1,037 matches
-
consideră că metoda este „o cale eficientă de organizare și conducere a învățării, un mod comun de a proceda care reunește într-un tot familiar eforturile profesorului și ale elevului.” Antrenarea permanentă a elevilor la un efort intelectual susținut și înarmarea acestora cu capacități necesare unei activități de învățare productivă reprezintă modalitatea cea mai eficientă de educare a elevilor în spiritul unei atitudini conștiente și active. Specific acestor metode este faptul că pot stimula și dezvolta învățarea prin cooperare, lucrul în
Metode active în învăţarea centrată pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotaru Eugenia, Pulpan Ofelia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1173]
-
unor „itinerarii portugheze”. I s-a decernat în 2003 Premiul Uniunii Scriitorilor. Comentator al actualității internaționale, Ț. dezvoltă eseistic teme generatoare de controverse și dezbateri, precum asasinatele politice, discrepanțele economice între societatea capitalistă și „lumea a treia”, poluarea, șomajul, problematica înarmării ș.a. În Cadmos și clipa cea repede (1988) acestea sunt integrate unei perspective filosofice speculative, axată pe reflectarea în paralel a conștiinței subiective asupra lumii în raport cu realitatea dură a cotidianului. Observațiile făcute în timpul călătoriilor prin Europa se transformă într-un
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
crescândă anxietate legată de posibila expansiune a Bulgariei <ref id="53">53 35 anni, p. 485-486, nr. 431; Ernest Jäckh (ed.), Kiderlen Waechter - intime (d’après ses notes et sa correspondance), Paris, 1926, p. 114-24. </ref>. Până și politica de Înarmare a părut să fie calibrată la un moment dat În funcție de mișcările bulgarilor: „Când Bulgaria comandă 50 de tunuri - Îi declara Regele Carol I ministrului german Kiderlen, În martie 1905 - noi trebuie să comandăm 60!” <ref id="54">54 Michael Behnen
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
studiau volumele incendiare ale unor freudo-marxiști precum Herbert Marcuse și Eric Fromm, căci preferau manualele de management, public relations și advertising. Muriseră frații Kennedy, Patrice Lumumba și Martin Luther King, iar Hrușciov bătuse cu pantoful în masă la ONU. Cursa înarmărilor se desfășura halucinant, dar noul război mondial era „rece” și amenințarea cu holocaustul nuclear părea doar o sperietoare pentru copii. Filosofia existențialistă europeană și teatrul absurdului au intrat și ele în declin într-o eră prea optimistă, care primea zilnic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
președintele american Ronald Reagan a propus Congresului Inițiativa de Apărare Strategică, adică Star Wars, vestitul „Război al stelelor”8. Era o decizie menită să tranșeze definitiv confruntarea dintre SUA și URSS, care se desfășura sub forma unei demențiale „curse a înarmării nucleare” - ce părea că nu se încheie niciodată. Reagan se hotărâse să tranșeze „jocul” care asigura echilibrul militar al lumii și prevenea un nou război mondial. Realitatea „echilibrului strategic” s-a clătinat brusc, coșmarul nocturn a devenit diurn, imposibilitatea declanșării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să depășească paradigma războinică modernă. A gândit „postmodernist”, luând decizii surprinzătoare care au schimbat efectiv soarta omenirii. Tragedia nu s-a produs și omenirea s-a pomenit trăind o altă realitate. Gorbaciov a înțeles nu numai că URSS pierduse cursa înarmărilor pentru că economia sovietică fusese întrecută din punct de vedere tehnologic de cea americană. A gândit „holist”, la scară mondială, pricepând că prin cursa înarmărilor se atinsese un terminus dincolo de care se crea o realitate absurdă: posibilitatea autonimicirii speciei umane. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
s-a pomenit trăind o altă realitate. Gorbaciov a înțeles nu numai că URSS pierduse cursa înarmărilor pentru că economia sovietică fusese întrecută din punct de vedere tehnologic de cea americană. A gândit „holist”, la scară mondială, pricepând că prin cursa înarmărilor se atinsese un terminus dincolo de care se crea o realitate absurdă: posibilitatea autonimicirii speciei umane. În consecință, a „spart” paradigma: a propus dezarmarea progresivă bilaterală și chiar a trecut la fapte; în mod concret, a întors cursul catastrofic al evenimentelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
idealurile lui Bălcescu, P.s. a dezbătut ideile și problemele imediate ale revoluției de pe o poziție democrată: a protestat împotriva amestecului puterilor străine în treburile țării, a criticat lipsa de promptitudine a Guvernului Provizoriu în rezolvarea problemei țărănești, a susținut necesitatea înarmării populației și a atragerii tuturor păturilor sociale în revoluție, a demascat falsul patriotism. Au apărut în P.s. studii privind chestiunea țărănească (N. Bălcescu, Despre împroprietărirea țăranilor, I. Ionescu de la Brad, Proprietatea muncii și a pământului este sfântă), precum și lucrarea Drepturile
POPOLUL SUVERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288958_a_290287]
-
scurtă pentru a se realiza starea de egalitate. În relațiile dintre ele, pentru a evita conflicte globale distructive pentru toate părțile, statele sunt tot mai interesate în promovarea unor reguli generale: securitate colectivă, eliminarea pericolului unui război nuclear, încetarea cursei înarmărilor și convertirea efortului militar în efort de dezvoltare social-economică, scăderea decalajelor economice între state etc. Este evident, din însăși această enumerare, că finalitățile de acest tip ale lumii ca suprasistem sunt subordonate finalităților sistemelor componente (statelor). Analiza dinamicii suprasistemelor deschide
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la situația marilor puteri nucleare. Dacă ambele puteri nucleare s-ar dezarma, să presupunem că fiecare ar câștiga în valoare de 20 unități de utilitate (eliminarea amenințării atomice, canalizarea resurselor eliberate în scopuri pașnice, destindere internațională). Dacă ambele continuă cursa înarmărilor, pierd, să presupunem, 30 unități de utilitate. Dacă una acceptă dezarmarea, fiind „trasă pe sfoară” de cealaltă, în timp ce aceasta din urmă se înarmează în continuare, ea va pierde enorm (100), cealaltă obținând însă avantaje modeste (5). În condițiile în care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de o dificultate similară cu cea a prizonierilor - lipsa de încredere reciprocă careparalizează comunicarea și înțelegerea -, vor cădea inevitabil în paradoxul acestora. Fiecare va alege strategia cea mai avantajoasă pentru ea, în acest caz, cea mai puțin riscantă; va continua înarmarea, pierzând cel mult 20 și putând câștiga chiar 5, când cealaltă parte recurge unilateral la dezarmare sau rămâne în urmă, în mod sensibil. Cursa înarmărilor va continua, în consecință, ambele părți pierzând, în loc să câștige. Tabelul 7.2 Cursa înarmărilor în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
strategia cea mai avantajoasă pentru ea, în acest caz, cea mai puțin riscantă; va continua înarmarea, pierzând cel mult 20 și putând câștiga chiar 5, când cealaltă parte recurge unilateral la dezarmare sau rămâne în urmă, în mod sensibil. Cursa înarmărilor va continua, în consecință, ambele părți pierzând, în loc să câștige. Tabelul 7.2 Cursa înarmărilor în dilema prizonierului Singura ieșire din dilema prizonierului este, după cum remarca Raymond Boudon (1979), înlocuirea logicii confruntării cu cea a cooperării. * Analiza relațiilor dintre sistemele sociale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
continua înarmarea, pierzând cel mult 20 și putând câștiga chiar 5, când cealaltă parte recurge unilateral la dezarmare sau rămâne în urmă, în mod sensibil. Cursa înarmărilor va continua, în consecință, ambele părți pierzând, în loc să câștige. Tabelul 7.2 Cursa înarmărilor în dilema prizonierului Singura ieșire din dilema prizonierului este, după cum remarca Raymond Boudon (1979), înlocuirea logicii confruntării cu cea a cooperării. * Analiza relațiilor dintre sistemele sociale pare să reprezinte o direcție majoră a dezvoltării sociologiei actuale. Ea nu poate însă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
precum cea de la un banal oficiu de primărie. Se pune, desigur, și problema participării, sancționate de mai toți specialiștii evrei În problema Holocaustului, a unor elemente din populația-victimă la ajutarea autorităților naziste În finalizarea anumitor etape ale genocidului și ale Înarmării pentru război, legată, bineînțeles, atât de căutarea de către unii a unor soluții personale, cât și de credința altora că acel pas este ultimul. Apoi, să fie vorba și de o indulgență a aliaților care, dacă ar fi acționat din vreme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la University of Chicago pentru a lucra în Comisia pentru Energie Atomică la solicitarea președintelui Dwight D. Eisenhower. Libby a fost considerat adept al războiului rece, în vreme ce alții au văzut în el un savant păcălit de politică guvernamentală. Susținând cursa înarmărilor, el a emis părerea că „riscurile sunt minime în comparație cu acelea derivate dintr-un arsenal nuclear inadecvat”. În anii ’50, Libby a militat pentru “adăposturi împotriva căderilor radioactive” în curtea fiecărei case, care în teorie ar fi salvat populația de radiația
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Alamos, în condițiile dificile ale războiului”. Ulterior, Oppenheimer avea să devină un influent purtător de cuvânt al comunității științifice internaționale, dar în anii ’50 vocea lui n-a mai avut nici un răsunet în guvernul american. El s-a opus cursei înarmărilor care s-a declanșat împotriva Uniunii Sovietice și nu a fost de acord cu construirea bombei cu hidrogen. La primul test al bombei atomice din iulie 1945, Oppenheimer a rostit cuvintele care aveau să devină celebre: „Știam că lumea nu
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de Studii Avansate de la Princeton, New Jersey, si a rămas acolo pînă la sfârșitul vieții. În calitate să de președinte al Grupului de consilieri al Comisiei pentru Energie Atomică, între 1947 și 1952, Oppenheimer a intrat în conflict cu adepții înarmării atomice progresive a Statelor Unite. Nu i-a plăcut stilul tot mai paranoic de guvernare a Statelor Unite și a militat pentru o politică deschisă în locul celei secrete promovate de factorii de decizie. Oppenhemier era adeptul utilizării pașnice a energiei nucleare și
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Nu i-a plăcut stilul tot mai paranoic de guvernare a Statelor Unite și a militat pentru o politică deschisă în locul celei secrete promovate de factorii de decizie. Oppenhemier era adeptul utilizării pașnice a energiei nucleare și al reducerii cheltuielilor pentru înarmare, având idei în mare parte identice cu cele ale lui NIELS BOHR și ale colegului său de la Princeton, JOHN VON NEUMANN. Ca urmare a atitudinii lui antimilitariste, guvernul a trecut la represalii. Astfel, Oppenheimer a fost acuzat de lipsă de
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
inițial. După război, Oppenheimer a fost consilier șef al nou-createi Comisii de Energie Atomică a Statelor Unite și s-a folosit de poziția sa pentru a face lobby pentru controlul internațional al armelor nucleare și pentru a evita o cursă de înarmare nucleară cu Uniunea Sovietică. După ce a produs furia multor politicieni și oameni de știință cu opiniile sale politice în timpul Groazei Roșii, i s-a revocat dreptul de acces la informații într-o audiere foarte mediatizata și politizată în 1954. Deși
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
o asemenea reputație solid ancorată în studii foarte tehnice, Etzioni a fost apoi tentat de cam toate celelalte subiecte ale vremii sale: pacea și războiul; securitatea internațională; cursa spațială; schimbarea socială; sănătatea, genetica, revoluția tehnologică; problemele sociale ca sistem; cursa înarmărilor și corupția sistemului militaro-industrial american. și, desigur, (re)construcția unei societăți bune în America, o preocupare constantă care și-a găsit treptat făgașul comunitarist. Cele mai recente publicații ale lui Etzioni continuă să combine impresionantele sale cunoștințe savante cu experiența
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lor deschise și conștiente pe pozițiile de luptă ale clasei muncitoare, poeții noștri au Început să se intereseze Îndeaproape de viața poporului, de luptele și de năzuințele sale, oglindindu-le În creații tot mai numeroase și mai de valoare. (Ă). Înarmarea poeților, ca și a celorlalți oameni ai artei, cu concepția marxist-leninistă despre lume, sub Îndrumarea partidului nostru, i-a determinat, În marea lor majoritate, să-și Întoarcă atenția de la «lumea Îngustă a impresiilor personale» - cum caracteriza Jdanov preocupările exclusive de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
guvernelor din țările membre, în susținerea punctului de vedere feminin, formulat cu prilejul dezbaterilor acestor comisii 1. Consecințele grave ale marii crize economice din 1929-1933 asupra situației femeii, instaurarea regimurilor autoritare și fasciste în mai multe țări din Europa, intensificarea înarmărilor și accentuarea tendințelor de revizuire a granițelor, pericolul izbucnirii unei noi conflagrații mondiale au determinat stabilirea și discutarea priorităților la congresele și întâlnirile internaționale la care au luat parte și delegațiile asociațiilor de femei din România. O seamă de documente
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
membre ale Internaționalei Femeilor Socialiste să se situeze în fruntea luptei” pentru pace și salvarea omenirii de un nou măcel”2. În următorii ani (1931-1936), organizațiile de femei din România s-au alăturat efortului feminin internațional depus pentru oprirea cursei înarmărilor și pentru construirea unui sistem eficace de securitate colectivă. De aceea, ele au răspuns la apelul lansat de Alianța Internațională pentru Sufragiu și Acțiune Civică și Politică a Femeilor (A.I.S.A.C.P.F.) și de Comitetul Internațional pentru Pace și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
română la Conferința A.I.S.A.C.P.F. care s-a întrunit la Marsilia între 18-27 martie 1933, a susținut rezoluția potrivit căreia organizațiile afiliate urmau să sprijine măsurile luate la Conferința dezarmării de la Geneva, îndeosebi pe cele privitoare la controlul înarmării și al traficului de arme, dar și pe cele care se refereau la înfăptuirea „dezarmării morale”, indispensabilă pentru o reală „dezarmare materială”. Ziarul nostru a relatat pe larg despre marele miting pentru pace, organizat cu prilejul Conferinței de la Marsilia și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
vor ucide în masă femeile, bătrânii și copiii. Nici o vietate nu va scăpa. Viitorul întregii omeniri este în pericol. și pentru ce toate acestea? Pentru ce se înarmează popoarele nebunește? Pentru ce se cheltuiesc sute de miliarde de lei cu înarmările, în loc ca acești bani să fie întrebuințați cu folos? Pentru ce nu sunt dați pentru ajutorarea celor lipsiți de lucru, pentru școli, pentru cărți, spitale și alte opere folositoare omenirii? Pentru că războiul este opera capitaliștilor - și industriașii care fac arme
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]