434 matches
-
a încumetat, unele s-au păstrat în manuscris. Cu ecouri ale unui eminescianism diluat, B.-C. compune într-o gamă minoră, cântând - în „doine”, în câte un sonet - bucuria dragostei, mai rar amarul ei, înseninându-se în gestul cucernic al închinăciunii. Alternând lacrima promptă cu zâmbetul inocent, mai și căzând pe gânduri, în cogitații de album, stihuitoarea se simte fericită în cadrul rustic, în vreme ce față de orașul păcătos ea face alergii sămănătoriste. O notă de asprime se percepe în lirica de inspirație socială
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
dar șuvoaiele din cer, pe încetul, încetară. în cojoacele albe, sus pe punte se mișcau spinări încordate. De sub nori, zorii se iveau lăptoși. BABELE Măruntă și cu tulpan în cap, Aglaia bătea în mijlocul casei metanie. O adresa soarelui răsărit, închinăciune vioaie care, când o ridica pe babă în picioare, când o ghemuia jos. Prin fereastră lumina mătura masa, desemnând pe podina de lut un pătrat de umbră. în raze jucau scânteietor vârteje de praf. Pe pereți prosoapele sclipeau. Bătrâna dondănea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
atât de mult la ele. În duminica următoare mama s-a dus cu Desdemona și cu fratele meu la biserică. Tata nu se ducea niciodată cu ei; devenise apostat de la vârsta de opt ani, din cauza prețului exorbitant al lumânărilor de Închinăciune. Bunicul meu prefera, de asemenea, să-și petreacă diminețile lucrând la o traducere În greaca modernă a poeziilor „restaurate“ ale lui Sappho. În cei șapte ani care au urmat, În ciuda infarcturilor repetate, bunicul meu a lucrat la un birou micuț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
catehism În care moștenirea noastră Învia prin noi pentru scurt timp Înainte de a fi lăsată să-și dea duhul În marea diasporă. Tessie și compania avansară prin naos, trecând pe lângă tăvile umplute cu nisip În care se puneau lumânările de Închinăciune. Deasupra, mare cât un car de procesiune de la parada de Ziua Recunoștinței, era Hristos Pantocrator. Se curba dintr-o parte În alta a domului ca spațiul Însuși. Spre deosebire de Hristosul chinuit, pământean, zugrăvit la nivelul ochilor pe pereții bisericii, Hristosul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din sprâncene. Dar, după ce se gândi o clipă, dădu din cap, Îndârjit În suspiciunea lui: ― Ce șmecheri! Te primesc gratis. După aia trebuie să plătești tot restul vieții. În 1960 congregația ortodoxă din estul Detroitului avea deja alt loc de Închinăciune. Adormirea Maicii Domnului se mutase de pe bulevardul Vernor Într-o locație nouă, pe Charlevoix. Ridicarea bisericii de pe Charlevoix fusese un eveniment de mare senzație. După Începuturile umile din parterul de pe strada Hart după domiciliul respectabil, deși În nici un caz impozant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu-i răspunde. Printr un acord tacit, toți cei de față preferă să nu i mai bage în seamă. Atunci cei doi schimbă tactica și încep să vorbească destul de tare între ei, ignorându-i cu bună știință pe ceilalți: — Câte închinăciuni, rugăminți și cine știe ce alte servicii o fi fost nevoit să facă bietul om... — Pentru a aduna câțiva inși care să binevoiască să-l as culte... Gallus e gelos! îi trece prin minte Vipsaniei. Se scutură cu dezgust. Gelos pe un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la rândul său, dădu drumul unui șuvoi de invective. Și Îi informă cu promptitudine pe ceilalți În legătură cu ceea ce văzuse. „Nenorociți aroganți!“ Însoțit de sunetist și de cântăreț, alergară În direcția celui mai sfânt și acum celui mai profanat loc de Închinăciune, strigând furioși. Marlena și Esmé Îi urmară, nedumerite și speriate. Harry fu surprins văzând grupul gălăgios și agitat care venea spre el. Se uită În jur să vadă dacă nu cumva templul luase foc. Urmau să se Înece În vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ce războinic magnific a devenit fiul lui. Balamber își simți inima umplându-se de mândrie. O laudă ca aceea, înaintea căpeteniei unui popor aliat, reprezenta pentru el o mare onoare. Ducându-și mâna la piept, își plecă, în semn de închinăciune, capul. — Mă onorezi, Onegesius. Tu știi că nu cer altceva decât să te servesc și să fiu la înălțimea memoriei tatălui meu. Ardarich, care nu încetase nici o clipă să-l studieze cu ochii săi de acvilă, încuviință grav: — Dușmanul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în grija Domnului de sus Acel ce-mi luase ceasul și nu mi l-a adus. Dar mi-am făcut atunci și alte planuri bune Să- l rog pe Dumnezeu într-o rugăciune Sau chiar la Sfântul Mina să fac închinăciune Ca-n fapta cu sustrasul să facă o minune. M-am închinat smerită la sfinții mari de sus Și tot ce aveam pe suflet eu sfinților am spus, Sosit-a Domnul noaptea și-n visuri mi-a rămas Și printre
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
îmbătrînească degrabă, - Adela îl spune ca o perfectă actriță de comedie. Iar la cuvintele "părinții pusnici din Sfânta Agură", bisericește repezite, ea completează textul luîndu-și o figură sastisită și făcîndu-și o cruce mare, cu o grăbită aplecare a bustului înainte - închinăciune adâncă în fața schivnicilor plini de solicitudine pentru tinerețea călugăriței de la Văratic. Problema e simplă. Cu tot intermezzoul stupid, de care nu vorbește niciodată, ea a păstrat, încă din adolescență, simpatie și admirație pentru "maestrul" ei. Acum, de când e femeie, e
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
spre mănăstire au pleoape arse și păsări de foc își fac cuib în sufletul meu amurgul cu privire de cavaler roșu îmi șoptește poveștile de pe urmă altfel de cum le știam din cronicile prăfuite calendarele bisericești au riduri și urme de închinăciune pe frunte departe satul este asemenea unui cimitir uitat seara dansează și apoi se ascunde învinsă noaptea își dă masca jos și cheamă norii de întuneric ce coboară peste muntele ca o piramidă albastră în chilia cu miros de smirnă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
asculta povestea, vrăjită de glasul blând al tatei. Dar, înainte de a afla de ce iarba are culoarea verde, somnul dulce de copil nevinovat o învălui în lumea viselor. Atunci, tatăl le sărută părintește pe frunte, apoi ridică mâna dreaptă făcând o închinăciune asupra lor, lăsându-le somnul în ocrotirea Tatălui Ceresc. Greierașul Tăcerea serii își așternea încet-încet vălul peste curtea inundată de verdeață. Căldura zilei se lăsase la pământ, apăsată de răcoarea înserării. Deodată, liniștea fusese tulburată de un sunet duios și
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
în care cartea își va redobândi locul cuvenit în sufletul românilor și mai cu seamă în al tinerilor. Și mai cred încă în reînscăunarea la Domnie a legii, a culturii și a moralității pe tot cuprinsul pământului strămoșesc. Mai cred... Închinăciune De când am început să descifrez orizonturile și rosturile existenței mele pământene, mă închin proniei divine, adresându-i rugăciuni cu cereri și mulțumiri, dar și învinuiri. Mă închin muncii - suprema însușire umană, creatoare de valori, de îndemânări și de împliniri. Mă
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
tăvălugul libertinajului democratic, nivelator și integrator - această instituție cu vocație profund națională de a forma oameni, oameni români, este desființată, el, prin opera sa reaprinde spiritul normalist, litera sa fiind mai mult decât cărămidă (a se vedea poemele Dramă, Urare, Închinăciune). Vasile Fetescu, psihopedagogul și scriitorul de vocație, de subtilă și largă anvergură, atrage cu punctuale semnale de alarmă atenția asupra nefastelor mutații din învățământul românesc, mutații produse după 1989, adesea cu trimitere la demolatoarea reformă din 1948. Grabnic se impune
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
cine? Părintele Bernard încetase să mai creadă în Dumnezeu. Când se plimba, cum obișnuia adeseori, singur prin spațioasa și frumoasa lui biserică, se simțea din ce în ce mai conștient de absența lui Dumnezeu. Câțiva enoriași se plânseseră odată că predicile părintelui Bernard asupra închinăciunii constau în sfaturi pentru practicarea exercițiilor de respirat. Și, totuși, a existat un timp când părintele Bernard discuta liber cu Dumnezeu; nu cu un Dumnezeu sever și atotputernic, ci cu o zeitate mai blândă și mai maleabilă. Părintele Bernard studiase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Să nu se schimbe nimic din ceea ce am scris, căci, îndată ce ies tipărite cu iscălitura mea, răspunderea greșelelor mă privește pe mine; 2 să se tipărească tuspatru deodată; 3 să nu aibă, în marginile putinții, nici o greșală de tipar. Multe închinăciuni pentru toată Junimea și pentru fiece "junimist" îndeosebi, iar mai cu samă mă închin cu multă plecăciune cuconului Drăgănescu și stăruitoriului întru cele bune și creștinești Creangă. Dacă n-am scris multora din ei, după scrisori primite, precum lui Conta
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Vreau să aud ce ai găsit, vornice! a poruncit vodă. Mărite doamne! Am făcut întocmai după porunca măriei tale. Spusele popii Ioil se adeveresc. Acolo la Cârligătura lângă Balosin se găsește un loc pustiu numai bun pentru un lăcaș de închinăciune și îi însemnat cu o cruce - a grăit vornicul. Iată cum se adeverește spusa popii! Și voi îl judecați după înfățișare sau... Aduceți-l în fața noastră pe popa Ioil!... Ușa sălii tronului s-a deschis pe dată și în prag
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Dumnezeu, la Isus Cristos și la Fecioara Maria alungă răul și-i curăță urmele, lasă locul proaspăt și curat, în care trebuie să se înscăuneze iubirea cea adevărată, de oameni și de Dumnezeu. “Că a ta este mărirea, puterea și închinăciunea, acum și purerea...” ...tic-tac, tic-tac, tic-tac... După moartea tatei, cele două bunici au decis să mă ia cu ele, în fiecare duminică dimineața la biserică, la slujba religioasă. “Că e copil orfan și să-i ajute Dumnezeu să răzbească în
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Munții și pădurile de prin aceste locuri au fost binecuvântate de nenumărați sihaștri care își trăiau viața în Hristos, în osteneli de post, în ceasuri întregi de rugăciune, în clipe de tăcere, în sute și chiar mii de metanii și închinăciuni pe zi. Începând cu anul 2007 Mănăstirea Secu a devenit o casă a sfinților. Din candelabrul de monahi ce au strălucit prin viețuirea lor plăcută înaintea lui Dumnezeu, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinților din calendar doi
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
umărul drept, umărul stâng) mâna dreaptă reprezintă suport pentru credință, ritmul fiind variabil; ridicarea mâinilor la rugăciune, împreunarea mâinilor (la nivelul pieptului și al stomacului), sărutarea icoanelor, sărutarea Evangheliei, cuminecarea, aprinderea unei lumânări, starea dreaptă, înclinată, ducerea darului la altar, închinăciunea, metania mare. Preotul poate să fie participant la liturghie și sărută în plus masa la altar, iar ca oficiant al ritualului împărtășește, binecuvântează, intră prin ușile împărătești. Variantele gestuale ale credincioșilor se referă la semnul crucii, la variante pragmatice, la
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
0 lătrau cunii, abia îi potoleau muierile. - Pentru o sfântă de biserică... spunea, și își muia creionul pe limbă, gata să scrie. Cât vă lasă inima, că n-aveți păstor și trebuie să vă facem și dumneavoastră un lăcaș de închinăciune. Femeile, cu frica lui Dumnezeu, căutau banii pe după polițe, pe sub saltele, pe unde-i aveau ascunși. - S-a răit lumea, zicea a lui Matei. Poate ne-o vedea Sfântul și pe noi... Au dat toate, a lui Gogu, a lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fiica spătarului Tudor Mesteacăn, un înger blond ca o lacrimă de aur, mlădioasă ca un crin de ceară, cu ochi albaștri și cuvioși precum albastru și cuvios e adâncul cerului și divina sa eternitate. Ades ea privise din cartea de închinăciune la fața adâncită și palidă a călugărului; o văzuse el ades răsărind - o floare în fereastă - și în nopți cu lună el își lepăda rasa și-și punea mantie de cavaler, în care veghea sub sticlitoarele-i fereste... până ce se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și să mă pot sluji cu dînsele cînd voi găsi altfel de vrednic obraz”. Obrazul este aflat repede, totuși Nicolae nu trimite spre el orice vers. Faptul că recurge la serviciile fratelui său este deja o dovadă de discernămînt estetic. Închinăciunea trebuie să fie aleasă pe măsura obrazului și Nicolae, neavînd Încredere În stihurile proprii, Împrumută de la alții mai dotați. Toată această umilință (sau mai bine zis: strategie a umilinței) este contrazisă de efortul pentru rafinarea versului. Citite normal, versurile spun
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
supt chip femeiesc, Dar n-au fost decît femeie din iad supt chip Îngeresc”, poezia lui Conachi se menține Într-o perpetuă laudă a femeii, transformată astfel Într-un obiect de cult. Așa și este obiectul erotic conachian: obiect de Închinăciune, obiect de adorație. Formula „ibovnică slăvită” spune totul. Există În legătură cu această relație sentimentală și un cod protocol) al iubirii din care am citat pînă acum cîteva paragrafe. Nu trece, de pildă, neobservat faptul că bărbatul se plînge tot timpul și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu Zulnia, Caterinele, Smărăndițele lui Conachi se constituie o imagine specifică a feminității: o imagine slăvită, o feminitate leneșă și Îndărătnică, obiect erotic capricios, idealizat de un seducător care folosește arma umilinței. Curtenia lui se desfășoară după un anumit ritual: Închinăciune, străjuire În jurul iatacului, prudență maximă, jurămînt de vasalitate, fuga (exilul) etc... Modelul Îndepărtat al ibovnicei este Laura. Se adaugă un anumit senzualism de tip sud-est european și voluptăți de clasă bătrînă... Al doilea tip de feminitate este cel romantic (preromantic
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]