560 matches
-
chiar teoretician al atletismului, a murit la 22 octombrie 1967, doborât pe neașteptate de un cancer galopant. După ce a căzut la pat, de-abia i-au mai ajuns zilele să citească aceste capitole și să le îndrepte cu degetele deja înțepenite 292. Preluarea cuvântului de către autor de la personaj este un joc subtil, care duce la întrepătrunderea laturii documentare cu cea ficțională. Faptele prezentate sunt conforme cu realitatea, dar transpunerea lor este ficțională. 4.1.2. Explicații și evaluări Toți naratorii lui
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
permanentă a "bunului" Samaritean. Mai mult chiar: urcarea în acest mijloc de transport constituia o reală performanță sportivă, neputând urca decât cei care dispuneau de resursele fizice necesare: forța de împingere și dislocare a aisbergurilor umane solide, impenetrabile, țepene și înțepenite neputând fi mișcate și fisurate decât prin dinamitare. Umărul, pieptul, brațele, picioarele, urletele, toate aceste accesorii erau folosite cu dibăcie, cu șiretenie și violență după caz pentru a realiza o crăpătură în monumentul inerției umane. Era cel mai degradant aspect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
îngrozitor de ciudat; ca și cum unui mort i s-ar pune pe cap un coif de clovn, de hârtie lucioasă și colorată. Deasupra coifului o săgeată de metal, care acum vreo două veacuri arăta probabil în ce direcție bate vântul, a rămas înțepenită, arătând că aici nu se mai întâmplă nimic, istoria s-a oprit, vântul n-are decât să-și facă de cap printre ochiurile și încăperile goale, degeaba, că nu mai schimbă nimic, aici totul este încremenit. * Casa nu are vecini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cealaltă (aici sistematica nu este explicită) neavând încă un termen de simetrie opusă, acest termen permițându-ne să-l lansăm noi, în acest moment: "bunia" (cu alte cuvinte, formalitatea"). Formula este totuși șchioapă, ca un cântar defect, cu un talger înțepenit. Dar, nu greșesc prea mult amintind că în general împărțim oamenii în "buni" și "nebuni". Ezitarea semantică este însă sugestivă și nu o pot ignora. Nebunia are statutul ei strict, din care rareori se poate ieși; normalitatea ("bunia") este o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
un bubuit. Paul Marriott, în vârstă de treizeci și unu de ani, tresări și deschise ochii. Zăcea cu fața aplecată pe pragul dormitorului din capul scărilor. Era un frig aspru ce-l pătrunse prin halat și pijama. Își simțea corpul înțepenit. Și cum stătea așa acolo, văzu că era în plină zi. Oare am stat aici toată noaptea? Pe când se ridică în picioare și privi la dormitorul mohorât și nemobilat, își aminti de vis. Coborî încet scările, înciudat de unele amănunte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
de lemn a epocii. Iar câteodată lăsau la o parte prudența și își îngăduiau mici libertăți, aluzii critice, în fond benigne, la actualitate, sau lansau doar savu roase vorbe de spirit care și acestea șocau, stârneau vâlvă, contrastând cu stilul înțepenit, posomorât și mereu previzibil al discursurilor epocii. Îmi amintesc ce succes a repurtat Victor Eftimiu la o întâlnire cu studenții filologi, când, vorbindu-le acestora despre piesele sale noi, se lamenta prefăcut că nu știa cum să-și stăpâ nească
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
țării, despre persoane... Erau doar niște nume, erau și vibrații și... cam atât! Puțin, știu! Dar... ele nu aveau chip! N-aveau cum oferi căldura ce-o primeam abia acum! Imperfecțiunea înțelegerilor și percepțiilor noastre face ca, dintr-un subconștient înțepenit (saturat de idei preconcepute), să personificăm în mintea noastră până și pe Dumnezeu! Așa că o să mă înțelegeți de ce bucuria mea era una mai intensă și devenise, în fine, conștientă: pentru că, de data aceasta, oamenii aveau o înfățișare, erau concreți, aveau
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Orizont de așteptare îndepărtat și confuz, am conchis eu, pentru mine însumi. I-am vorbit persoanei în cauză despre Spirit, despre bucuria ce provine din interior și despre puterea lui Kundalini; a priceput ceva, dar mentalul i-a rămas la fel de înțepenit. Fiind cunoștințe vechi, i-am amintit și despre marea cumpănă prin care am trecut și pe care am traversat-o cu ajutorul acestei forțe ce izvorăște din noi, pe care am depășit-o prin puterea Spiritului, a încrederii și a gândirii
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
fostul antreu, de formă dreptunghiulară (aproximativ 2/4) se intra de pe o terasă acoperită, iar din el se pătrundea în camera mare a casei printr-o altă ușă, tăiată în una din laturile mici ale încăperii. De la această ușă, cam înțepenită, care se deschide și se închide cu greutate (dar odată închisă e solid, „ermetic” închisă) mi-a venit de fapt ideea de a-mi instala „biroul” în antreul scos practic din uz (de mult se folosea aproape exclusiv intrarea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
izbutit să deosebesc cu precizie diferitele variații cromatice pe care le înregistrez. Poate că nici nu vreau asta, pentru că nu-mi plac schimbările imprevizibile. Neputință Sunt foarte neliniștit. Azi-dimineață, când m-am deșteptat, am simțit o stare insuportabilă; articulațiile corpului înțepenit mi se puneau în mișcare cu mare greutate. Efectiv, oricât efort am făcut, nu am izbutit să mă ridic din pat. Trupul meu, ud de transpirație, părea că se sfărâmă neputincios, de parcă nu mai alcătuia un întreg. Parcă eram deja
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să spui ceva, să-i abați mânia, dar când el este atât de răutăcios cu tot ceea ce faci tu și atât de nemilos uneori te sperie, îți este frică și te temi de el. Ești ca o bucată de lemn înțepenită și sfredelită cu privirea lui, asculți toate injuriile, acuzațiile și vezi cum se distruge tot ce a fost frumos odinioară. Îl auzea de multe ori spunând: ,,Ești o proastă, o momâie, o vacă!” Cuvintele acestea aveau să cântărească cel mai
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
În cătușe și știi cum e. — Din partea mea, n-ai decât să-l hrănești. Dezleagă-i mâinile, numai ai grijă să nu fugă, fiindcă atunci te spintec pe tine În locul lui. Omul Îi dezlegă mâinile și-i puse Între degetele Înțepenite porția pregătită: Ia și mănâncă, nenorocitule. Cine știe de când n-ai mai avut nimic Între dinți! Simeon Îi mulțumi și mușcă fără poftă din carnea tare și uscată ca iasca. Aflase acum că deznodământul era aproape și-și spuse că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Înceată pe slujitorul cu facla. Când se aplecară asupra mormanului, la lumina ce pâlpâia șters văzură trăsăturile Împietrite de groază ale seniorului de pe Stouff. Era În armură, ca și cum s-ar fi pregătit de luptă. Coiful și-l ținea În mâna Înțepenită și la gât avea o tăietură adâncă ce aproape Îi retezase capul. — și-a scos coiful pentru că se sufoca și atunci i-au retezat beregata, șopti Îngrozit careva. Cutremurat, Bodo Își uită slăbiciunea și răspunse tot În șoaptă: —Un singur
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
însemnele societății, pe cap au căști de protecție, viu colorate. După un scurt instructaj de comportare în perimetrul exploatării, pornim după călăuzele noastre. Se face tot mai frig și nori amenințători se îngrămădesc spre apus. Peste tot vezi utilaje grele, înțepenite, dezmembrate, mâncate de rugina, care cu ani în urmă, erau buldozere, basculante, excavatoare. Ajungem pe marginea superioară a zonei de exploatare. Privirile aleargă nesătule, pentru a cuprinde totul. Sub noi se deschide un uriaș amfiteatru, săpat în pântecele muntelui sub
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
propriile sale revărsări, incapabil să-și impună acele îngrădiri care decurg din deliberare sau din reculegere. Portretul în maniera lui La Bruyère: omul care întrupează un viciu sau o virtute, și unul și cealaltă cu un contur bine definit, portretul înțepenit, de o exacti tate ideală, corespondent literar al picturii ita liene. La Saint-Simon, nici un plan riguros, nici o rotun jire. Crezi că citești un elogiu, dar repede îți dai seama că te-ai înșelat; subit apare o trăsătură neprevăzută, un adjectiv
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
o utopie. Ea mediază între ideile generale, majore, principale, și cele empirice, secundare 17. În acest fel, literatura restaurează marginalitatea considerată secun dară și creează diferențe frumoase prin texte unde domnește autonomia detaliilor parazitare. Ele sunt salutare într-o realitate înțepenită, pretins definitivă, care nu se mai îndoiește de ea însăși și de valorile ei. Așa devine literatura și un agent al progresului, nu doar un spațiu defulant : literatura tinde să se plaseze pe o poziție adversă și reacționară față de istorie
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
realității, o utopie. Ea mediază între ideile generale, majore, principale, și cele empirice, secundare. În acest fel, literatura restaurează marginalitatea considerată secun dară și creează diferențe frumoase prin texte unde domnește autonomia detaliilor parazitare. Ele sunt salutare într-o realitate înțepenită, pretins definitivă, care nu se mai îndoiește de ea însăși și de valorile ei. Așa devine literatura și un agent al progresului, nu doar un spațiu defulant : literatura tinde să se plaseze pe o poziție adversă și reacționară față de istorie
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
voi trezi, fără îndoială, într-o realitate normală, firească, mă voi șterge la ochi și-mi voi spune: uf! A trecut, dar ce coșmar îngrozitor! Îngrozitor!.... Dar unde mă aflu? Deschid bine ochii, încerc să mă mișc. Simt corpul ca înțepenit, sunt îmbrăcat. Este aproape întuneric. Privesc în jurul meu și încă nu realizez nimic. Podeaua, pereții goi, într-o cameră destul de mare, două ferestre, sau, mai bine zis, locul a două ferestre prin care pătrundea puțină lumină, un sfârșit de asfințit
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
situația sa de stat format din naționalități adversare vedea ivindu-se germenele dezagregării pe măsură ce forțele centrifuge cîștigau teren. Se impuneau noi orientări sub o conducere mai fermă și mai avizată decît cea a lui Franz Iosif, bătrîn mumificat în formule înțepenite și perimate la acea dată. Situația contelui Goluchowski era minată de această agitație generală, care făcea viață grea guvernelor de la Viena, neputincioase să păstreze și capra și varza, și să mențină ordinea deasupra dezordinilor locale. Cancelarul își depusese mai mult
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
popula peliculele mai vie, mai atrăgătoare și mai simpatică decât cealaltă lume (mai nouă !), care i se opunea lumea bunilor comuniști (ilegaliști, activiști etc.). Cel puțin aceasta era impresia mea în fața filmelor sale : ”figuranții” nu erau boierii, ci acele figuri înțepenite rostind sloganuri de mucava Odată dispărută această opoziție fecundă, ce descoperim ? Dacă ar fi să ne luăm după Aici nu mai locuiește nimeni pelicula văzută săptămâna trecută pe TVR1 și precedată de o fără precedent conferință de presă la care
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pentru copt la sobe bruș bulgăre buboi furuncul bubou haină de lână piuată buchie literă buctat greșit budihala sperietoare budului(a) a căuta un obiect pierdut prin preajmă bulz mămăligă în brânză prăjită pe jar bumb nasture bumbariu îmbufnat bumben înțepenit, rece buna, bunu bunica, bunicul bundăhaină îmblăită buștină ceață butuc buștean C canapei canapea ce se strânge ziua cale drum îngust de hotar căldărit amețit, beat cănceu cană pentru apă capeneață cutie cărigă roată cărare drum de picior, potecă căroaie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
groși și galbeni care, la sfârșit de toamnă, zac neculeși prin grădini, fiindcă au gustul prea amar. Iar alături o frescă industrială: în pâcla matinală roșietică a furnalelor, proletari cu vătraie lungi și cu fețele cu osatură geometrizată, cu bărbia înțepenită atât de infam într-un triunghi, încât toate aceste creaturi păreau să îndrepte spre privitor boturi de câine. Mi-am rezemat obrazul de perete, închizând un pic ochii pentru a-mi stăpâni frica. Când i-am deschis din nou, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
în pădure prima oară. Butoanele și burduful erau vechi, decolorate, iar vopseaua de pe tăblie jupuită pe alocuri. Totuși, modelul arabesc se mai distingea încă. Arăta mai degrabă ca o lucrare de artă decât ca un instrument muzical. Burduful era puțin înțepenit, dar nu imposibil de mânuit. Cu siguranță că nu-l mai atinsese nimeni de foarte multă vreme. Dar cine l-o fi folosit totuși la vremea lui? Prin câte mâini o fi trecut? Ce locuri a străbătut? Nu puteam răspunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Într-o viziune extinsă cazului român și bulgar, De Waele indică faptul că instabilitatea regiunii perturbă structurarea partidelor de aici. Cu toate acestea, "după zece ani de tranziție, granițele dintre câștigătorii și numeroșii perdanți ai tranziției economice se înfățișează din ce în ce mai înțepenite"24. Sărăcirea societății merge mână în mână cu o diminuare a clasei de mijloc și, deci, cu o destabilizare a anumitor partide care sunt slăbite în mod direct de această stare de degradare la nivel social. Mai mult, reperele politice
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
vremea spionându-le pe fetele care o îngrijesc, ca să afle cum se lasă în jos barele patului care o împiedică să coboare și să se ducă la toaletă. Pentru că nu reușește, încearcă să se strecoare printre bare și panou. Rămâne înțepenită acolo. Spre libertate, cu stindardul și crucea în frunte?! Dacă ar veni doctorul M., poate că i-ar satisface cererea. Tocmai atunci, medicul, subțire ca o scoabă, apare în capul culoarului, se îndreaptă spre rezerva ei, iată-l că ajunge
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]