3,138 matches
-
pocni neașteptat de alte cuvinte deja aranjate în rînduri. La Dolhasca aveam un pahar plin cu creioane ascuțite cu lama, anume cu lama. Mă delectam ore în șir, făceam movilițe din lemn de creioane B, mai ales B6!, și eram înarmat temeinic. Precaut să nu mă întrerup, cînd se tocea un creion, luam rapid altul și îl consumam cu lăcomie. Îmi plăcea la nebunie să transcriu. Dacă unei poezii îi lipsea un cuvînt, transcriam totul și, în caz că nu soseau silabele așteptate
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
singur spune. Școala, cartea, cultura, cunoașterea fac obiectul multora dintre aforismele sale. Valorile ce revin mereu în cugetările condensate ale autorului sunt cele clasice, pe care s-a constituit dintotdeauna societatea umană: munca, cinstea, adevărul, dreptatea, înțelepciunea, dragostea, frumosul etc. Înarmat cu acest arsenal axiologic, Vasile Fetescu se pronunță fără rest, în formule mai scurte sau mai dezvoltate, despre o multitudine de subiecte, în grupaje tematice mai lungi sau mai restrânse, atent delimitate. Pune la loc de cinste cultura, învățătura, cartea
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Se poate cumva și altfel? Nicidecum. Căci cel care întreabă e apostaziat.ť (p. 161) Lucru valabil pentru fiecare din noi. Avem de ales: ori sentimentul confuz, lipsit de logică, în virtutea căruia viața noastră are un sens, ori rațiunea luminată, înarmată cu logică, contemplînd deznădăjduită absurditatea lumii. Sentimentul sau argumentul, iată o dihotomie pe care Langbein a ales s-o rezolve în favoarea celui de-al doilea element.
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
de parcă acele forme bizare de relief ar fi ieșit tocmai atunci din mare, născute printr-o misterioasă ebuliție, deopotrivă geologică și mentală - cum se întâmpla în perioada marilor descoperiri geografice... Sigur că nici un navigator din prezent nu s-ar mai înarma cu aceste "îndreptare" atât de aproximative, cel mult le-ar pune în ramă, folosindu-le pe post de ornamente într-o cabină de pe vas sau în camera de oaspeți de acasă, în schimb, un antropolog, un istoric sau un poet
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
care semăna cu un bărbat, un ursuleț îmbrăcat ca o bătrână, un os care lui i se părea că seamănă cu o suliță. —Vorbește-mi despre el, spuse fata. Era exact lucrul de care se temuse și pentru care se înarmase cu vorbe potrivite, mincinoase. Era sufletul întregii închisori, până și gardienii îl simpatizau. Nu mă refeream la Michel, îl întrerupse fata, ci la celălalt. Omul care... — Mă refeream la Chavel, doar nu crezi că aș putea uita numele ăsta? zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
bine de un deceniu de la cele întâmplate ambasadorul iugoslav acreditat la București, Arso Milatovici. De fapt, pe tot parcursul crizei româno-iugoslave, ambele state se acuzau reciproc de provocarea unor incidente foarte serioase la frontiera comună și de faptul că se înarmau în vederea unui atac viitor, susținut de sovietici (în cazul RPR), respectiv de britanici și americani (în cazul RPFI). La indicațiile venite din partea Moscovei pe de o parte, și din Occident, pe de altă parte, ambele state se acuzau reciproc de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
radio, pe care îl am în casă. Așa am putut să aflu și să-mi dau seama că apele se tulbură peste măsură cu fiecare zi ce trece. Acest Hitler, cu acordul tacit al Franței și al Angliei, și-a înarmat țara și își vântură cu vehemență ideile scrise în cartea lui, pe care a numit-o „Mein Kampf”. Individul a împărțit lumea în rase superioare - dominante - în care intră negreșit cea ariană, adică germană, și rase inferioare, care cuprind, printre
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
numai apusurile soarelui; răsăriturile nu apucase încă să le vadă sau doar nu i se arătaseră ei. O compensare tot apăruse la orizont. Limba engleză începuse să intre în voga timpului. Sporiră interesul și solicitările celor care voiau să-și înarmeze odraslele cu o limbă de circulație internațională, cu certe virtuți în viitor. Primul solicitant fu inginerul șef de la Trustul S.M.A. care o rugă să-i acorde câte două ore pe săptămână băiețelului său care pășise în clasa a II-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
de mai multă vreme, făceau drumul dus-întors de la grădiniță singuri, fără nici o supraveghere. Într-o zi tot va trebui să-l las", își spuse Simona, ,,n-am să-l dădăcesc toată viața!" Și ziua aceea veni. Într-o dimineață îl înarmă cu gentuța lui obișnuită, în care îi puse o felie de pâine cu gem de prune, îi așeză cu grijă în jurul gâtului șnurul cu cheia de la garsonieră și-l conduse până la ușă. Apoi, alergă la fereastră să-l urmărească până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ce să fac. La un moment dat m-am așezat în poziție de lotus. Copiii au rămas pe loc. După o vreme, a apărut o femeie. Se uita la mine cu ură. Am ridicat mâinile în semn că nu sunt înarmat. Aceasta a strâns în grabă droaia de copii și a plecat bombănind asupra lor, dar cu spatele în direcția în care mergea. Știam că are arc cu săgeată și nu voiam să am parte de asemenea înțepătură. Trebuie să vă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să se spânzure, acolo o așteaptă privirile goale sau veninoase ale soacrei, vorbele atât de civilizate că te iau fiorii, dar dincolo de ele simți frigul, din prima clipă au simțit amândouă gustul prafului de pușcă în gură, s-au imaginat înarmate până în dinți, gata de conflict deschis, soacra chiar a mers un pas mai departe și i-a spus amenințător: "Nu știam dacă băiatul meu se va însura cu o femeie frumoasă, dar eram sigură că își va lua o femeie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
lungul anilor, împărțirea comunei în două Parohii, de Sus și de Jos, a generat diverse conflicte, cele mai grave fiind războaiele purtate în toată regula pe cele două dealuri, Buzăul și Morarul, cu platouri care permiteau dispunerea tactică a forțelor înarmate până-n dinți, cu săbii, sulițe, arcuri cu săgeți, arbalete, măciuci ghintuite, coifuri de tablă, platoșe și scuturi. Aceste confruntări, de cele mai multe ori sângeroase, aveau loc duminica în timpul slujbelor religioase din cele două biserici ale satului, unde se afla toată suflarea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
la Arad, cu gradul de sergent, m-am ocupat de instruirea soldaților din noul ciclu, îndeplinind și alte funcții în intervalul orar 15-7. Unitatea noastră fiind una de graniță, de Vest, ne sculau noaptea alarmele săptămânale, și ieșeam în misiune înarmați până-n dinți, iar sarcina mea era să scot și să protejez cu plutonul pe care îl conduceam cel mai sfânt simbol militar, Drapelul Regimentului. Aplicațiile tactice în regim de război au fost periculoase și istovitoare, cu sabia lui Damocles deasupra
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
creatoare și lărgește mult orizontul cunoașterii. Toți factorii de putere, slujitori ai binelui, ar trebui să înțeleagă că numai cultura și creația spirituală ne mențin în istorie. Noi, muritorii de rând, care purtăm pe umeri povara grea a existenței, ne înarmăm singuri cu speranță și încredere în forțele noastre, stare de fapt ilustrată în sonetul intitulat Optimism, precedat de un Motto, o cugetare a ilustrului Dante Alighieri, din Infern, Cântul II: „Pe mine Domnul m-a făcut astfel c-al vostru
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mea se număra în ore. Lumina dimineții pătrundea prin draperiile trase. Îmi priveam fiecare parte a trupului. Încă eram întreg, mă rog, cu ceea ce-mi mai rămăsese. Mă linișteam treptat. De undeva din afara apartamentului se ivi o mână imensă, înarmată cu o gumă de șters și se apropie de mine. Eram convins că mâna mea dreaptă era cea vizată. Mă cuprinse disperarea. Am început să strig, să implor, să ameninț, să mă ascund. Degeaba. Guma îmi șterse trei degete. Mă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
porneu, pe ulițe, ori pe străzi, depindea, cât de dezvoltată era localitatea respectivă. În timp ce mergeau, schițând câte ceva, cu ochii trăgeau, la ce era mai de valoare, prin gospodăriile oamenilor. După amiază, se retrăgeau. După miezul nopții reveneau. Costumați în caguliști. Înarmați cu unelte care să le permită operarea, în fiecare caz în parte. Furau: păsări, vin, porci, mijloace de locomoție simple și lesne de manevrat, unelte moderne, folosite de localnici la efectuarea unor lucrări agricole. Către ziuă dispăreau, cu ele, încărcate
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
mei din nucleul dur al organizării mele gândăcești. Mi-am ales cinci băieți Dorinel și Costeluș nu puteau să lipsească și, fără multe explicații, am pornit în acțiune. Puțin înainte de ora cinci după-amiază, am pătruns în apartamentul tatălui meu. Eram înarmați cu mină de creion, diametrul cinci milimetri, pe care o găsisem tot în sertarul meu. O rupsesem în trei bucăți și o cărasem de la universitate până aici, făcând un drum cu niscaiva peripeții asupra cărora totuși nu o să mă opresc
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
murmura cu un fățeag solemn, ca și cum și-ar fi prezentat interpretarea: "Pușca și cureaua lată, domnilor și doamnelor!". Curând, un fârnâit din ce în ce mai sonor anunță că portarul pășise într-o lume onirică. Atunci am dat semnalul începerii bătăliei. Două coloane compacte, înarmate cu sfori, se îndreptară în două direcții bine precizate. Una mergea spre locul unde era depozitat insecticidul, iar cealaltă spre ostenitul domn Petrică. Din prima țâșniră câțiva gândaci care se aburcau rapid spre clanța ușii de la micul depozit. Legară o
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
sau armele C.B.R.N. În prezent, aceste arme pot distruge planeta noastră de câteva ori. Potențialul distructiv este enorm. Ce se poate face? „Lumea actuală generează forme noi. Să fim atenți să le discernem, să prevedem evoluția lor și să ne înarmăm împotriva pericolelor pe care le comportă. Însă „formele noi” ale lumii contemporane nu au exclus armele C.B.R.N. de pe panoplia zeului Marte. Dimpotrivă. Acestea s-au perfecționat și continuă să se perfecționeze căpătând aspecte de întrebuințare dintre cele mai subtile. Deocamdată
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93202]
-
reușeau nu de puține ori să dea cîte o spărtură Într-o conductă sau alta și, pînă să apară soldații, să-și umple canistrele sau butoaiele cu benzină sau cu motorină, după cum nimereau. De cele mai multe ori veneau cu bărcile, noaptea, Înarmați cu burghie speciale pentru găurit pereții conductelor și cu topoare sau cuțite, pentru a se lupta, dacă era cazul, cu soldații din corpul de pază. Somațiile și focurile de avertisment nu reușeau să-i sperie prea tare; a-i Împușca
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
semn. Trupul ei neînsuflețit a fost Îngropat Într-un deplin anonimat, În cursul unei ceremonii discrete, la care au participat doar cîțiva dintre vecinii de bloc, cîteva foste membre ale fostului Cerc al Ascultătorilor Fideli și doi polițiști În civil, Înarmați cu aparate de fotografiat. S-a presupus că ar fi fost chiar dorința defunctei, deși dorințele unui om deja plecat din lumea noastră sunt totuși dificil de estimat. Dar În definitiv, poate că tocmai asta ne oferă șansa de a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pe la uși. Azi-noapte n-a pus nimeni geană pe geană, sînt cu toții încă la Comitetul Central. După huiduielile de ieri din timpul mitingului, Piticul și a ieșit din minți, știa deja că plecaseră muncitorii de pe platforme, își închipuia că sînt înarmați, auzi cîtă șiretenie, adică dacă ei erau înarmați era justificat să se tragă în ei, i a întrebat pe toți dacă mai luptă, dacă e vreunul printre ei care l-a trădat. Cucoana fierbea și ea, paharul e plin, ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pe geană, sînt cu toții încă la Comitetul Central. După huiduielile de ieri din timpul mitingului, Piticul și a ieșit din minți, știa deja că plecaseră muncitorii de pe platforme, își închipuia că sînt înarmați, auzi cîtă șiretenie, adică dacă ei erau înarmați era justificat să se tragă în ei, i a întrebat pe toți dacă mai luptă, dacă e vreunul printre ei care l-a trădat. Cucoana fierbea și ea, paharul e plin, ce bine că ați aprins focul, spune privind țintă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
te gîndești cît de importanți am devenit dintr odată pentru toată lumea. Avem și noi Armata noastră, spune Sena, nu plătim din buzunarul nostru zeci de mii de militari, ca să ne apere în caz de nevoie? Nu pentru asta s-a înarmat Piticul pînă în dinți atîția ani de zile? Ar fi păcat să capitulăm ca niște fete mari, tocmai acum cînd istoria ne oferă șansa ieșirii din anonimat. — Păcat sau nu, mă tem că nu vom putea face mare lucru, din
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
e un adăpost sigur, spune Curistul. Oricine ne-a văzut intrînd aici s-ar putea năpusti asupra noastră să ne măcelărească. Am putea fi foarte ușor confundați cu teroriștii bine plătiți puși în slujba Piticului. Mai ales că sîntem cu toții înarmați, adaugă, pipăindu-și pistolul automat care-i atîrnă la șold. — Ca să vezi, Părințele! L-ai auzit ce-a spus? se aude vocea lui Roja, care teroriști? Ce alte tîmpenii o să mai inventați? Dar nimeni nu-i răspunde, toți sînt mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]