288 matches
-
a dat moșii. 19. Hadad a căpătat trecere înaintea lui Faraon, pînă acolo încît Faraon i-a dat de nevastă pe sora nevestei lui, sora împărătesei Tahpenes. 20. Sora Tahpenei i-a născut pe fiul său Ghenubat. Tahpenes l-a înțărcat în casa lui Faraon și Ghenubat a fost în casa lui Faraon, în mijlocul copiilor lui Faraon. 21. Cînd a auzit Hadad în Egipt că David a adormit cu părinții lui, și că Ioab, căpetenia oștirii, murise, a zis lui Faraon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
o vorbă acolo... după care fiecare se ducea la carul lui. Când soarele părea că s-a oprit să se hodinească oleacă înaintea coborâșului, convoiul tocmai intra pe pietrele târgului. Dumitre, ia o piatră în gură, că de mâine o înțărcat bălaia. Adio cărăușie! La târg ai să mai vii din când în când - doar după gaz și sare. Râde hârb de oală spartă. Tu n-o să faci la fel, Pâcule? Apoi să ne ție Dumnezeu sănătoși, că la târg vom
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
un timp primordial, arhaic, atât de cunoscut și apropiat de noi încât nici nu l-am putut observa până acum. Iată: “a fost întuneric, a fost lumină și a trecut și ziua a șaptea.” Ai mei - Fă, eu l-am înțărcat pe al meu târziu tare. Avea Emil șase ani de acum înainte și tot sugea la țâță. “Mama țâța”, zicea. Am încercat cu de toate să-l înțărc, cu ardei iute, cu făină, sare, da’ ce nu i-am dat
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
a trecut și ziua a șaptea.” Ai mei - Fă, eu l-am înțărcat pe al meu târziu tare. Avea Emil șase ani de acum înainte și tot sugea la țâță. “Mama țâța”, zicea. Am încercat cu de toate să-l înțărc, cu ardei iute, cu făină, sare, da’ ce nu i-am dat. Când i-am dat ardei plângea cu țâța în gură și tot o sugea. Femeia grasă, oacheșă, cu țâțele lăsate, stătea pe scaun în fața mea. Avea în dreapta ei
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
prin aer/ Ca un ochi în lacrimi.// Castitate rog/ Carnea zăvorîtă,/ Eter să surîdă/ Ca în inorog:// Brațe-n dezvelire/ Ca joc de făclii,/ Mai mult infinire/ Sabia le urzi.// Încet ele prind,/ Și la buze poartă/ Sîngele divin care înțarcă/ Vis și arsură.// Umbre, străluciri/ De calvar în caer,/ Mîini slăbind prin aer/ Ca un ochi în lacrimi" (Poem vechi șvariantăț). Spre deosebire de individul mistic, al cărui spirit se leapădă cu oroare de carne, poetul nostru își înalță carnea la rangul
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
de-o istorioară autentică, pe care credem că nu trebuie s-o tăinuim publicului, întru cât ne ajută memoria. Regele convorbea într-una din zile c-un proprietar din Moldova, dar cu unul din cei băștinași, de pe unde și-a înțărcat dracul copiii, cum ar zice românul, c-un om în sfârșit care reprezintă proprietatea istorică, nu cea cumpărată cu bani, de prin locuri ca acelea unde Ștefan Vodă era ca acasă, de vorbesc oamenii de el ca și când ar fi trăit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să fie niște spînzurați? Cest une caricature gogone! Ce-a mai aplaudat mojicimea la aria aia (cum zicea, soro?): "Ne-am strâns mințile cu fracul/ Și simțul ne-am încărcat/ Cu haine de unde dracul/ Copiii și-a botezat!"" Și-a înțărcat, madame Sophie!" "Pardon?" Căpitanul repetă: "Și-a înțărcat. Dracul nu botează copiii." Căpitanul avea încă frizura un pic turtită de la strălucitoarea cască de pompieri ce trona acum pe un colț al mesei, atât de lustruită încît nu era norișor de pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Ce-a mai aplaudat mojicimea la aria aia (cum zicea, soro?): "Ne-am strâns mințile cu fracul/ Și simțul ne-am încărcat/ Cu haine de unde dracul/ Copiii și-a botezat!"" Și-a înțărcat, madame Sophie!" "Pardon?" Căpitanul repetă: "Și-a înțărcat. Dracul nu botează copiii." Căpitanul avea încă frizura un pic turtită de la strălucitoarea cască de pompieri ce trona acum pe un colț al mesei, atât de lustruită încît nu era norișor de pe orbitoarea boltă a verii care să nu-și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Șulim. Deștept băiat. Nu era el cel care a întrebat atunci când ai vândut calul: „Tată, calu’ nostru iap-o fost?”l-a șfichiuit fin moș Dumitru. Ia spune-mi, ești mulțămit de plată? Sau... Dacă nu ești mulțămit, să știi că înțarcă bălaia. Spune-i lelii Zamfira că îi mulțămesc tare mult pentru ce ne-o trimis. La mine ai să ai poarta deschisă oricând. Eu am să cam plec, jupâne, că se înmoaie omătul și am ceva cale de mers. Rămâi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
avocată, venită special pentru el. Trăsăturile și surâsul buzelor ei groase păreau să se spulbere odată cu fumul, în timp ce întreba, parcă într-o doară, ca și cum ar fi conversat să-și treacă timpul, ce vârstă are Petrișor, ce mănâncă, dacă l-a înțărcat, și pe urmă, tot în treacăt, din ce trăiește, ce surse de venit are, că soț a înțeles că nu are. Poate unde prea se văitase în vremea din urmă în stânga și-n dreapta, cui se nimerise, Mirela avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dorințe pe care doar Rafael pare să le înțeleagă. Nu vrea să plece de aici deocamdată, asta e limpede, încă nu-i e să se ducă după tataie... — P-ăsta nu ți-l dăm. E prea mic. Abia l-am înțărcat și, oricum, maică-sa n-are altă treabă decât să aibă grijă de el. Bătrânul se sucește spre el și-l întreabă, pe tonul unei discuții ca între bărbați, dacă Mirela lucrează undeva. Rafael îi răspunde pieziș: — Nu ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și brusc lucrurile au profitat de slăbiciunea asta a ta ca să se repeadă la noi, ca să ne bage degetele în ochi. Mă întind, mă simt plin de zaț. Ce naiba am căutat aici, mă întreb, în Dămăroaia ta, unde și-a înțărcat dracul copiii? Unde o să ajung cu prostia asta de legătură cu tine? La povestea ta n-am timp să mă gândesc acum, ceva din mine a înfulecat-o grăbit, a înghițit-o pe nemestecate și așteaptă vremuri mai bune ca
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
vreun organism... Comitetul Central, Marea Adunare Națională, conducerea Uniunii Scriitorilor, ceva pe la județ, măcar redactor la vreo revistă, fie ea și Arici Pogonici... Lucrările literare au și ele tarife cu minim și maxim; un inginer ca mine, venit de unde-a înțărcat Dracul copiii, fără relații, fără putere, doar bunăvoința redactorului-șef, uneori inteligența lui, face să primească puțin peste minim... Vei fi auzit tu despre scriitori care o duc bine, dar întreabă-te în ce context... Zaharia, marele cineast, prezent anual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
ca copilul în piciorușe), atunci, daca e vorba să devie lucrătoare sau bărbătuș, i se dă o mâncare mai energică, care consistă dintr-un amestec simplu de miere, polen și apă, în locul mâncării de mai nainte (asemănător laptelui. Albina se-nțarcă). Numai individele predestinate a fi regine primesc înainte terciul regal mai sus amintit. Dacă nici lucrătoarele, nici trântorii nu se balegă încă, bălegarul rămâne din contra în stomah până ce viermușul se face păpușă, și abia în starea de păpușă ori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
n-am priceput o iotă. însă în împrejurări ca acestea, vorbele trebuie cumpănite prin fapte. Dacă e să-l ajutăm pe jupânul Macek, pe care eu îl cunosc de mic copil, că aici, unde vezi că stăm acum, m-a înțărcat tata, fie-i stepa ușoară... — Fie-i stepa ușoară - mormăiră într-un glas ceilalți cazaci. — ... apoi nu vorbele sunt bune - continuă Vasea - ci faptele. Fapte, fapte, fapte! cum spuneau bătrânii noștri. — Ce fapte? - zise hangiul, ștergându-și lacrimile. — Din cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mi-ar fi de nașpa să acept - ș-o spun fără mandă, fincă dă tine, chiar dacă nu iești țucal cu paste Johnston, pă bune nu se poate cânta că nu iești argentinean get beget - tre să strigi ca plodu la Înțărcat, că la vermifugi Republica a dat un pas Înapoi, care nu-i o chestie prea miștoacă. Alta era situațea când gineri-miu s-a Înfiltrat oploșit În nepotism tomna-n Institutu dă Prognoză „Veterinarele Diogo“ și, cu răbdarea băgată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în parte lucrurile pe care i le spunea. Bănuia că sînt chestiuni grave, adînci chiar, dar nu putea trece peste pragul stabilit încă de la venirea ei în Vladia K. F. nu era decît o femeie pripășită, venită de unde și-a înțărcat dracul copiii, de o sărăcie evidentă, cum se spunea, cu o cămașă ruptă-n gît, o însoțitoare aproape inutilă a logodnicii prințului Pangratty. Iar acum, dintr-o dată, își dădea seama că domnișoara K.F. e o adevărată stăpînă, poate chiar stăpîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o aducă înapoi. Am sfătuit-o eu să mai aștepte, măcar cât îmi face mie trebuință, până ce-oi lua de la Nastasia pe Octavian. Mă gândesc eu să-l mai las să sugă iarna asta și vara viitoare. Pe urmă îl înțărcăm și-l aduc aici. Am eu apoi treabă destulă cu acest copil; mă împresură multe alte griji ale mele, ca o bătrână care slăbesc din zi în zi, și n-oi mai lua în samă și grijile altora. Facă Serafina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lelea Nastasia, pentru pruncul cel mic. —De asta întrebam și eu. Apoi să știi, Culi-baci, că nimeresc eu, să n-aveți grijă. Dar are să fie mai greu de adus pruncul, nu pentru că răcnește după țâță, căci întăi și întăi îl înțarcă; dar el fiind învățat numai cu muieri, n-are să-i placă să umble cu mine. Pe urmă, am să-l învăț eu felurite meșteșuguri și are să-i placă să umble după mine ca un ieduț. Numai atuncea, la început, are să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de mine." 7. Și a adăugat: Cine s-ar fi gîndit să spună lui Avraam că Sara va da țîță la copii? Și totuși i-am născut un fiu la bătrînețe!" 8. Copilul s-a făcut mare, și a fost înțărcat. Avraam a făcut un ospăț mare în ziua cînd a fost înțărcat Isaac. 9. Sara a văzut rîzînd pe fiul pe care-l născuse lui Avraam Egipteanca Agar. 10. Și a zis lui Avraam: "Izgonește pe roaba aceasta și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
spună lui Avraam că Sara va da țîță la copii? Și totuși i-am născut un fiu la bătrînețe!" 8. Copilul s-a făcut mare, și a fost înțărcat. Avraam a făcut un ospăț mare în ziua cînd a fost înțărcat Isaac. 9. Sara a văzut rîzînd pe fiul pe care-l născuse lui Avraam Egipteanca Agar. 10. Și a zis lui Avraam: "Izgonește pe roaba aceasta și pe fiul ei; căci fiul roabei acesteia nu va moșteni împreună cu fiul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
se clatină cînd proorocesc, se poticnesc cînd judecă. 8. Toate mesele sunt pline de vărsături murdare, și nu mai este nici un loc curat. 9. Ei zic: Pe cine vrea el să învețe înțelepciunea? Cui vrea să dea învățături? Unor copii înțărcați de curînd, luați de la țîță? 10. Căci dă învățătură peste învățătură, învățătură peste învățătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puțin aici, puțin acolo." 11. Ei bine! Prin niște oameni cu buze bîlbîitoare și cu vorbirea străină va vorbi poporului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
versuri, spusă de Petrică, și care se termină astfel: Sucind limba românească, Stricând graiul strămoșesc, După moda franțuzească Sau cu modul letinesc, Ne-am strâns mințile cu fracul Și simțul ne-am îmbrăcat Cu haina de unde dracul Copiii și-a înțărcat! Românimea, cât trăiește, Graiul nu și-l va lăsa, Să vorbim, dar, românește!; Orice neam cu limba sa! Factura piesei, naivă, adevărată reprezentare intelectuală a vremii, a plăcut, totuși, unui public restrâns, singurul public care exista la vremea aceea. Apoi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
lațav, țav lațav, cav lacav, cav lacav, zeher șam, zeher șam (poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, regulă peste regulă, regulă peste regulă, când pe aici, când pe acolo)”. Acum, fragmentul citat de Origen din greacă: „Cei care au fost înțărcați de la lapte, care au fost smulși de la sân; primește chin după chin, primește speranță după speranță, încă puțin, încă puțin, prin sila buzelor, printr-o limbă străină”. Amândouă versiuni par poeme suprarealiste. Dar, pentru Origen, obscuritățile de ordin lingvistic au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
o persoană reținută, așa-i? Nu prea știu din ce pricină“, ofta ea. „Se vede că-i din vina mea, nu prea te-am luat În brațe când erai mică, nici nu te-am mângâiat. Sau poate pentru că te-am Înțărcat prea repede. Doamne, s-ar zice că toate neroziile alea freudiene sunt la urma urmelor adevărate! Dă-ți și tu silința să te comporți ca toți ceilalți, să dai pe față ce simți, Margaret, să fii mai expresivă!“ De câte ori maică
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]