606 matches
-
plecat spre el, cu peștele târâș, să-l duc la minciog. Acesta se zvârcolea în apă, opunând rezistență și nu se lăsa înduplecat, nici în ruptul capului, să vină cuminte la minciog. Dădusem, se vede treaba, peste un pește tare îndărătnic, iar eu aș fi preferat unul docil, care să mă asculte și să mă înțeleagă, că nu sunt un mare specialist, ci doar pescar de weekend! Când a făcut ultima tumbă prin apă, Gică a aruncat cu minciogul, l-a
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
plecat spre el, cu peștele târâș, să-l duc la minciog. Acesta se zvârcolea în apă, opunând rezistență și nu se lăsa înduplecat, nici în ruptul capului, să vină cuminte la minciog. Dădusem, se vede treaba, peste un pește tare îndărătnic, iar eu aș fi preferat unul docil, care să mă asculte și să mă înțeleagă, că nu sunt un mare specialist, ci doar pescar de weekend! Când a făcut ultima tumbă prin apă, Gică a aruncat cu minciogul, l-a
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
Aerul curățit cu sfințenie de preajma foioaselor îi ține feriți de boli și bătrâneți grăbite pe oameni. Ca-n vremi străbune trec și astăzi puternici prin viață. Dar ața vremii se scurtează, le șoptește vântul și le cântă amintirea. Totuși... Îndărătnici, puținii rămași pe-aici se sting aproape în vitregii hibernale, după ce s-au copt și răscopt în fierbintele iulie, după ce au tânjit să poată strânge roada până să plece cocorul, ca s-adăpostească trunchi de foc și pară, pentru a
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Aș putea vorbi de îngeri care-mi trec prin suflet, de infinitul pierdut pe acoperișul orașului în care uneori plutește apropierea ploii, de memoria mea îndărătnică asfixiind iarba caldă și plină de soare, dar mai presus de orice aș putea vorbi despre lucruri ce nu se lasă cucerite decît de asemănări, sub vîrful degetelor tale fericirea e atît de aproape încît trebuie să ne merităm și
INFINITA RĂBDARE A DRAGOSTEI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369170_a_370499]
-
vagi aprecieri, îi aduce și lui liniște în cuget. Se precipită să treacă notele în catalog, când sesizează că unul dintre cei scoși la răspuns se încăpățânează să rămână locului. „Pe mine, dom’ profesor, nu m-ați întrebat nimic!” reclamă îndărătnicul. Așa par să stea lucrurile. Tamerlan e în vădită încurcătură. „Păi bine, încearcă el s-o dreagă, clipind mai des din ochii săi oblici. Dar am văzut că știi. Am băgat de seamă că ai dat din cap când au
TAMERLAN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369255_a_370584]
-
un grad mai pregnant, caracterul îndoit al epocii în care trăiește și al rasei căreia îi aparține. Toleranța sau netoleranța, asprimea sau blândețea lui va fi aceea ce-l caracterizează pe popor însuși. Germanii, cari sânt de un caracter mai îndărătnic, au avut un cler mai neîngăduitor decât italienii, ba mai mult încă, biserica reformată din Germania poartă aceeași maculă de judecați a ereticilor, de arderi de viu a vrăjitoarelor ca și biserica cea catolică. Atârnă deci de energia cu care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dintre state dreptatea învinge, ați zâmbi ironic. Cu toate acestea, n-ați avea dreptate să zâmbiți; ... în aparență biruește uneori nedreptatea, dar de fapt, totdeauna dreptatea rămâne. Și de ce? Fiindcă dreptatea e alcătuită din sârguința unui popor, din stăruința lui îndărătnică, din dorința lui de a cunoaște, din înfrânarea pornirilor rele, din înfrățirea pentru un scop înalt... și aceasta învinge”. În sfârșit, N. Iorga a socotit poporul nostru ca o entitate care și-a creat propria-i individualitate, „un popor care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de-aramă, si de fier și aur167, Timp după timp, căci astfel de călătorie doar penele de fier Pot să o scrie Și foile de diamant să o primească pot, și omul ce-n călătoria-aceasta 175 Merge nu poate îndărătnic să refuze timp după timp să scrie. Călătoria-i fusese fără de sfîrșit, dar îl călăuzi mîna Divină, Căci fu nemărginita calea și-ntunecată de temute Arderi, Si de îngrămădiri de stînci care-ncruntate-n hăuri se uitau, bezmetice-nvîrtindu-se În jurul Iazurilor de foc168
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
granatului, Dedesubt, pînă la pleoape, șolzi de mărgărint, si apoi aur și argint Amestecate cu rubinul se-întindeau pe fața-i pînă jos 70 La furiosul gît; zvîrcolindu-se, în groaznice dureri de-nmugurire răsucindu-se, Armura cea de șolzi dădu mlădițe. Îndărătnice, pe spatele și pieptul sau Smaraldul, Onixul, Safirul, iaspul, berilul, ametistul Cu o grozavă rîvna se luptau care să cîștige-un loc peste Mărețul Dúșman, rodul copacului de taină 75 Cel frămîntat în albia de plămădit a lui Uvith 243. Orc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să pună în evidență că tocmai expansiunea și prosperitatea sunt elementele care dau încredere. Omul nu caută saltul, dar în mod natural caută "mai binele", astfel încât atunci când nu-l găsește, își poate exprima îndoiala fără a putea fi catalogat ca "îndărătnic". Discuția despre încredere ne pune în situația de a aminti că toți cetățenii români se află, voit sau nu, în situația "dilemei prizonierului", din teoria jocurilor lui John Nash. "Jocurile de tipul "dilemei prizonierului" pun în dificultate participanții, fiindcă soluția
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
că bulgarii pradă în Tracia, iar împotriva lor luptă Mundo, descendent din Attila. Bulgarii sunt chemați în ajutor și de împăratul Zenon, în seolul al V-lea, împotriva goților. În Panegiricul lui Ennodius, bulgarii apar ca "vulgares", iar ca neam "îndărătnic", lângă huni, sabiri și hunuguri, la Iordanes, în Getica. Același istoric îi amintește pe bulgari și pe vremea lui Justinian (527-565), ca un contingent în confederația avară. Paul Diaconul îi menționează pe bulgari și în Italia, aduși acolo de longobarzi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
desăvârșită și cu o perfectă autenticitate. Iorga arată că prezența pe lângă voievodul Transilvaniei, Toma, a trei prepositi și a unui călugăr dominican indică faptul că expediția regelui Carol Robert avea, pe lângă un obiectiv politic, și unul bisericesc: lupta cu "schisma îndărătnică românească". Deși în actele sale, regele a încercat să micșoreze amploarea înfrângerii, era o evidență că armata sa a pierdut în lupta cu statul muntean. Locul bătăliei pare să fie cetatea Poienari, de pe Argeșul superior, dar, în general, toponimul "Posada
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cuvintele „sunt aspre, zgrunțuroase, arhitectura este bățoasă și sfidătoare”, cum remarcă tot acum Demostene Botez: „Versurile nu sunt lucrate, nici cioplite. Sunt parcă anume din topor, cu linii și reliefuri noduroase, ca niște primitive sculpturi într-un lemn tare și îndărătnic”. Aceasta e nota volumelor antebelice Război (1937), Nu sunt cântăreț de stele (1940), dar motivele țărănești și accentele de revoltă apar adesea și în volumele de după război (Hrisovul meu, 1947). Treptat, trec în prim-plan temele vremii, C. dând curs
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
a fost numit la celălat capăt al imperiului, la Buhara. Charlotte voia cu orice preț să ducă și cufărul mare, plin cu ziare vechi, franțuzești. Soțul ei nu avea nimic împotyrivă, dar, în tren, ascunzându-și cu greu stinghereala aceea îndărătnică, i-a dat de înțeles că, de acum înainte, un hotar mai greu de trecut decât orice fel de munți se ridica între viața ei franțuzească și viața lor. Căuta cuvintele care să spună ceea ce în curând avea să pară
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lipindu-și trupul de spatele animalului. Saigak-ul nu mai mișca. Pielea îi era străbăturtă de frisoane. Respirația șuierătoare îi semăna cu suspinele omenești, cu cuvintele șoptite. Charlotte, în amorțeala frigului și a durerii, se trezea adesea, simțind murmurul acela care, îndărătnic, se chinuia să spună ceva. Într-una dintre acele treziri în plină noapte, a zărit cu stupoare o scânteie foarte apropiată, care strălucea în nisip. O stea căzută din cer... Charlotte s-a aplecat spre punctul luminos. Era ochiul larg
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
acasă să nu mă mai întorn... Să-mi sune peste vârfuri duiosul glas de corn. (pauză) Mama îmi zice: "Fată, închide uși, ferești, Ades vin zburătorii cei falnici din povești Și pot să te răpească, te duc departe-n lume. (îndărătnic) O las' să vie mamă... Dar nu... acestea-s glume. Și - zice mama - foarte frumoși sânt la vorbire Ei au [un] farmec * care te împle de răpire; Dar - zice mama - daca te va cuprinde bine Din cap îți scoate ochii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tu?... Un nimic Un om ca și toți ceilalți, cu cap, cu mâni, picioare, Nici mai frumos nu ești tu, nici mai urât... Nici nu ești Născut cu stea în frunte... și prost cum sânt și alții Și rău și îndărătnic... și rău... și îndărătnic Și totuși știu de tine o taină care n-aș vrea Ca tu s-o știi... n-aș spune-o pentru nimic în lume Nici tatii și nici mamei, nici nimărui... doar ție... [BOGDAN] Ce taină
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
om ca și toți ceilalți, cu cap, cu mâni, picioare, Nici mai frumos nu ești tu, nici mai urât... Nici nu ești Născut cu stea în frunte... și prost cum sânt și alții Și rău și îndărătnic... și rău... și îndărătnic Și totuși știu de tine o taină care n-aș vrea Ca tu s-o știi... n-aș spune-o pentru nimic în lume Nici tatii și nici mamei, nici nimărui... doar ție... [BOGDAN] Ce taină e aceea? [VERENA] Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la adică? Nimic. Un om ca și toți ceilalți, cu ochi, cu mâni... Să zic Că-i mai frumos, dar nu e, nici mai urât. Nici ești Născut cu stea în frunte ca craii din povești... Un rău și-un îndărătnic, atâta ești... s-o știi... Și tot știu despre tine mulțimi de... nebunii, Dar nu le spun nici tatei, nici mamei, nici chiar ție. [BOGDAN] Ce nebunii? [ANNA] O taină. [BOGDAN] O taină? [ANNA] Este-n lume Un om - ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bodaproste de nu știau încotro, Îi făceam pe toți tocană, rupeam gîtu[l] ca la vrăbii Și-mi duceam apoi acasă mirmidonii pe corăbii. [ANA] Foarte rău și fără cale, dragul meu... [și nu-ți ascunz], Chiar nesuferit ești astăzi, îndărătnic și - răspunzi. Povestești prost... Din franceză mai că n-ai știut nici bechi, Doamne, cum nu ai un dascăl, să te tragă de urechi! Mergi, Bibi, la Marioara ca să-ți deie azi plăcinte, Iară leneșului celui chiar nimic, să ție
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o iubește... [BIBI] Judecata totdeuna decât dragostea-i mai sus", Asta-i zis-o mai deunăzi... vezi, țin minte ce mi-ai spus. [ANA] (o sărută) Draga mamei... Ești de treabă... Și înveți așa frumos, Nu ca cela cu pîrporul, îndărătnic și lenos. [MUȚI] Spune, mamă, cîte-i spune, că eu totuși ți-oi răspunde, Mintea, nu zic ba, frumoasă-i, numai că eu nu știu unde-i Dară vezi tu, mămucuță, eu vin iar la vorba mea: De eram Achil pe Brizeis nimeni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
codrului)] [ANA] Aide, Mimi, mergi acuma... să veniți când voi chema [MĂTUȘA] Mie nu-mi dai o guriță? [MUȚI] Nu mi-ești dragă ca mama. [II] 2260 [MĂTUȘA] Ce copil vioi e Mimi, ce drăguțu-i... {EminescuOpVIII 339} [ANA] Mătușică, E-ndărătnic, fără minte, tocmai de-asta îmi e frică. [MĂTUȘA] De n-ar fi ca al tău tată, care, Dumnezeu să-l ierte, Mi-a făcut viața-amară cu-ndărătnicele-i certe... [ANA] Ce cuminte este Bibi... [MĂTUȘA] Da, cuminte! Ca și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ce copil vioi e Mimi, ce drăguțu-i... {EminescuOpVIII 339} [ANA] Mătușică, E-ndărătnic, fără minte, tocmai de-asta îmi e frică. [MĂTUȘA] De n-ar fi ca al tău tată, care, Dumnezeu să-l ierte, Mi-a făcut viața-amară cu-ndărătnicele-i certe... [ANA] Ce cuminte este Bibi... [MĂTUȘA] Da, cuminte! Ca și tine, Ca și tată-său, maiorul... Ține minte foarte bine Tot ce-i spuneți... [ANA] C-ar aduce așa mult cu dînsul? Nu, Nu găsesc asemănarea așa mare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu vrea ca să audă Și refuză să primească jertfa. Zeilor din stele! Am căzut oare atâta de adânc încît a mele Binefaceri să s-ascundă, libertatea ce-o dorește Să se pară înfierată de acea ce-o dăruiește? BOMILKAR E-ndărătnic ursul tânăr. Un astfel de caracter S-a-nsemnat c-o vorbă mare. Are inimă de fier. LAIS (pentru sine, dar tare) Totuși trebuie să scape, dar așa ca să nu știe Care mână e aceea care-l scapă de robie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în mizerie. LAIS Îți place dezlegarea ce-o ofer? BOMILKAR (aparte) Umerele aste albe... (tare) Să ședem. (s-așază amândoi pe patul de repaos) Da, însă cer Ca să-mi spui: ții tu, frumoaso, serios atât de mult La sălbatecul acesta îndărătnic și incult? LAIS Totuși țin la el atâta ca să-l văd scăpat de rău. BOMILKAR Atunci ia-l în toată voia. Ți-l ofer și e al tău. LAIS Cât vei cere pentru dînsul? BOMILKAR Eu mă bucur de ce fac
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]