1,069 matches
-
era plină de iarbă tunsă scurt. Din loc în loc, dispuse fără nici o simetrie, se aflau straturi rotunde cu petunii, cârciumărese și tufănele. Jos, lângă cerdac, se întindea un covor de salvie roșie ca sângele, în timp ce zorelele albe și violet se încolăceau în jurul stâlpilor de lemn. Curtea era plină de culori vii, în contrast plăcut cu verdele ierbii. Plantele de ricin crescuseră mai înalte decât zidul ce împrejmuia curtea, ca un al doilea gard de verdeață. În ușă, sprijinit de toc, Calistrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
caietele păreau la fel. Unele desene se repetau pagină după pagină, cu diferite nuanțe. Mi-a atras atenția figura unui bărbat care părea făcut din flăcări. O alta descria ceea ce ar fi putut să fie un Înger sau o reptilă Încolăcită pe o cruce. Se ghiceau schițe ale unei vile cu aspect extravagant, garnistă cu turnuri mari și cu arcade ca de catedrală. Linia desenului vădea siguranță și un anume instinct. TÎnărul Carax dovedea Însușirile unui desenator talentat, Însă toate imaginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
grecești. Și apoi alți șapte bărbați, cu straie lungi, acoperite cu semne cerești, precum și doi cavaleri În armură de luptă. Unul ducând În mână o spadă lucitoare, În care se oglindea văpaia soarelui, celălalt cu o frânghie În brațe, strâns Încolăcită Într-o mie de noduri. Cortegiul era Încheiat de cinci femei cu văl, purtând În mână cinci lămpi stinse, care Înconjurau, lascive ca niște prostituate, trei bărbați ducând fiecare câte o carte. Marcello Își trecu o mână peste frunte, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
speculare și de reflexe simulate, Îngrozitoare, ca și când un cosmos nebănuit s-ar fi concretizat În spațiul Încăperii. Simțea cum, de dincolo de suprafețele de sticlă, apăsau diavoli În flăcări, cu cozile lor șerpești vibrând ca niște tentacule, târându-se pe pardoseală, Încolăcindu-se pe candelabre. I se păru că se ridicase În picioare, cu toate că Încă mai simțea relaxarea somnului, și făcuse câțiva pași Încercând să se Îndepărteze, ajungând până la colțul unde Își amintea că era poarta acelei abații infernale. Dar un horcăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
primul era Popa din visul Contesei. Contesa era cât pe ce să se trezească din somn de groază când o văzu apărând și pe a doua Contesă, cu părul vâlvoi și buzele înroșite, coborând din copac prin alunecare, cu picioarele încolăcite de trunchi. Din cauza panicii Contesei și a excitării domnului Popa, urmă o învălmășeală de nedescris: un Popa scrijelea haiku-uri pe un copac care se transformă în șarpe și intră cu totul în gâtlejul Contesei cu buze roșii. Celălalt Popa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
În măsură să protesteze. În nici un caz nu Înnebunise, doar că nu știa ce să facă. Simțea cum, ascunse sub pielea de pe piept, toate măruntaiele, interiorul gurii, pereții vaginului parcă prindeau viață independent de ea, ca niște vietăți care creșteau Încolăcindu-se În ritmul bătăilor inimii ei. Nu-și mai putea controla dorința sexuală, care Îi acapara Întregul trup. Însă bărbatul pe care-l iubea cel mai mult nu făcea nimic ca să o ajute, ba dimpotrivă; Noriko Îl urmărea cu privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
magazin cu carne gătită de pe Friedrichstrasse și am cumpărat pentru amândoi o farfurie de supă de linte. Stând în picioare la una dintre micile tejghele, le-am privit pe gospodinele berlineze stând la coadă să-și cumpere cârnați, care erau încolăciți pe tejgheaua lungă de marmură precum arcurile ruginite ale unei mașini enorme, sau agățați, în mănunchiuri mari, de pereții îmbrăcați în faianță, ca niște banane prea coapte. O fi fost Becker însurat, dar încă se mai uita după femei, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
tot mai vroiai, cu privirea mă străpungeai ca să nu mă opresc.. dar, până la urmă ajunsesem și într-o baltă semi-înghețată..normal că m-am oprit, dar uimit și contrariat, mă întrebam ce să mai fac.. Tu ai găsit..m-ai încolăcit o mană după gât te-ai ridicat în ea cu fata până la nivelul meu și m-ai apăsat așa dulce buzele pe ale mele încât începusem să plutesc..nu mai simțeam nimic altceva, ci doar ceea ce simțeam pentru Tine aevea
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
Acasa > Strofe > Timp > HARFA SFĂRÂMATĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Încolăcește-mă cu drumurile tale din trupurile noastre curge nisip cald Sugrumătorul de piane trăiește printre noi și se hrănește cu dizarmonia noastră de fiecare zi Numai după ce treci prin triunghiul de aur poți deveni un substantiv comun Ploaia de lumină
HARFA SFĂRÂMATĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361325_a_362654]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > TÂRZIE RUGĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Dimensiuni astrale mă -ncolăcesc firesc Asteroizi albaștri dansează-n pași de vals De dincolo de stele , și Iad și Rai privesc Cum lumea cea neroadă a mai pierdut un pas... Dar cine să mai vadă că-i doar deșertăciune Această ipostază a lumii fără timp
TÂRZIE RUGĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361418_a_362747]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > LACRIMĂ FALSĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dimensiuni astrale mă -ncolăcesc firesc, Asteroizi albaștri dansează-n pași de vals. De dincolo de stele , și Iad și Rai privesc Cum lumea cea neroadă a mai pierdut un pas. Dar cine să mai vadă că-i doar deșertăciune Această ipostază a lumii fără timp
LACRIMĂ FALSĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361450_a_362779]
-
Pofta și plăcerea, închipuirea și uimirea, spațiul și spiritul, simbolismul, modernismul și civilizația: cuvinte, pur și simplu, care își pierduseră, brusc, înclinările, înțelesurile, simbolurile și sensurile, devenind iluzorii. Idealul ei de iubire este să te țină în brațe, să se încolăcească pe tine și să radieze de fericire. Licurișca este ca peisajul ăsta, este ca o pictură de Ingres sau ca o Tanagra de Gerome. Gîndul materializat în frumusețe. Gata cu discuțiile astea lirice, a zis Thomas; treceți la epică, admirați
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
dar balaurii se întindeau spre ei, îi prindeau cu botul și îi aruncau înapoi în locul de unde plecaseră. Maria și Ion pățiră la fel ca și ceilalți. Balaurii se întindeau și peste lanul de lalele, culcându-le la pământ sau se încolăceau în jurul tulpinilor groase ale copacilor. Unele din frumoasele păsărele cu tril duios fură înghițite și altele scapară, zburând în înaltul cerului, spre norul cel alb. Mai apucaseră să înghită și câțiva iepuri, vulpi și alte animale micuțe. Singura dintre ei
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
În timp ce îngerii care scăpară nevătămați, zburau spre norul cel alb printre norii întunecați și luându-se după lumina Lunii, Capetele de Pisică se întindeau istovite pe meleagurile Țării Lalelelor. Unii se întindeau printre lalele culcându-le la pământ, alții se încolăceau în jurul copacilor înalți și falnici. Crengile lor groase și noduroase trosneau și tremurau la auzul urletelor asurzitoare ale animalelor și al tipetelor oamenilor care se auzeau din burțile balaurilor atât de tare, încât aveai impresia că se rup. Vântul țipa
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
și ecoul întâmplărilor nașterii ei se pierde încet aerul își cântă geometriile în piatra de sub saltul picăturii de apă mergi mergi înainte șoptesc umbrele râului prin aer știu știu umbre că mă urmăriți în gaură de șarpe dacă mă strâng încolăcindu-mi gândul ca o sabie vor străluci prezentul și strigătul păsării din covrigul în care mă transform mai lasă-mi secunda fugară în iriși și-apoi te voi legăna umbră prizonieră trecutului până când nu voi mai simți căldura formei trup
ASCULTARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363803_a_365132]
-
similari mie gând la gând țăruca mea rănuca mea țăruco! ÎȘI FLUTURĂ PRECIPITAT STEAGUL voi institui mecanismul fervorii și al atâtor alte paronime ne vom prosterna ne vom angrena și pășune vom afla (de lavandă) ne vom suci ne vom încolăci și nu vom ști de ce de aia! un atavism sentimental singurul rămas se topește de dor îmi face cu mâna ca unei bune cunoștințe își flutură precipitat steagul că doar-doar! și când acolo atavismu’ era o cămătăreasă și eu voiam
ŢĂRUCĂ, OF, ŢĂRUCĂ ! (POEZII) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364054_a_365383]
-
I-am simțit privirile dogorându-mi creștetul. Era mai scundă decât mine. Gura îi era învăluită într-un zâmbet senzual, provocator. Nările îi fremătau imperceptibil, le simțeam vibrația. Mi-a luat mâna de pe umăr în mâna ei. Cealaltă mi s-a încolăcit în jurul taliei. Când trupurile ni s-au apropiat, n-am mai simțit nimic. Îi simțeam răsuflarea invadându-mă. Ochi nu mai aveam. Împreună eram ca o epidermă imensă, îmbătată de fericire, încât n-am mai simțit lacrimile ce mi se
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
Eu însumi mă mărturisesc în cântece, ca o scoică ce dusă la ureche scoate vuietul mării în care se aud și se simt taine din adâncuri. Te-ai „rumenit” în căldura spirituală a sânului mamei, ai crescut ca un lujer încolăcit pe pilonul exemplului tatălui tău. Mai multe, e greu să se oploșească într-o destăinuire, dar răzbate din cântece o venerație pentru părinți. Cine au fost ei? Am avut o pereche de părinți care strălucesc nepieritor în ochii minții mele
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
limbi de foc roșietice, ci din cauza trăirilor intense dintre cei doi. Pendulul din perete bătu ora douăzeci și trei și jumătate, jarul și flăcările din șemineu creau imaginea unei scene din Dante, în care doi diavoli își satisfac poftele trupești încolăciți între ei. Luând-o pe sub glezne, Sebastian o ridică cu ușurință pe Angela și se îndreptă cu ea de data aceasta spre dormitor, deschizând cu cotul ușa holului de intrare. - Ești sigură că asta vrei, Angela?! bolborosi Condurache când o
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
toate m-am îndepărtat Ca un vapor oprindu-se în radă Să mai sărute dor rămas la țărm Îndoliat de-atâta depărtare Nici lacrime, nici valuri nu adorm De-atata umbră...și ce rău mă doare Când soarta sumbră mă încolăcește Lumina îmi apune ochii- albaștri Nimic din ce-am iubit nu mai iubește Iar eu îmi caut umbră-ntre sihaștri Acolo nu m-atinge nici minciuna Și nici iubirea nu mă mai rănește Eu sunt doar VioDor și nu nebuna
VIODOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361233_a_362562]
-
Un om al timpurilor noastre spune că ne este frică de faptul că nu o să obținem ceea ce dorim.Ca această frică este una din fricile omului din ziua de azi. Am simțit această frică cu ani în urma.Sarpele greu și încolăcit din suflet .Care își ridică într-o mișcare sfidătoare capul hidos...cel puțin de 24 de ori pe zi.Intai a fost o neliniște...o vagă senzație că ceea ce vreau n-o să fie.Apoi a devenit neliniște continuă și ,când
MÂNA NEAGRĂ de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360778_a_362107]
-
jalnic l-a înmuiat. - Vino, prietene! Cu laba-i jigărită a tras coaja cea mai apropiată, încurajat de chemare. Ronțăitul a spart întunericul și s-a văzut căldura ochilor. A lins mâna ce i-a mângâiat capul și s-a încolăcit la pieptul lui. Căldura a cuprins amândouă suflete singuratice... Referință Bibliografică: SUPĂRAREA LUI BOSCHITO / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 996, Anul III, 22 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ȘARPELE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 942 din 30 iulie 2013 Toate Articolele Autorului șarpele Timpul s-a încolăcit ca un șarpe în jurul trunchiului meu Îi simt sâsâitul secundelor, monoton enervant, lângă timpanele mele. Șarpele acesta viclean îmi mai moare câte un vis, câte-o speranță, dar am să-l ucid și voi rămâne stăpânul inelelor lui. Și-atunci
ŞARPELE de LEONID IACOB în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364159_a_365488]
-
Manuscris > Jurnal > POVESTE O VESTE POVEȘTI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului imagine: Vladimir Kush (gând dintotdeauna 12 noiembrie) Las muzicii dorul de a curge nestânjenită de gânduri, prin trupul încolăcit în jurul durerilor uneori firești, alteori surprinzătoare noduri din energii neștiute, în care mă rătăcesc adeseori când las garda iubirii pe pământul reavăn de ură, de falsitate, de indiferență. Aud zbaterea câmpiilor, zbaterea crestelor și mă cutremur scurt, gândind la ceea ce
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
singura dată când bunicul ne-a chemat să ne arate lucruri curioase din natură. El știe să le vadă pe toate în jurul lui altfel decât noi. Strecurându-se primul printre picioarele noastre în casă, Nix se grăbește să se așeze încolăcit lângă sobă și adoarme visând cine știe ce și tremurându-și urechea albă... Bunicul, râzând, ne spune: — Torcălăul nostru s-a și culcat pe laurii succesului ! Referință Bibliografică: NIX / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1523, Anul V, 03 martie
NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]