587 matches
-
cuie între pietrele peretelui netencuit. Nimeni nu vorbea. în vreme ce afară ploaia biciuia valea, în căsuță singurele zgomote erau pașii târșâiți ai femeii și clinchetul vaselor de sticlă din care Malaberga turna în oală substanțe misterioase; iar din fiertură ieșeau mirosuri înțepătoare și aburi unduitori. Sălașul sărăcăcios părea stăpânit de o atmosferă apăsătoare și aproape paralizantă, pe care cu siguranță o răspândea descântătoarea. La un moment dat, toți se porniră să urmărească năuci mișcările unui gândac de bucătărie, care, după ce zăbovise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-o să scoată un sunet metalic, surd. Bolborosind cu glas scăzut, își desprinse toiagul de pe perete, apoi, deschizând ușa mică și desfăcută din încheieturi, ieși în liniștea umedă a serii. Cerul se întuneca, iar aerul, după ploaie, devenise rece și înțepător. Cu pas hotărât, deși puțin clătinat, încercând din când în când terenul cu toiagul, dar fără să se teamă de întuneric, descântătoarea o porni către fundul văii. Puțin după aceea, ușa, ce nu fusese bine închisă, se deschise cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de lanțuri înalte de munți, iar pe lângă aceștia, munții pe care el împreună cu periculoșii săi tovarăși de drum îi traversaseră până atunci păreau de-a dreptul neînsemnați. Trase adânc în piept aerul ușor ce îi mângâia fața, aducându-i mirosul înțepător al pinilor și al ierbii înalte de pe pășuni. într-adevăr, izbutise s-o scoată la capăt în opt zile! Dar când urma să se încheie aventura asta? O alunecare într-un punct accidentat al drumului pietros îl avertiză că Balamber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fusese mult prea oribilă, mai presus de puterile celui mai valoros dintre războinici; în același timp, însă, se simțea mai mult ca oricând atras de Frediana și de ceea ce el considera a fi puterea ei: puterea trăsnetului! Deodată, prin aerul înțepător al dimineții, îi ajunse la urechi, odată cu gâlgâitul torentului și ciripitul păsărilor din pădurea trezită acum, un ecou îndepărtat de voci omenești. Deși nu deslușea cuvintele, recunoscu vocea puțin stridentă a lui Odolgan și fu imediat în picioare. Din câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
un strigăt ce trecea din gură în gură, venind dinspre Catedrală: — Episcopul! Chemați-l pe Anianus! Balamber, ce părea sincer bucuros de acea întâlnire, zâmbi din nou. — Nu te teme pentru viața ta, romanule, spuse cu o expresie liniștitoare și înțepătoare totodată. Doar că o să ajungi iarăși să fii prizonierul meu. Sebastianus nici nu clipi. Dindărătul carelor, Vitalius îl anunță că sosea episcopul. Arătând spre mulțimea din piață, Balamber urmă: — Și chiar și oamenii ăștia și-ar putea salva viața, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Irmina îi întindea un burduf din piele de capră. Nu reușise cu nici un chip să-i convingă pe bagauzi să renunțe la femeile lor, iar ea, care, de-acum se considera femeia lui, nici nu voise să asculte. întrucât praful înțepător ce stăruia deasupra întregului câmp de bătaie îi usca gâtul, acceptă cu plăcere oferta. Trase, așadar, un gât lung, în vreme ce ea îl mângâia cu o privire îndrăgostită. Cu nevinovăția celor șaptesprezece ani ai săi, îl întrebă când avea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
corect îmbrăcat, purtând chiar și-n toiul verii un costum bleumarin de postav, lavalieră și melon. Chipul blajin și destins nu-i trădează vârsta. își face simțită prezența fie prin bocănitul blacheurilor pe piatra cubică a pavajului, fie prin mirosul înțepător de naftalină pe care-l lasă în urmă. Merge nezorit, cu pas egal și sigur. întotdeauna ține în mână un buchet de flori și pare preocupat să rezolve o chestiune foarte importantă, care nu suferă amânare. Buchetul de flori îl
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
statură, mereu corect îmbrăcat, purtând chiar și în toiul verii un costum bleumarin de postav, lavalieră și melon. Chipul blajin nu-i reflectă vârsta. își face simțită prezența fie prin bocănitul blacheurilor pe piatra cubică a pavajului, fie prin mirosul înțepător de naftalină pe care-l lasă în urmă". Una dintre femeile căreia îi predase flori, îi propune să-l angajeze ca gardian al tatălui ei, bătrân ciudat, obsedat de ideea sinuciderii. Filip primește. Nu este clar de ce, nu e prea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
o aromă slabă de mentă, dar, ca să fie sigură, a băut cana cu înghițituri mici. De fapt, nu voia decât să se întindă - de preferat, la ea acasă, cu transperantele trase. Se simțea ca de opt ani. Avea senzația aia înțepătoare că oamenii o urăsc. Impresia asta i se răspândea în trup ca o urticarie: întâi o simțea gâdilându-i pielea, apoi o ardea, iar ea nu-și mai amintea cum de scăpase teafără înainte. Problema cu instinctele de supraviețuire e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
jos, pe o parte, savurându-și clipele de alint. Radia puțină căldură, așa că m-am așezat lângă el, lipindu-mi spatele de al său. În acele clipe am simțit cum mustul de bălegar și urină îmi intră în haine. Mirosul înțepător îmi adunase un nod în gât iar stomacul se încordă de-atâta greață. Ușurel că nu suntem la pension, îmi spuneam... Dacă vomiți o să fie și mai aiurea și o să pută mai rău. Respiram rar, trâgând aerul pe gură. Limba
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
să ocolească mașina și să se așeze lîngă mine. Geamul păru să se frîngă de la curentul provocat de tren, iar hîrtiile din poală Îmi zburară. Se trînti În scaun, gata parcă să se prăbușească, și mă izbi Îndată un miros Înțepător, ca de frigider vechi, care venea de la paltonul lui. Timp de cîteva minute - de fapt cîteva zeci de secunde - pînă cînd trecu trenul, pupilele individului se făcuseră mici de tot În spatele ochelarilor și capul i se afundă În gulerul paltonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
necruțătoare - precum și îngrijorător de aleatorii. Nu exista o listă binedefinită, dar iată câteva exemple. Bărbații care nu mâncau carne roșie erau Mângâietori Delicați. La fel cei care foloseau balsam după ce se bărbiereau în loc să își tragă o săpuneală zdravănă cu aftershave înțepător peste pielea lor sensibilă. Bărbații care îți observau pantofii și poșeta erau Mângâietori Delicați (sau Băieți Veseli). Și cei care spuneau că pornografia era o formă de exploatare a femeilor erau Mângâietori Delicați (sau mincinoși). Bărbații care ziceau că pornografia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
albastru spălăcit. Se opri; inima începu să-i bată cu putere. Se aplecă încet, însă tresări brusc și se dădu câțiva pași înapoi: era un cap tăiat. Își înfipse degetele în blana lui Lurr. — Taci, șopti înspăimântat, taci! Simțea mirosul înțepător al sângelui care încă nu se uscase. Privi în jur și hotărî să meargă mai departe. Trecu peste corpul celui ucis, pe care-l descoperi puțin mai încolo; pe zăpada imaculată văzu pete de sânge aburind. Armura și hainele ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Pe o băncuță sprijinită de perete era întins un tânăr. Ținea ochii închiși. Chipul îi era crispat de durere și respira greu. Valerius observă petele închise la culoare de pe veșmântul lui rupt - era sânge uscat. Trupul său răspândea un miros înțepător, de sânge și sudoare. Era mirosul celui care luptase ca să supraviețuiască, al celui care se află la un pas de moarte. Mirosul fricii, se gândi Valerius. Pentru el m-ai...? — Da, pentru el. Am aflat că ești medic. Grăbește-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
îmbrățișase. — Tot ce am e-al tău. Dar nu vreau nimic din ce-i al tău, spusese în gând Sampath. Omul mirosea a mizerie din canal și mirosul îi întorsese lui Sampath stomacul pe dos. Ochii îi erau roșii, repirația înțepătoare și-l ținea pe Sampath de parcă nu avea de gând să-i mai dea vreodată drumul. În cele din urmă, bărbatul fusese alugat de proprietarul gheretei de ceai, care ieșise și aruncase cu pietre după el. Sampath pedalase până departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
prin snack-uri sau toată pornografia asta. Am senzația că stau pe o nucă încinsă sau pe o pastilă de plutoniu aflat la punctul critic. Sunt uimit, chiar măgulit să descopăr că trupul meu mai păstrează în el această volatilitate înțepătoare, acest venin lichid din piele. Și al dracului de dureros. Dacă mă întors cu spatele la oglinda care nu minte, îmi ating tibiile și mă uit printre picioarele depărtate, frânt pe spate ca într-o secvență pornografică, atunci pot să văd foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cât de tristă ești, Tu, floare pensulată cu uleiuri Ce pari căzută din vecii cerești Să-ntruchipezi durerii, noi temeiuri; Nu-mi satur ochii, prinși de oglindiri Ce mi te torn în suflet cu încetul, Alint păgân, pentru atâtea firi Înțepător și acru, ca oțetul... Culorile, nu ele te-au născut, E-o altă tain-a viețuirii tale, Dintr-un amor, rămas necunoscut Purtând stigmatul candid, pe petale... Cine-a avut destinul într-o mână Și adâncimi feline-a dat culorii
FLOARE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83796_a_85121]
-
Sunt ferugienii, bonții, asalii și pitușii care vin la întrunirea nocturnă a Zonei, găzduită de pământul Katal. Un vânt aspru dulceag îmi trece printre perii gâtului lung, prea lung parcă... Cad într-o letargie călduț-rozalie, legănat de niște lațe ușor înțepătoare. Este altfel și bine! Tot la umbră, niște saioloți acrișori crănțăne ca niște sâmburi mari. Deodată, dintr-un tunel empireumatic deschis în stânga pieziș apare o extensie mecanică quadridentică și simt cum cocoașa dorsală îmi este smulsă cu putere! Când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
cincea, interpretează Mozart, într-un cort cu dungi. Și întrucât domnul Spavin n-a venit, Jonathan poate rătăci prin mulțime singur, simțindu-se ceva mai liber, simțind cum Chopham Hall se depărtează de el, cărămidă cu cărămidă. În jurul său, conversații înțepătoare. Deși doctorul Noble aflat pe podiu ține un discurs despre drumurile lungi și despre exemplu, Jonathan nu simte nevoia să ia notițe. Acestea sunt lucruri pe care le înțelege de acum, care i s-au insinuat sub piele. Se strecoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ca dinții de țap. Țărmul din spatele cheiului este plin de mișcare. La auzul zgomotului făcut de motorul bărcii, sute de oameni zdrențăroși se îmbulezesc pe mal, întinzând mâinile, strigând spre albi. În spatele lor, focurile luminează întunericul și un miros puternic, înțepător, de fum și de excremente, străpunge nările lui Jonathan. Calm, profesorul dă ordinul de amarare pe țărmul îndepărtat. Asta nu-i oprește pe unii din oameni să intre în râu și să vină înot spre Nelly. Încearcă să se urce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Pe 13 octombrie, barbarii au dat foc la mai mult de două sute de pavilioane, săli și temple și la terenurile a cinci palate. Flăcările au mistuit totul. Fumul și cenușa au fost purtate de vânt peste ziduri. Un nor des, înțepător, spânzura deasupra orașului, în cele din urmă așezându-se în părul, ochii, hainele, paturile și bolurile oamenilor. Nimic nu a supraviețuit în Yuan Ming Yuan cu excepția pagodei din marmură și a podului de piatră. Printre miile de acri de grădini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fiu altfel și am decis să fiu ucigătoarea morții. Ajunse acasă, prietena mea s-a mai calmat, dar mă roagă să mă clătesc și cu puțin clor... Îmi vine să râd în hohote... Oare moartea s-ar sfii de mirosul înțepător al clorului? Mă ceartă că am știut de mort cu o zi înainte și am lăsat-o să mai intre în apă... În noapte aceea sfârșesc în îmbrățișarea cruntă a celui pe care l am redat lutului, ca semn de
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
numele meu, FĂRĂ PREJUDICII. Adică ? spun. — Adică „N-am să te iert niciodată, ești un nenorocit... dar păstrez florile.“ — Și că o să i-o plătești, adaugă Jemima hotărâtă. E una din diminețile acelea ireal de luminoase, cu aer proaspăt și Înțepător, care te fac să crezi că Londra e cu adevărat cel mai plăcut loc din lume În care te poți afla. În drumul de la stația de metrou la serviciu, simt că Îmi revine ușor buna dispoziție. Poate că Lissy are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
aia de self‑help. O să fac câți bani pot, cât de repede pot. Și pe urmă am să mă duc la bancă, cu un cec uriaș, și am să i‑l trântesc în față, și, cu o voce demnă, dar înțepătoare, am să‑i spun... — Bex? Suze mă ia de braț și văd că am trecut de casa noastră. — Te simți bine? întreabă Suze în timp ce deschide ușa. Pe cuvântul meu, ce nemernic. Sunt bine, zic, înălțându‑mi bărbia. O să‑i arăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
foarte bogat? — Nu, zic, apoi îmi amintesc de pantofii Chanel. Dar acum înțeleg. — El a băgat banii. Așa cum ai bănuit tu, intenționau să‑i fure de sub nas contractul cu Banca Londrei. Iau o gură de gin tonic, savurându‑i aroma înțepătoare. — Și ce s‑a întâmplat? — Luke a venit peste ei, i‑a luat prin surprindere, i‑a băgat într‑o sală de ședințe și le‑a căutat prin birouri. Și a găsit dovezi din belșug. — Luke? Simt o izbitură puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]