713 matches
-
tremurând, fără să plângă, cu ochii larg deschiși și întunecați, cu pupilele dilatate, privind fix la lumânare, ținându-și inconștient șervețelul de ceai apăsat pe față, atârnându-i de la pomeți ca un văl. Fruntea înaltă, albă în lumina lumânării, era încrețită și brăzdată de umbre, dar felul în care-și ridicase gulerul pardesiului verde, adăpostindu-și părul, îi dădea un aer tineresc. Poate că așa obișnuia să-și ridice gulerul fulgarinului, în zilele când hoinăream împreună pe biciclete. Și în timp ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Cu un gest de o grație inconștientă, își puse o mână pe inimă. — Dumneavoastră sunteți... domnul Arrowby... Charles Arrowby? — Da. Avea ochi mai curând lungi decât mari, înguști, de un albastru-cenușiu umed, ca două pietre. Fruntea pistruiată și mobilă era încrețită de îngrijorare. Încă din prima clipă, surprinsesem o asemănare cu Hartley, o asemănare fantomatică, ce părea să se fi suprapus pe fața lui, așa cum pe fața lui Gilbert se suprapusese asemănarea cu Wilfred Dunning. Și-i văzusem buza de iepure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
până o s-o facă una cu pământul. — Așa încât, mi-am spus că-i mai bine să pun eu mâna pe Peregrine, înainte de a începe să se dea la Angie. — Dumnezeule! exclamă Peregrine. Amândoi izbucniră în hohote nebunești de râs, Peregrine încrețindu-și fața mare, ridată, înroșită de soare și de șampanie. Rosina se cocoțase, ca de obicei, pe brațul fotoliului lui Peregrine, legănându-și picioarele goale care-i ieșeau de sub rochia albă, trasă cât mai sus. Se aplecă asupra lui Peregrine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să o citească ca pe o rugăciune, iar când trec pe lângă aceste locuri, ar trebui să îngenuncheze!... Acolo, pământul e plin de oasele eroilor... și mustește de sângele lor”. Simții un fior străbătând-mi întreaga ființă, și pielea mi se încreți pe trup. „Ce zic „ei”, oare, acolo în morminte, când dușmanii calcă pământul pe care ei l-au apărat cu viața și cu sângele lor?!”, fu primul gând care îmi veni în minte. Încă pe atâta, mai avem... pân’ la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sus : „Părul brun al capului se tunde scurt sau se rade chiar cu briciul. Câteodată are părul o coloare blondă, ba chiar și roșie. Lângă urechi nu se tunde părul capului, ci se lasă niște cosițe lungi, care Întotdeauna se Încrețesc și se cheamă «peisă, lature sau margin» sau «perciuni». Perciunii sunt atunci de lungimea prescrisă, dacă se ajung capetele lor sub barbă. Barba și mustățile nu se rad nici tund, ci se poartă În lungimea naturală” <endnote id="(126, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mag și astrolog, personajul lui Eminescu din nuvela Sărmanul Dionis (1872), pare să Întrupeze În literatura română un model al rabinului Înțelept : „un evreu Învățat, pribegit din Spania În Polonia”, care are un „cap Înțelept” și „o frunte naltă, pleșuvă, Încrețită de gândiri” ; el cugetă „adânc”, ca un „Înțelept din vechime”, și a fost „chemat de Domnul Moldovei ca dascăl de matematică și filozofie la Academia din Socola” <endnote id="(685, p. 101)"/>. Acest tip de gândire susține un așa-zis
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jumătate din perete. O ofensivă de culori orbitoare, predominînd din nou roșul, un roșu potopitor, fără păsări, fără făpturi, urlă spre mine și îmi amintește de ceva și nu știu ce și din cauza asta sunt mută și în loc să-i spun un cuvînt, încrețesc fruntea și încerc să-mi amintesc despre ce este vorba, căci am impresia deodată că mă aflu în țară, deși nici nu mai poate fi vorba de Brâncuși. Ce este? Nu-ți place? mă trezește din visare Ricardo Giorgio. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
-n venă, dup-aia li se rupe. - Bine, Pat, nu vreau să te șucăresc. Uite-un dolar și o să-ți aduc restu’ după-amiază, bine? Pat a luat dolarul și l-a băgat În buzunar fără să spună nimic. Și-a-ncrețit buzele În semn de dezaprobare. Seltzer Willy a apărut pe la zece de pe traseu, și-a făcut o capsulă și a cumpărat alta pentru diseară. Dupré a venit pe la doișpe, după ce-a ieșit de la muncă. Era În tura de noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
pe puștiu’ ăla, Larry. Era dealer la bucată acu’ ceva timp. Am zis: „Larry, tre’ s-o faci pentru mine”. Și și-a dat pantalonii jos. Înțelegi, trebuia s-o facă pentru mine. Pat Își căuta o venă. Și-a Încrețit buzele dezaprobator. - Băi, vorbiți ca niște degenerați! - Care-i problema, Pat? am zis. N-o nimerești? - Nu. Și-a mutat garoul pe Încheietură, ca să se-nțepe Într-o venă de pe mînă. Mai tîrziu, m-am oprit la biroul avocatului meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
1974), "în fundul labirintului este așezată deseori o oglindă", iar omul ajuns la sfârșitul călătoriei sale "descoperă că ultimul mister al căutării sale, "Deus absconditus" sau monstrul, este el însuși". Tulburătoare este imaginea acestei contemplări a regelui Tlà: "oglinda singură se-ncreți ca suprafața unui lac", "glasuri se certau în fundul ei cu sfada valurilor... chiot și plâns, țârâit, urlet" din care se ridică peste tot râsul necruțător, de care se vor teme călugării lui Umberto Eco: "Voi, o umbră ce mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
păr de-al animalului în care și-ar aminti că a dat cu piciorul. Mama îngreunată să nu mănînce din oală, nici mămăligă să tipărească*, că naște copilul făr de pic de păr pe cap. Se crede că dacă se încrețește unei copile părul la ceafă va mai căpăta surori. Ciuchii* de păr de la ceafa copilului, care se formează pentru că stă mult culcat pe spate, nu e bine să-i taie mă-sa, căci îi arde casa copilului cînd va fi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și eu să am un titlu nobiliar, zic, în clipa în care Suze intră iar în cameră, cu o perie de păr în mână. Mă simt complet lăsată pe dinafară. Cum fac rost de așa ceva? — Ba nu vrei, spune Suze, încrețindu-și nasul. Sunt o porcărie. Te trezești cu tone de scrisori adresate Onor Domnișoarei... — Și totuși. Ar fi foarte cool. Ce-aș putea să fiu? — Păi... Suze se chinuie să-și descâlcească o șuviță. Dame Becky Bloomwood? — Parcă aș avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Daaa? tună o voce drept răspuns, și ușa e deschisă larg de către Caroline, mama lui Suze. Are peste un metru optzeci și picioare lungi și zdravene, părul alb strâns într-un coc și o față bătută de vânt, care se încrețește într-un surâs în clipa în care mă vede. — Rebecca! strigă ea, după care se uită la ceas. Nu e încă ora, nu? Nu încă! Îi zâmbesc frumos și-mi trec privirea peste vestimentația ei, compusă dintr-un tricou vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Mă răsucesc pe călcâie, la timp ca să o văd cum își duce mâna la gură, îngrozită. — Iartă-mă! șoptește, și mulțimea e străbătută de un hohot de râs general. — Doamnă Bloomwood, aș fi onorat, zice Luke, și ochii i se încrețesc într-un surâs. Însă cred că altcineva a avut deja norocul acesta. Apoi se uită iar la mine. — Becky, dacă trebuie să aștept cinci ani, am să aștept. Sau opt - sau chiar și zece. Se oprește și se lasă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
S-au despărțit? Mă holbez la ea, luată prin surprindere. Vorbești serios? Dar de cât timp sunt căsătoriți, de... — Nici măcar doi ani. Janice e distrusă, îți dai seama. — Dar ce s-a întâmplat? spun fără nici o expresie, și mami își încrețește malițioasă buzele. — S-a întâmplat că Lucy a fugit cu un baterist. — Cu un baterist? — Dintr-o formație. Se pare că are un inel în... Tace dezaprobator, iar mintea mea trece rapid în revistă toate posibilitățile, de unele dintre care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
vorba de vesela pentru desert! țip. Robyn, ascultă-mă! În timp ce eram în Anglia, am anulat nunta. Ți-am lăsat mesaj! Dar se pare că nu l-ai primit. În încăperea luxoasă se lasă tăcerea. Apoi, brusc, chipul lui Robyn se încrețește într-un surâs care se transformă într-un râs în toată regula. — Hahaha! Vai, Becky, ești de milioane! Nu e de milioane, Kirsten? — Robyn, vorbesc cât se poate de serios. Vreau să contramandez totul. Vreau să mă mărit în Anglia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pe care nu-l cunoșteam. Când ne-am apropiat și ne-a recunoscut, ne-a întrebat surprins: -Dar cu voi ce-i? Cum ați ajuns aici? I-am prezentat numaidecât primejdia în care se găsea. A făcut ochii mari, apoi, încrețindu-și fruntea ne-a spus cu un ton calm dar hotărât: -Mergeți înapoi la Rostock și țineți-i pe cei amestecați în complot până poimâine. Dați-i apoi pe mâna poliției germane și spuneți-le cum ați descoperit complotul. De
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ochi, se rostește la vedere: "eflorescent/ Coboară din ochi, din buze/ Lanțul nebănuit al poemului". Nebănuită nu e facerea din imaginile trecerii prin transparență, ci unitatea nesperată a poemului care abia acum e vizibilă, din înaltul mărilor întoarse pe dos, încrețite în munți. Viziune de survol, a reversului dezvăluit, lanțul poemului trece prin imaginile ce păreau dislocate, legându-le pe toate în dezlănțuirea impreviziblă a creației 5. Ce se vede de la altitudinea acestei cote de orizont? Răscrucea se limpezește, posibilul se
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sau mici zgârieturi provocate de nematozi în tuberculi și evoluează în depozitele prost aerisite, unde temperaturile cresc (1528șC) și umiditatea este mare (50-80 %). Tuberculii infectați prin răni prezintă mai întâi o încrețire și brunificare a zonei afectate, apoi coaja se încrețește formând cercuri neregulate în zona brunificată și uscată, zonă ce se scufundă. În mediu umed, pe suprafața tuberculului apar pernuțe pufoase albe, gri sau roz și tuberculul putrezește în profunzime. În mediu uscat, tuberculii se întăresc și se secționează cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
câmp. Observarea bolii se face ușor datorită simptomului clar de ofilire, la început a frunzelor, apoi a plantei în întregime. Pe primele 2 frunzulițe ale răsadurilor, apar pete circulare de 1-5 mm, albicioase, apoi prin unirea petelor, suprafața acestora se încrețește. Petele albicioase de pe frunze devin răni galben verzui, iar pe tulpină în zona bazală, apar pete ovale mici de culoare alb-crem, ce devin mici răni adâncite (fig. 99). Frunzele plantelor bolnave din câmp, solarii sau seră se ofilesc, își răsucesc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inițial doar câteva frunze bazale veștejite, sub formă de umbrele, frunza veștejită și căzută în jurul cozii (fig. 115). Acest simptom se observă spre prânz, când este cald și dispare noaptea pe răcoare. După un timp, toate frunzele se ofilesc, se încrețesc, tulpinile se înmoaie și planta se usucă. Ultimele zone care se usucă sunt tulpinile, cozile și rădăcinile care, dacă sunt secționate, eliberează din vasele conducătoare un lichid bacterian, vâscos, albcenușiu. Aceste colonii bacteriene astupă vasele și produc simptomul de ofilire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
urmate de veri secetoase, călduroase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu, care se pot întinde și ocupă întreaga suprafță. Frunzele parazitate iau un aspect prăfos, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167). Lăstarii nelignificați pot fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din creștere, iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la observarea simptomelor, plantele se vor scoate și se vor arde, iar culturile se vor stropi periodic cu insecticide. 11.2.3. Boala “Augusta” a lalelelor și încrețirea frunzelor de floxTobacco necrosis virus Simptome. Plantele de flox virozate prezintă frunze încrețite cu pete necrotice, neregulate ca formă. Țesuturile din dreptul petelor sunt rugoase și frunza are un aspect mozaicat. Dungi brune-necrotice apar și pe tulpinile îngroșate cu internodii scurte. Înflorirea este sistată din momentul instalării bolii și plantele se usucă foarte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
scară neîntâlnită în altă parte a țării, pânza de lână tigaie (o foarte frumoasă țesătură realizată din fire toarse extrem de subțire). Cămașa cu fustă, piesă de port de origine sudbalcanică existentă în toate provinciile țării, este nelipsită aici.Ițarii sunt încrețiți pe picior, au o origine dacică și un caracter aparte prin bogăția de crețuri care le-a atras denumirea de "ițari cu 101 creți".Cămașa femeiască, din aceeași pânză, imită croitul cămășii bărbăteș ti cu mâneca din umăr, denumită și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]