664 matches
-
de trăiri pătrunzătoare chiar prin insuficiența lor, prin dispoziția lor declinantă convertită în carate lirice: „pofta de viață scade mereu, indiferent de frumusețile pe care / se întîmplă să le întîlnești / ca pe niște scrîncioburi însorite / la picioarele patului cîinele/ roade încălțările îngerului” (Un secret bine păzit). În direcția unei înscenări vizionare avem a face cu un Înger deghizat care operează în hățișurile unui suflet stăpînit de dubii, măcinat de angoase (În altă parte). Uneori umoarea dezolării se mărturisește fără ocol prin
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
ea să îi spună dacă rămâne. Acel thé ŕ la menthe, pe care Zaouf îl pusese pe una dintre măsuțele joase, pentru cafea, și pe care, după ce îl băuse, înțelesese cât era de epuizată. Picioarele i se umflaseră și curelele încălțărilor îi săpaseră dungi pe piele. "Ai s-ajungi o metisă", îi spusese Mehria, dar era prea uluită ca să îl creadă. Încăperea încinsă și parfumată îi dădea impresia că se odihnește pe o saltea cu ierburi de mare. Zgomotele intrau camuflate
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
la Ferrara (un ordin-invitație corespunzător fusese expediat și la Basel), Paleologul a sosit la Veneția. La 4 martie, ambasada a ajuns la Ferrara. Neplăcerile au început, pentru greci, aproape imediat. Eugeniu IV a cerut ca Iosif II să-i sărute încălțările. Patriarhul a refuzat:: Dacă papa-zise el-este succesorul apostolului Petru, atunci noi [capii bisericilor răsăritene] suntem succesorii altor apostolic. Iar ceilalți apostolic îi sărutau oare piciorul lui Petru? Cine a auzit de lucrul acesta?. Eugeniu IV a renunțat la pretenția de
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
papa-zise el-este succesorul apostolului Petru, atunci noi [capii bisericilor răsăritene] suntem succesorii altor apostolic. Iar ceilalți apostolic îi sărutau oare piciorul lui Petru? Cine a auzit de lucrul acesta?. Eugeniu IV a renunțat la pretenția de a-I fi sărutate încălțările, în rest însă a dat clar de înțeles cine e stăpânul aici. Plata indemnizației promise grecilor intarsia, locurile, acordate lor-chiar și împăratului-la recepții, nu erau dintre cele mai de onoare. La 9 aprilie, în Miercurea Mare, au început solemn ședințele
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
fi picturile lui Magritte (a se vedea rolul jucat de Primăvară lui Botticelli în Le bouquet tout fait) sau Pantofii din praf de diamant de Andy Warhol, un comentariu contemporan, din perspectiva "diminuării afectului", cum ar spune Fredric Jameson, la adresa Încălțărilor țărănești ale lui Van Gogh. Acesta esta un tip de intertextualitate de natură temporală, având, așadar, de a face cu experimentul retrospectiv, care, folosindu-se adesea, cum face Magritte, de pastișa stilistica - altădată considerată o blasfemie, dar astăzi legitimata de
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
într-o tigaie. Asta e Anna. Dac-ar arăta altfel, n-ar mai fi Anna. Știu, a oftat mama. Dar cum se îmbracă! Sunt sigură că vecinii cred că bietul copil n-are nici o haină. Arată ca o vagaboandă. Și încălțările alea! Mă gândesc foarte serios să i le arunc. Nu, mami, te rog să nu faci asta! am sărit îngrijorată, gândindu-mă că Anna ar suferi groaznic fără încălțările ei Doc Martens pe care își pictase cu atâta dragoste răsărituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
bietul copil n-are nici o haină. Arată ca o vagaboandă. Și încălțările alea! Mă gândesc foarte serios să i le arunc. Nu, mami, te rog să nu faci asta! am sărit îngrijorată, gândindu-mă că Anna ar suferi groaznic fără încălțările ei Doc Martens pe care își pictase cu atâta dragoste răsărituri de soare și flori. Trebuie să recunosc că mă mai îngrijora și faptul că nu știam ale cui încălțări o să le poarte Anna dacă ale ei ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
sărit îngrijorată, gândindu-mă că Anna ar suferi groaznic fără încălțările ei Doc Martens pe care își pictase cu atâta dragoste răsărituri de soare și flori. Trebuie să recunosc că mă mai îngrijora și faptul că nu știam ale cui încălțări o să le poarte Anna dacă ale ei ar fi fost aruncate la coș. Mă temeam pentru pantofii mei. Trebuie să mă mai gândesc, m-a amenințat mama posomorâtă. Și-acum ce faci? Adaug uleiul de măsline, i-am răspuns. —De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
întrezăream fundul micuț și adânciturile de o parte și de alta a coapselor și îmi spuneam, „Doamne, e splendid“. Dar de îndată îmi ziceam ceva de genul „Încă nu mi-am pus flecuri la cizme, va trebui să port alte încălțări și asta îmi strică planurile“. Diminețile erau o cursă contra cronometru; asta nu-l împiedica pe Aidan să mă apuce în timp ce treceam ca un glonț pe lângă el, pe jumătate îmbrăcată, dar aproape întotdeauna eu îl împingeam și îi spuneam „La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
capăt, nu îmbunătățiseră atmosfera domestică - probabil că își putea permite să cumpere o casă destul de mare pentru o femeie singură și un copil. Undeva, într-un loc aflat la mare depărtare de orice obiect vitrat sau reciclat și de orice încălțare second-hand mustind de vegetație. Deci, ăsta e planul, a concluzionat Hugo cu hotărâre. Dacă-i manevrăm pe Amanda și pe Jake cu atenție, totul o să fie bine. Important e să nu existe șocuri apărute așa, din senin. Nici unul dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
folosite de la baza copacului. În Birmania, În ciuda poveștilor triste, Încă te mai poți bucura de ceea ce se află În mâna dreaptă: arta, În primul rând, festivalurile și Îmbrăcămintea tradițională a diferitelor triburi, gestul religios și fermecător de a-ți scoate Încălțările Înainte de a intra Într-un templu. Asta le place vizitatorilor, acest romantism rustic, acest pitoresc Învechit, lipsa cablurilor de electricitate, a stâlpilor de telefon sau a antenelor parabolice care ar putea umbri peisajul. Caută și-ți vei găsi iluziile prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de vizibile, se dădură jos din autocar sub soarele cald de decembrie. O luară pe jos spre centrul orașului și se treziră curând Înghițiți de animația cotidiană a pieței: negustori de tot felul, tarabe unde se vindeau materiale, haine și Încălțări de plastic care arătau a rebuturi chinezești. Peste tot, bișnițari de valută care stăteau pe vine Încercând să le atragă atenția. Drept Înainte, făcându-le cu ochiul ca fiind paradisul chilipirurilor, se Înălța un cort imens care adăpostea piața de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
jungla. Planul suna rezonabil până când Roxanne a Început să povestească despre oameni pierduți În Galápagos care Încercaseră să găsească un drum Într-un mod similar și fuseseră găsiți peste treizeci-patruzeci de ani cu niște bilețele acoperite cu mâzgălituri legate de Încălțări, În rest - o mână de oase Împrăștiate care-ncotro. Wyatt adăugă că de curând citise Într-o revistă de călătorii despre doi tipi care se pierduseră În Peru și supraviețuiseră. E drept că erau experți În cățărat, aveau piroane la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și gândurile ei. Dar interiorul casei Îl uimi. Mobila era confortabilă și simplă, fără pretenții, cum și-o imaginase el. De fapt, În cameră domnea dezordinea dintr-o cameră locuită, o dezordine plăcută, cu un teanc de ziare pe masă, Încălțări Împrăștiate pe podea, o cutie de șervețele Kleenex și albume de poze unele peste altele, la grămadă, pe măsuța de cafea. Era uimitor, ținând cont de cât de inflexibilă era pe vremea când erau căsătoriți În legătură cu lustruirea impecabilă a tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
condiție fizică cu speranța că va afla noi indicii despre unde se află prietenii lui. Slavă Domnului că deasupra scărilor sunt coroanele copacilor care să-i protejeze spatele de soarele arzător. Harry se conformă instrucțiunilor și se descălță, apoi ridică Încălțările În dreptul camerei și spuse: În locurile sfinte nu e voie Încălțat. Și Își Începu lungul urcuș. Treptele de piatră erau netede și răcoroase Într-un mod senzual. Se gândi la milioanele de tălpi goale care urcaseră aceste trepte În ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Buddha. Turiștii nu-l vedeau niciodată. Se Întoarse spre statuie și se așeză În rând cu Harry. — După cum văd ești un bărbat bogat și faimos, murmură el În birmaneză. Iar eu, după cum vezi, sunt un bărbat sărac. Nu am ce Încălțări să-mi scot Înainte de a intra În pagodă. Dar m-am spălat pe picioare azi pentru ca Buddha să știe cât de mare e respectul meu. Deși nu am foițe de aur acum, ani de zile le-am făcut pentru alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să lăsăm câinii să umble prin pagoda sfântă, să meargă oriunde i-ar duce nasurile - fiți liniștiți, acești câini sunt extrem de bine dresați, deci nu vor face nimic să profaneze acest loc, nici o picătură. Căută În rucsac și scoase trei Încălțări: un bocanc, un adidas Nike și o sanda roz cu o margaretă În unghiul dintre degete. Acestea aparțin prietenilor mei dispăruți, explică Harry. Mi-am permis să le Împrumut din bagajele lăsate de ei În stațiune. Se vor dovedi foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
au fost nevoiți să se descalțe Înainte de a intra În pagodă, ca toată lumea. Și cum au mers desculți - ca În transă, după cum ni s-a spus - au lăsat sigur urme de miros invizibile, dar grăitoare, pe pardoseala din piatră lustruită. Încălțările din mâna mea conțin mirosurile lor individuale. Vedeți unde bat, desigur. O să le dăm câinilor să miroasă câte un pantof, aceasta fiind mostra de miros, iar ei Își vor folosi nasurile ultrasensibile pentru a găsi același miros pe pardoseală. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Anda ar fi fost acolo, ar fi lăsat un semn. Gândul Îl străbătu ca un fior. Un semn. Luă una din torțe și privi fiecare bucată de perete și de tavan. Nu descoperi nimic. Căută jos, pe pământ, urma vreunei Încălțări. Nimic. Puse torța la loc și se pregăti să iasă, aplecându-se spre deschizătură. Și atunci Își aminti exact felul În care ieșiseră atunci. El se așezase pe spate, cu arcul Încordat, și, În timp ce piatra se ridica, trăsese prima săgeată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
În mijlocul unui crâng Înghețat. Drumul până acolo fusese pustiu. Era frig, erau sărbători. Dar În apropierea conacului se vedeau numeroase urme În zăpadă. Apărătorii se opriră. Urmele veneau din satul aflat În apropiere. Și nu erau de copite, ci de Încălțări ușoare. - Colindători... spuse arcașul Simion, care descălecase și privise atent semnele din zăpadă. Tălpi mici, ușoare. Vreo douăzeci. Era adevărat. Nici o altă urmă nu se afla În jurul clădirilor. Se apropia ora prânzului, dar cerul rămânea Închis. Nu ningea, dar vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
mi s-a desprins talpa la gheată. Am legat-o cu o sârmă și așa am umblat... Și trebuia să mă duc la lucru. E, și-atuncea, prin Gherman, am primit o carte poștală să scriu acasă, să-mi trimită Încălțări... Da’ a zis: „Vezi, nu scrie numai cinci rânduri, nu faci din ea”... Și atâta am scris numai: „Sunt În viață, sunt la muncă, am nevoie de Încălțăminte”. Atunci au aflat părinții mei unde sunt..., că după ce-am plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de a-l ajunge din urmă. - Acela e turnul de la Santa Croce... ăsta ar trebui să fie locul gâfâi șeful gărzilor, arătând spre o clădire din depărtare. Priorul se oprise ceva mai Încolo, la jumătatea urcușului, Încercând să Își desprindă Încălțările din apă și noroi. Cu o grimasă de dezgust, Își smulse de pe pulpă o lipitoare, azvârlind-o cât colo. În locul unde ventuza mușcase din carne, un pârâiaș de sânge Îi pătase pielea. Își spălă rana cu un strop de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
sunt expus la această ocară numai pentru o quaestio irresoluta, o interpretare diferită, exclamă el pe un ton liniștit. - Pentru o dispută filosofică te-a legat șeful gărzilor de crucea asta? replică poetul uimit, slăbind strânsoarea. - Întocmai, messere. Văd după Încălțările domniei tale că trebuie să fii un om Însemnat și Învățat, zise osânditul, care, covârșit de poziția incomodă, Își Întorsese din nou privirile În pământ. Așadar, vei putea Înțelege că sunt nevinovat. - Temnițele și iadul sunt pline de nevinovați, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
port când muncesc la câmp i-am primit de la armată. Era prima oară în viața mea când încălțam așa ceva, dar erau extraordinar de comozi. Acum, când umblu prin grădină cu ei, înțeleg voioșia păsărelelor sau animalelor care calcă pământul fără încălțări. Este singura mea amintire plăcută din vremea războiului. Ce poveste mohorâtă și războiul ăsta! Anul trecut nu s-a întâmplat nimic. Cu un an în urmă nu s-a întâmplat nimic. Nici cu un an înaintea lui nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pază. Am să-ți aduc eu prânzul mai târziu. Te rog să-ți tragi sufletul liniștită. S-a îndepărtat cu pași mari. M-am așezat pe cheresteaua stivuită și am început să citesc. Citisem cam jumătate de carte, când bocănitul încălțărilor i-au anunțat întoarcerea. — Ți-am adus de mâncare. Cred că te-ai plictisit singură. A pus cutia cu mâncare pe iarbă și a plecat iar, grăbit. După ce am terminat de mâncat, m-am cățărat iar pe lemne, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]