995 matches
-
s-o fi mândrind cu tine! O furie oarbă o cuprinse, întunecându-i rațiunea. Zări, peste umărul bărbatului, pe noptieră, o veioză înaltă. - Hai să ne așezăm, zise, prefăcându-se că-și descheie nasturii la taior. Se aplecă și își încleștă mâna pe zveltul picior de veioză. O singură clipă a simțit că o stăpânesc puteri titanice. Lovi puternic, fără milă. Bărbatul se clătină și se prăbuși pe pat. În scurt timp, Adela își recăpătă curajul și sună la poliție. Anunță
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
de un electism impunător în muzica mondială! În vechea sa istorie, muzica Rusiei denotă afinități afective cu nobilitatea mesajului artei: pacea, iubirea, bunătatea. Pod magistral peste primejdii, ea a avut și are brațe întinse pentru îmbrățișare, dar, uneori, și mâini încleștate pe arme! Nu sunt în lume coruri ca cele rusești, cu așa amplitudine, acel fulger, acel tunet, acea poetică...! Numai ele se poate spune că sunt în raporturi de investigare a văzduhului, ca șoimii. Atât de înalt și cu inocuitate
VIN RUŞII! CORUL ARMATEI ROŞII VINE LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362384_a_363713]
-
dacă n-ar fi fost o smuncitura a volanului la stânga..mașină care venea cu viteză spre mine m-ar fi lovit din plin.Pentru o clipă mi-am simțit inima sarindu-mi din piept și Mâna Neagră mi s-a încleștat pe gat.Nici măcar nu am țipat. Și-mi mai este frică de liniște. Deși iubesc linistea.Dar liniștea ...normală ...cea tulburata de zumzetul unei albine,foșnetul unei frunze...strigatul unei păsări pe care n-o cunosc...râsul unui copil. Liniștea
MÂNA NEAGRĂ de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360778_a_362107]
-
destin înfipt în lumina de stea te-am găsit într-un boboc virgin de lalea și-n pragul casei bătrâne pe brațe te-am dus având în suflet gustul din dulcea ta otravă de mult în mine ascuns. Ne-am încleștat privirile sub clar de lună în nopți vitrege cu-o plăcere nebună și am rămas ca niște statui funerare cât, numai noi am jurat, pentru o veșnicie, ah, iubita mea floare! ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: AH, IUBITA MEA FLOARE
AH, IUBITA MEA FLOARE! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360989_a_362318]
-
decât fața bonomă și zâmbetul cald, pentru că la cabină rămâne chinul, acolo unde-i rămâne și umbra, chiar, pe când în scenă intră la brațul luminii și voioșiei! Îl devasta o durere insuportabilă de spate, cobora la scenă chircit, cu buzele încleștate de durere și ochii umeziți de răbdarea durerii fără vaiet - această eliberare dată omului ca o doctorie sufletească. Dar pe scenă se îndrepta eroic, surâdea, cânta, dansa și nimeni nu știa în ce chingi îi plângea inima! Ieșea din scenă
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
cearșaf umflat! Te fac cârpe, grăsane! Și se aruncă asupra lui ca un taur înfuriat. Nor Alb îi repezi un pumn în fălcuțe și un picior în burtă, dar Nor Vânăt îi suflă cămeșoiul până în înaltul cerului. Până la urmă se încleștară unul în altul, rostogolindu-se prin prăpăstiile cerului, ca o avalanșă în munți. Nu-ți mai dădeai seama care era Nor Alb și care Nor Vânăt. Lupta deveni mai crâncenă când zdrențăroșii nori vineți, aduși de Nor Vânăt, se aruncară
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
cu Dumnezeu și cu semenii. Ne rugăm pentru noi, pentru familia noastră, pentru prietenii noștri, chiar și pentru dușmanii noștri, cerând de la Dumnezeu anumite binefaceri sau mulțumind pentru cele primite. Însă, cei mai mulți dintre noi suntem victimele unei societăți care ne încleștează în ritmul infernal al activităților cotidiene, părând că nu mai este loc de rugăciune... Câteva date personale: Data nașterii: 9 februarie 1968 Locul nașterii: Municipiul Iași, jud. Iași Studii: 1982 - 1986 Cursurile Liceului de Filologie Istorie „Calistrat Hogaș”, Piatra Neamț; 1987
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
și scurcircuita din tălpi până la occipital.Bărbatul infuzase femeia întoarsă cu fața spre Dumnezeu, mirosindu-i carnea muzicală și cuprinzându-i abdomenul amețit de atingeri și de cuvinte scrise cu salive semantice.Făpturi ivite dintr-o altă realitate, trupuri magnetice, încleștate în acest ritual laic și totodată sacru, avide de dragoste se ridicau la înălțimea secundei acesteia, scăldându-se într-o imaginație lichidă. Făcându-i-se frică de peisajele acestea,începu să plângă ca din senin și căzu din visul ce
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
capul de zidul rece al clădirii aceleia dezafectate. Privea încețoșat și simțea cum ochii i se umezesc de aerul rece, care îi cuprinsese trupul. Era frig, foarte frig iar gerul îl înțepenea. Nu mai putea striga căci gura îi rămăsese încleștată de la căzătura puternică, ce îl făcuse să îi amorțească brațul stâng. Valtrapurile nopții cuprinsese orașul iar el gemea din ce în ce mai rar. Nepăsarea este una dintre stările de fapt ale îndestulatului, a aceluia care ignoră sau, mai bine spus, a celor care
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
zborul ei buimac, cădea secerata la pământ. O liniște mai grea că apa morții, în care și bătaia înăbușita a inimii era un bubuit. Și apoi toți, dintr-o dată! La dreapta că un val, ca o legănare, toți. Mâinile sus încleștate în umerii celor de alături. Un cerc că o roată. O roată cumplită. La stânga. Dreptul în aer. În așteptare legănata, o clipă, în aer bănuind o primejdie. Și apoi, brusc, se schimbau. Stângul sus, o așteptare legănata. Unduirea trecea că
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
completă, o imagine a unui drum lung, abrupt și fără de izbândă, pe care după câte se părea, aceasta pornise de ani de zile, în încercarea de a cuceri imposibilul; iubirea mamei sale. Un gust amar și cunoscut îi invadă gura încleștată într-un surâs fad și întinse imediat mâna, după ceașca de ceai. Deja se răcise și avea un gust ce-i părea leșios. Înghiți cu noduri. - Îmi cer scuze, v-am răpit atâta timp... măcar am putut și eu să
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
mă trag - purificat fiind - România este țara mea, nu o țară străină, împiedicată în ne rosturi. România nu este o anexa neglijabilă de unde eu am ieșit precum mugurul verde la luminâ - cu trupul meu cuprins în menghina comunistă, cu mâinile încleștate pe tricolor, cu firea încă ne ucisă de betoane, canale, lozinci și toate comuniste se vroiau! România este țara mea, este locul unde poți arăta cu degetul: a fost odată ca niciodată, locul basmului! România acum este sudalmă aruncată din
CA LA NOI, LA ROMÂNI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363604_a_364933]
-
și încuietoarea lui, că știam că s-a blocat ieri noapte, răspunse agentul, continuând să observe partea dreaptă a drumului public cu toate clădirile și mișcarea cetățenilor pe trotuar, mai atent fiind să-și ascundă zâmbetul ironic. Șeful echipajului își încleștă maxilarele vizibil pentru a se abține să nu înjure, precum simțise că-i dictează primul impuls. Se calmă, reduse viteza de deplasare și opri pe dreapta, regulamentar, după ce semnaliză ambele manevre. Se întoarse pe scaun să-l vadă bine pe
D ALE POLIŢIEI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349478_a_350807]
-
Și atunci când crezi că totul este pierdut, poți să-ți mai acorzi o șansă de a fi fericit. Nu trebuie să aștepți trist și deprimat ca viața să ți se stingă. Când viața este vitregă cu tine, trebuie să-ți încleștezi pumnii și să lupți pentru idealurile tale. Nu trebuie să te predai și să-ți pierzi orice speranță. - Vorbele tale mi-au dat curaj. Mai nădăjduiesc să-ți cuceresc inima. Ca să reușesc acest lucru, ar trebui să-mi acorzi posibilitatea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349133_a_350462]
-
cu participanții. Nici musafirii nu făceau deosebire de culoare sau naționalitate conform egalității între oameni propovăduită intens de politica timpului cu toate că ușoare rețineri tot existau. Acestea erau totuși bine mascate prin popularismul ieftin ce se practica. Mirele și mireasa erau încleștați într-un dans amețitor. În jurul lor se dansa și se aruncau bani spre mirii fericiți în cantități demne de invidiat. De altfel, nunta era de invidiat în comparație cu nunțile țărănești, care datorită timpurilor, deveniseră din ce în ce mai sărăcăcioase. Cu glas scăzut, fiecare dintre
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
vieții sale pe pământ. Muribundul primi repede confirmarea că soarele se afla ridicat deasupra dealului, aproape de lungimea unui băț de prăjină. Era atât de aproape de semnul destinului, încât bătrânul avu timp doar să-și ridice mâinile pe piept, să-și încleșteze degetele unele întraltele, să respire adânc de trei ori, în timp ce două lacrimi simetrice i se prelingeau pe obrajii dezgoliți de carne, dar luminați îndeaproape de nouă lumânări tremurânde... Referință Bibliografică: CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂȚ DE PRĂJINĂ
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
dormitorul pe care-l știa. El a mers direct la frigider. A adus votcă rusească, potrivit dorinței fetei. Ritmul melodiilor răbufnea cu forță din boxele ce trepidau și se împletea cu ritmul în care paharele se goleau ori trupurile se încleștau în cele mai ciudate poziții. S-au oprit toate atunci când el nu a mai putut păstra cadența nici în mișcările normale. - Am auzit că ai pus-o cu o țigăncușă... E adevărat? l-a întrebat ea în pauza dintre două
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
specific. Ca de obicei, veselie mare, o mulțime de povești, votcă, preparate din pește și foarte multă reticență din partea celor trei care nu știau cât de răspândită era pățania prin care trecuseră. De aceea Relu și Nelu, rămaseră cu mâinile încleștate pe pahar când îl văzură pe Melu ridicându-se în picioare și bătând insistent cu furculița în pahar pentru a spune ceva. Tăcerea se lăsă mai repede decât au putut ei să-l înhațe pe nefericit și să-l scoată
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
nu e deloc un lucru simplu minunății ascunse-n poșetă dreptul trupurilor la artificiu și joc desene pe un vas grecesc ca să fie adorabilă îi ajunge să fie ea însăși bărbații suflă și acum în palmele ce le-au stat încleștate pe armele vânătorii chiar și aici pe scaunul frizerului te-ajunge perfecțiunea radarului m-am înfruptat din măreția lumească din semănătura pământească dar mi-a fost mereu foame” Ioan Dragoș Referință Bibliografică: POESIS-Ioan Dragoș / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
Îmi strâng mânile la piept, poate fiindcă frigul mi-a pătruns în inimă. S-a cualizat cu tristețea tinerei poete, cu grija mea ca starea ei precară de sănătate să ne creeze probleme.. Îmi strâng mâinile, suflând căldură în pumnii încleștați de frig sau poate de deznădejde. Fac o rugăciune, în care îi încredințez Domnului toate grijile mele. Închid ochii. E liniște în biserică. În jurul catafalcului, familia așteaptă cu decență și durere slujba celor doi preoți. Lacrimile lor mă impresionează și
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
-i poruncim clipei Să stea în loc, oare ce-am schimba? Cum poți opri moartea când te-ai născut cu ea? În asemenea zile Grele mirosuri pestilențiale se cațără afară din crășma mlăștinoasă. În asemenea zile seci, de metal, neînduplecate, Timpul încleștează clipa, o polizează.. Explozia inimii sparge trupul ce tresaltă spasmodic, Iar imaginea oaselor calcinate pictată pe retină Te face să te zvărcolești în somn. Fumul se înalță spulberat și plin de durere, Floarea roșie moare în sobă c-o albastră
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
Ediția nr. 850 din 29 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Fratelui meu, Silabisit în mii de minți, trăiești? Sau a lor minte trăiește doar prin tine? Te colorezi cu hașură de foc în gândurile lor sau, înmuiat în negură, te încleștezi și birui concepțiile, reformulându-le.Te diformi pentru fiecare în parte, deformându-i... Singur rămâi în mintea făpturii, închinându-te timpului petrecut acolo, cu mistuirea grijilor monotone, o jertfă a gândului. Îl preocupi, iar meditațiile lui, toate, trec prin baptisteriul
VERS CĂTRE VERS... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366477_a_367806]
-
Marton , publicat în Ediția nr. 850 din 29 aprilie 2013. Fratelui meu, Silabisit în mii de minți, trăiești? Sau a lor minte trăiește doar prin tine? Te colorezi cu hașura de foc în gândurile lor sau, înmuiat în negura, te încleștezi și birui concepțiile, reformulându-le.Te diformi pentru fiecare în parte, deformându-i... Singur rămâi în mintea făpturii, închinându-te timpului petrecut acolo, cu mistuirea grijilor monotone, o jertfă a gândului. Îl preocupi, iar meditațiile lui, toate, trec prin baptisteriul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
timpului pe care tu l-il dăruiești... Citește mai mult Fratelui meu,Silabisit în mii de minți, trăiești? Sau a lor minte trăiește doar prin tine? Te colorezi cu hașura de foc în gândurile lor sau, înmuiat în negura, te încleștezi și birui concepțiile, reformulându-le.Te diformi pentru fiecare în parte, deformându-i...Singur rămâi în mintea făpturii, închinându-te timpului petrecut acolo, cu mistuirea grijilor monotone, o jertfă a gândului. Îl preocupi, iar meditațiile lui, toate, trec prin baptisteriul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
a fi natura umană care nu a fost regenerată de Dumnezeu. Ea cuprinde lipsă spirituală de asemenea manieră încât constituie „vrăjmășie” față de Creator. Teologul Martin susținea că „ că prin natura sa, orice inimă omenească poate fi descrisă ca un pumn încleștat împotriva lui Dumnezeu. Aceasta este problema lăuntrică a unei inimi păcătoase - o inimă care iubește păcatul, o inimă care este sursa păcatului, o inimă vrăjmașă față de Dumnezeu”. Și asta chiar și dacă în unele cazuri poate fi vorba despre o
DESPRE FIREA PĂMÂNTEASCĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365598_a_366927]