4,240 matches
-
cînd un trecător arunca, fie și din neatenție, vreo hîrtie, vreun muc de țigară, vreun ambalaj de biscuiți sau chiar un simplu scuipat, membrii echipei se apropiau, recuperau Îndată acel obiect (firește, dacă mai putea fi recuperat) și i-l Înapoiau individului respectiv cu observația politicoasă: — V-a căzut ceva! Dacă el recunoștea nepăsător că Îl aruncase din proprie inițiativă, Îl Întrebau, pe un ton la fel de politicos: — Ne dați voie să depunem acest obiect la coșul de gunoi? Sau, dacă acela
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la parametrii optimi. — Apropo, l-am Întîlnit pe tipul care mi-a furat pardesiul! spunea doctorul. — Lasă-l dracului de tip, ce treabă mai ai cu el? — Ba nu, l-am avertizat foarte serios că e dator să mi-l Înapoieze. De fapt, el susținea că l-a vîndut, dar cred că spunea asta numai fiindcă n-avea Încotro. Îl Încolțisem bine!... Șirul indian, pînă atunci de o formă mai curînd aleatorie, se arcui spre punctul de la unsprezece metri, acolo unde
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
boluri, unul cu apă, unul cu sare și unul gol, iar altele o Înconjurară pe Joanna-Jeni, pentru a-i fi de ajutor În caz de nevoie. După ce-și unse mîinile cu uleiul din sticluță, numit Doza Eroică, Joanna-Jeni o Înapoie Femeilor Trimise, pentru a se unge și ele, care apoi o transmiseră mai departe celor doritori să facă la fel. În sfîrșit, Joanna-Jeni luă vasul cu apă și pe cel cu sare În cîte o mînă și, Întorcîndu-se către centrul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
neîncrezător la mine, fiindcă „documentele“ miroseau a urină și a mucegai, dar nu a comentat nimic. Aștepta banii - și În cele din urmă i-a primit, deplin conștient de faptul că Îi merită și ferm hotărît să nu mi-i Înapoieze niciodată. Oricum, din punctul lui de vedere, Îi rămîneam În continuare dator. Căci din cauza mea ajunsese profesor de literatură și cîștiga atît de puțin; din cauza asigurărilor mele din urmă cu vreo douăzeci de ani că va ajunge un mare poet
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și unde lucrez, probabil că i-a mai furnizat și alte detalii, despre care el Însă nu mi-a vorbit. Mi-a spus numai că uitase o sacoșă cu acte În mașina mea și m-a rugat să i-o Înapoiez. Știți, m-ați luat cu mașina la Moinești, În ziua cînd erați cu doamna aceea care s-a supărat... — Da, Îmi amintesc. Însă În mașină nu a rămas nici o sacoșă, zisei. RÎse nițel Încurcat. — O sacoșă cu un caiet mare
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mai telefonat, ci a venit direct acasă. Aș fi putut să nu-i deschid, dar eram curios să-l cunosc. Între timp, fotocopiasem toate paginile Memoriilor, astfel Încît caietul lui nu-mi mai trebuia și eram dispus să i-l Înapoiez, cu o explicație oarecare - că-l găsisem prea tîrziu etc. Doream, În plus, să aflu cum intrase În posesia Memoriilor și dacă erau sau nu autentice. Purta același costum de tergal cu dungi, peste care Își pusese un pardesiu din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
casetofon tot ce am spus sub stare de hipnoză, explică Pablo. — Dumnealui este proprietarul unei insule din Pacific, Îl lăudă la rîndul său Bazil. Ah, de fapt vă cunoașteți, am uitat!... Bătrîne, cu datoria aceea, fii fără grijă, o să-ți Înapoiez banii cît de curînd, mă asigură apoi. Mi-a luat ceva timp pînă să Înțeleg ce voiau să spună. Oricum, mi s-a părut că spuneau lucruri interesante, deși vorbeau ca niște oameni beți - de fapt, Pablo nu părea propriu-zis
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu-mi cerea numai bani, ci pretindea să urc În toiul nopții În mașină și să-i duc banii acasă, fiindcă el nu avea mașină, ca să vină să-i ia. O pretenție totuși exagerată, dacă ținem cont că nu mi Înapoiase datoriile mai vechi. Poate că n-ar fi trebuit să-l refuz; dacă i-aș fi dat bani, poate că și-ar fi cumpărat cu ei votcă și n-ar mai fi ajuns la alcool metilic. Dar impresia mea a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pînă la urmă, din toate pretențiile lui n-a mai rămas nimic. Ce-i drept, l-am luat și eu mai tare, l-am certat un pic, i-am amintit de cîte ori Îi dădusem bani și nu mi-i Înapoiase, am făcut apel la demnitatea lui, iar cînd i-am amintit de iluziile adolescenței noastre, s-a apucat de bocit; mai Întîi În șoaptă și fără curaj, numai cît Își trăgea din cînd În cînd mucii. M-am alarmat, neștiind
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fac eforturi să nu-mi lipsească nimic. Mă iubesc. Nu s-au sfiit să lupte pentru viața mea. Nu s-au lăsat doborâți când doctorii au arătat pe hărți colorate creierul meu care e plat Într-un loc anume.. Sunt Înapoiat mintal Așa mi se spune. Dar eu știu tot ce se Întâmplă În jurul meu. Nu m-au dat la școală, pentru că nu pot vorbi. Nu știu să scriu și nici să citesc. Dar pot să mă plimb singur, cu mersul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de spate. Fără a scoate un cuvânt, dădu din cap. Chipul său frumos - curat, cu trăsături „nordice“, cum le-ar numi unii, bărbie bine conturată, ochi cenușii - ca de oțel - era inexpresiv. Pentru o clipă păru să ezite, apoi Îi Înapoie mamei sale cheia și chibriturile. Traversă strada și se făcu nevăzut după colț. Umbra lui alungită se mai zări câteva secunde, apoi Își retrase capul și dispăru și ea. — Secretul lui Sascha În siguranță la mine. În comparație cu Else, până și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ghicit intenția obraznică de-a o aborda pe doamna blondă, al cărei cap se întoarce înapoi spre borcane, secerîndu-l cu surîsu-i ascuțit. Mă iertați, spune Mihai în șoaptă, cînd simte că nu mai este în centrul atenției voiam să vă înapoiez revista cumpărată la ieșirea din lift. Ochii femeii se întorc brusc spre el, fixîndu-l. V-o fi smuls-o de sub braț vîntul ăsta obraznic face Mihai un gest cu capul spre fereastra zgîlțîită de vînt, apoi, înainte ca femeia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Totuși, devine Mihai grav ca să fiți sigură că mă întorc, vă las revista asta zice, punînd în mîna fetei revista din coș. "Actualités roumaines" citește fata cu o frumoasă și corectă inflexiune a vocii. Nu vă mai trebuie? Mi-o înapoiați cînd vă aduc banii șoptește Mihnai, ieșind dintre rafturi odată cu șefa magazinului, apropiindu-se de casă. Opriți o sută patruzeci spune el casieriței întinzîndu-i două sute. Păcat de cioburi surîde șefei, aflată lîngă umărul lui, strîmtorată, mototolind în mîini revista. Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
stăruia încă în minte cum, numai cu o zi în urmă, pe cînd se întorcea de la București, un tînăr a încercat, timid, să-i propună o întîlnire. Inginerul Vlad, "Valea Brîndușelor", serviciul Investiții i-a spus tînărul după ce i-a înapoiat geamantanul pe care i l-a coborît din tren. M-aș bucura să vă aud vocea la telefon. Toată duminica s-a simțit străină, de prisos, obsedată de imaginea tinerilor ieșind la braț din sala de cinema. Luni dimineață l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
poate chema pe madam, că-i foarte bună. Ai grijă, plicul cu mia este în bibliotecă, sub Istoria... lui Călinescu, cartea aia imensă... Te sărut! Mîine dimineață sînt acasă. Cu telefonul în mînă, Lazăr vine spre centrul barului și-l înapoiază chelnerului, mulțumind cu glas scăzut. Chiar nu bea nimic fratele meu omul? îl întreabă Ovidiu. Un ceai fierbinte, mîine spre ziuă răspunde Lazăr din mers. Cînd ajunge lîngă scaunul său, rămîne un timp în picioare, cu privirea absorbită de cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
alintare, apoi mîna se întinde, ia de pe un raft pachetul cu țigări, aprinde una, trage mai multe fumuri, după care o pune între buzele lui Mihai, așteptînd pînă ce bărbatul își umple și el plămînii, ca apoi să i-o înapoieze. Că ești măgar, nu-i vina ta continuă Maria un gînd. Așa a vrut Dumnezeu să fii, chicotește ea -, dar nu te las să fii și prost: n-avem nici un viitor împreună, crede-mă! Și dacă te rog să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
care arată. Maria își desface haina de blană și începe să șteargă meticulos o pată de sînge de pe fustă. În cariera mea de ginecolog, spune adresîndu-se lui Mihai am avut parte de mulți plîngăcioși, agitați din prima clipă... Mulțumesc! șoptește, înapoindu-i barista lui Lazăr, apoi îl atenționează: Dar ca ai tăi, niciodată; mă dor timpanele... O clipă, cei doi bărbați tac, speriați. A născut?! strigă aproape isteric Lazăr. Ce am? Cred că destulă nesimțire, ca mai toți bărbații... Doamna doctor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
palmă. Tovarășe Barbu! strigă Nina spre actor, apropiindu-se de el cîțiva pași, oprindu-se apoi, ca să vină el spre ea. Cred c-ai uitat ceva spune ea, punîndu-i bancnota în palmă. Gulerul! Nina... rîde încet actorul, umplîndu-se de zîmbet, înapoindu-i cu stînga bancnota, în vreme ce cu dreapta deschide geanta agățată în umăr. Te rog, spune-mi tovarășă! zice femeia scurt, ca un ordin. Ține-ți banii, ți-i datorez. Hm! surîde actorul, privind-o lung, fluturînd bancnota. Vă înșelați, tovarășă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ei mai înainte, și-a înclinat privirea, salutînd-o: Tovarășe ofițer! Tovarășul arată ea spre Iulian cînd ofițerul se apropie luînd poziție de drepți -, cît am stat la Sălcii, mi-a luat gulerul de blană și nu vrea să mi-l înapoieze. Buletinul, tovarășe! ordonă scurt ofițerul. Unde-i gulerul? întreabă el, imediat ce Iulian îi pune actul în palmă. Acesta-i răspunde actorul, trăgînd gulerul afară din geantă, scuturîndu-l de două ori, să-i înfoiască perii albi. Aveți dreptate înclină el privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Dumnezeu și-mi mențin declarația spune actorul grav, înfuriat. Am impresia că viscolul ăsta v-a... bombăne ofițerul, cercetînd buletinul. A! se miră el Iulian Barbu, actor, îmi păreați mie cunoscut. Am și eu un of, ca să zic așa rîde, înapoind actul. Sîmbăta seara, numai ce-o aud pe nevastă-mea: Iar a apărut frumosul de Barbu și spune poante vechi". Ce să-i facem, dacă cele noi se scriu greu zice actorul rîzînd și-și duce degetul la frunte în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
avea o mare slăbiciune pentru nepoțel și a încercat să-l liniștească. Prințesa i-a sugerat să-i dea săgeata-simbol băiețelului, să se joace cu ea, pentru a se liniștii. Împărăteasa i-a dat săgeata, cerându-i însă să o înapoieze a doua zi. Tânărul Yang a trecut granița în tabăra armatei Song, s-a întâlnit cu cel de-al șaselea frate și au mers împreună să-și vadă mama. Înainte de revărsatul zorilor a fost nevoit să se întoarcă, așa cum promisese
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Xian, văzând fetele adăpostite sub salcie, le-a oferit umbrela. Ba mai mult, a plătit pentru o barcă, să le ducă acasă. Mulțumindu-i, Bai Suzhen l-a rugat să vină a doua zi la ea acasă, să-i poată înapoia umbrela. A doua zi, tânărul s-a înfățișat la casa lui Bai, de pe malul Lacului de Vest. Tot povestind, Bai a aflat că Xu a rămas de mic orfan de ambii părinți și că locuia la sora lui, care avea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
un schimb, rosti Hilfe. — N-ai nimic de oferit. Nici dumneata nu prea ai; și apoi, nu știi unde este filmul... — Mă Întreb cînd au să-nceapă sirenele, spuse bătrîna. Hilfe șopti, mișcîndu-și mîinile În rotocoalele de lînă: — Dacă-mi Înapoiezi revolverul, Îți dau filmul... Dacă mi-l oferi, Înseamnă că-l ai la dumneata. Așa că n-am nici un motiv să fac schimb. — Bine, dacă vrei să-ți iei revanșa, nu te pot opri. Credeam, Însă, că nu vrei ca Anna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
afirmat și curentele extremiste care negau posibilitățile ei de dezvoltare (ale României) și optau pentru instaurarea unui regim totalitar. Marxismul, în varianta lui leninistă, era ideologia Partidului Comunist din România. În concepția sa de extremă stângă, România era o țară înapoiată din punct de vedere economic: «Relațiile de producție capitaliste împiedică dezvoltarea forțelor productive ale țării și condamnă la degradare și degenerare poporul muncitor. [...] Proletariatul, fiind singura clasă consecvent revoluționară până la capăt, are chemarea să conducă lupta tuturor celor exploatați și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și să se îmbogățească. Unii au reușit, alții nu. După ce au comis o ilegalitate, a urmat și a doua ș.a.m.d. Desființarea CAP urilor nu s-a făcut imediat legal. Unii au luat-o înaintea legii și și-au “înapoiat” partea lor din avuție: animale, terenuri, construcții, materiale etc. De asemenea, IAS-urile și Institutele de cercetări agricole ori alte exploatații de stat au fost adeseori ținta furturilor și distrugerilor. În locul CAP-urilor nu s-au înființat asociații agricole, ci
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]