638 matches
-
vor fi atașate din punct de vedere economic Austriei. Țările dunărene, spune Stein, „sunt foarte bogate în forțe naturale și foarte sărace în elemente care ar trebui să utilizeze aceste forțe naturale... Ele sunt țări agricole; nu pentru că s-ar îndeletnici mai bine cu agricultura decât cu orice artă a industriei, dimpotrivă, deoarece în genere nu se îndeletnicesc cu industria. De aceea, ele sunt sărace, pentru că bogăția lor consistă exclusiv în produse agricole. Și tocmai pentru aceasta starea de dezvoltare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
forțe naturale și foarte sărace în elemente care ar trebui să utilizeze aceste forțe naturale... Ele sunt țări agricole; nu pentru că s-ar îndeletnici mai bine cu agricultura decât cu orice artă a industriei, dimpotrivă, deoarece în genere nu se îndeletnicesc cu industria. De aceea, ele sunt sărace, pentru că bogăția lor consistă exclusiv în produse agricole. Și tocmai pentru aceasta starea de dezvoltare a țării se află pe o treaptă atât de joasă, căci aici, ca pretutindeni, libertatea muncii și a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o viață în libertate, să justifice lupta popoarelor supuse și a claselor oprimate, să le ajute, prin însuflețirea lor, la câștigarea biruinței”. Dar - constata N. Bălcescu - o asemenea istorie, „o istorie adevărat națională ne lipsește “, de vreme ce toți câți s-au îndeletnicit cu scrierea ei - cu excepția lui M. Kogălniceanu - „nu ne-au dat decât biografia stăpânitorilor. Nimeni nu ne-a reprodus cu acuratețe instituțiile soțiale, ideile, simțămintele, obiceiurile, comerțul și cultura intelectuală a vremilor trecute”. Văzând în istorie un produs al experienței
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
i se Întâmpla să povestească de călătoriile lui prin ținuturile străvechi ale Răsăritului; sau prin ostroavele pierdute ale oceanului liniștit, unde domnește primăvara veșnică”. Povestitorul proiectează peste existența „eroului” său o aură demonică: „Așa, de pildă, am Înțeles că se Îndeletnicea cu cercetări oculte Îndrăznețe, pentru cari era hărăzit, pe lângă o Înclinare Înnăscută rară, și cu cea mai uimitoare pregătire. Părea chiar să fi avut mai multe legături cu duhurile decât cu cei vii, deoarece În povestirile sale nu venea niciodată
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
1777, București - 1830, București), cronicar. Fiul al cojocarului Dobre, D. s-a născut în mahalaua Batiștei. Învață meserie de la tatăl său, dar, ca om cu carte și înzestrat cu glas frumos, face și pe țârcovnicul. După 1820, începe a se îndeletnici și cu negoțul. Acum se iscălește Ioan Dobrescu, dar mai înainte vreme, prin 1811-1812, își zicea „Ioan țercovnic sin Dobre cojocar” sau „Ioan dascăl”, iar în timpul ocupației rusești - Ioan Dobrevici (1813). Cronica lui D., cuprinzând însemnări personale, acoperă perioada dintre
DOBRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286799_a_288128]
-
totdeauna în tabere. Sunt războinici, liberi, neînfrânați și până într-atât de sălbatici și cruzi, încât și femeile merg la război împreună cu bărbații. Datoria tinerelor femei este să tragă cu arcul, să călărească și să vâneze. Când ajung mari se îndeletnicesc să străpungă dușmanul, lucru atât de important încât faptul de a nu fi ucis pe nimeni este socotit o necinste".7 Urmele lăsate de iazigi în regiunile est-carpatice sunt puține, ei au rămas aici o scurtă perioadă de timp, descoperirile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
că cei veniți în secolul al VI-lea erau foarte numeroși.29 Trebuie subliniat și un alt aspect ce se referă la slavi. Multă vreme s-a susținut, pentru a servi o anumită teză, că neamurile slave erau blânde, pașnice, îndeletnicindu-se cu agricultura, fără să facă rău altor neamuri. Ele ar fi venit în nordul Dunării nu din voia lor, ci împinse de alte neamuri, căutându-și scăparea în fața înaintării acestora. Ajunși aici, în regiunile românești, ei au dat (găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
răspundă acestei întrebări: "Viața în comun a românilor și a slavilor la periferia câmpiilor și a depresiunilor și în văile ce pătrund în depresiunile muntoase trebuie să ne-o imaginăm astfel: slavii trăiau mai mult din plugărie, în timp ce românii se îndeletniceau de preferință cu creșterea animalelor. Cei dintâi locuiau mai ales la sate așezate prin văi, la poalele munților, într-un fel de centre economice, politice și religioase ce poartă de obicei nume slave: Clopotiva, Săliște, Seghiște etc. Populația românească trăia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Kogălniceanu arată totuși că acestea erau dominate de politică (înțelegând prin aceasta politica oficială) și că au avut o pronunțată „coloră locală”. Se simțea, de aceea, nevoia unui organ de presă care să fie „o foaie românească” ce „s-ar îndeletnici cu producțiile românești, fie din orice parte a Daciei, numai să fie bune”. Inițiativa editării unei noi publicații, ideile expuse în Introducție și parțial materializate în ceea ce s-a publicat în revistă nu aparțin în exclusivitate redactorului responsabil, M. Kogălniceanu
DACIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286639_a_287968]
-
ăia tineri! Ea nu m-a auzit intrând. Am văzut-o așezată în fața ușii de la balcon. Chipul îi era aplecat asupra unei haine deschise la culoare, întinsă pe genunchi, acul ei sclipea (nu știu de ce, în amintirile mele, Charlotte se îndeletnicea întotdeauna cu cârpitul unui guler de dantelă)... I-am auzit vocea. Nu era un cântec, ci mai degrabă o recitare lentă, un murmur melodios, întretăiat de pauze, ritmat de șuvoiul gândurilor mute. Da, era un cântec pe jumătate fredonat, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care nici ele nu dădeau siguranță pe multă vreme. Față cu împrejurările acestea, pacinicul popor al românilor inspira asemenea îngrijiri însemnate. Se întindea pe teritoriul romeic, începînd din suburbiile orașului împărătesc până la Vizya, apoi mai departe în numeroase așezări, se-ndeletnicea mai cu samă cu cultura vitelor prin locuri muntoase și greu de străbătut, era destul de învîrtoșat, deprins cu mânuirea armelor prin vânat și apărarea de sine, apoi în urma mai multor războaie naționale poporul românesc devenise bătăios și destoinic în lupte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cultivă arte și științe. Artă și stiință-sînt ele celea ce constituiesc cultura?. Nu necondiționat; acest om e foarte învățat și cu toate astea îi lipsește... cultura; dimpotrivă iar pe cutare meseriaș, care nici profesă, nici cunoaște vo știință, nici se-ndeletnicește, nici cultivă vro artă, ba chiar pe cutare or cutare țăran îl putem numi cult în felul său. De la femei pretindem cu deosebire cultură; însă ocupațiunea lor cu științele li apare bărbaților cel puțin netrebuincioasă, adesea nemăsurată și în genere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sângeroasa practică a sacrificiilor umane a fost supusă unei serii de modificări care vizau „îmblânzirea” ritualului. Inițial, cel sacrificat (la geți, de exemplu) era „tras la sorți” (Herodot, Istorii, IV, 94) sau era „cel mai vrednic dintre cei ce se îndeletnicesc cu filosofia” (Clement din Alexandria, Covoarele, IV, 8) sau „cel mai frumos și mai bun dintre ei (geți)” (Enea din Gaza, Teofrast). Ulterior, cei sacrificați erau aleși dintre sclavi, condamnați la moarte sau prizonieri. Așa cum apare pe Columna lui Traian
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care au ajuns să te facă să te temi de somn. Noapte trecută ți-a vorbit despre copii. "Ei sunt singura bucurie adevărată a neamului nostru, cei care vor duce mai departe Lucrarea sfântă cu care abia începem să ne îndeletnicim. Spune-le tuturor cuvântul Domnului Dumnezeului nostru, care vrea ca poporul nostru ales să crească. Și mai ales adună grupurile răzlețite pe Cîmpie! Fă să fim din nou numeroși, ca în clipa în care Domnul ne-a adus în Câmpie
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fiindcă erau oameni credincioși în învățăturile Sfântului Augustin. ― Și când s-a întîmplat asta? ― Demult... Știai că, de fapt, prima Lume Agricolă a fost construită de frații-savanți pentru a oferi adăpost unei comunități de călugări franciscani care doreau să se îndeletnicească cu meditația într-o sărăcie absolută? Frații augustinieni au dorit să le fabrice o populație care să îi hrănească. Mult mai târziu a apărut Korona, cu tratatele sale despre creativitate și despre inferioritatea clonelor, și lucrurile au început să se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Fiului lui Dumnezeu. Următorul pas pentru poporul tău va fi să mute în apropierea Templului florile colorate ale Câmpiei și arbuștii pitici de la liziere. Asta va fi treaba bărbaților, care vor trebui să care brazde de pământ. Femeile se vor îndeletnici cu ceea ce vei construi imediat ce se va fi ridicat acoperișul: cuptorul. Ai visat că dacă lutul pe care îl modelează Harron ar fi ars, atunci el s-ar întări și ai putea construi și vase de păstrat și de băut
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de tip M, Sagittarius folosise aproape toate rezervele bugetare. Pe termen scurt, unele deficite puteau fi mascate, alte lipsuri puteau fi compensate printr-o propagandă bine mascată. E greu însă să minți cinci miliarde de oameni care toată ziulica se îndeletnicesc numai cu politica și cu artele... Crey scoase de sub pernă un mnemocub și proiectă pe tavan un text încurcat, scris într-o limbă străveche. Banii economisiți prin cumpărarea unei sonde hipnotice ceva mai ieftine îi investise în plata unor spioni
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
v. §II.6)): peștele miraculos din basmul “Băiatul cel bubos și ghigorțiul” cules de Ispirescu, cel din legendele Graalului, “Peștele Înțelepciunii” din tradițiile celtice, meseria de pescar a primului apostol, Petru etc. și, în sfârșit, o dată istorică: Petru Rareș se îndeletnicea, înainte de domnie, cu negoțul de pește . Și pe bună dreptate, V. Lovinescu ajunge la concluzia că “mitul se infiltrează în istorie, când este momentul și locul ”. Cu alte cuvinte, arhetipul guvernează o acțiune concretă a unei societăți, la un anume
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în 1875, iar în perioada interbelică existau cinci fabrici de ulei și postav, nouă varnițe și șase măcelării. Fabricarea uleiului se dezvoltă încă din secolul XVI-XVII (Bucur, 2006: 56). Comerțul era de asemenea dezvoltat, iar o parte din săteni se îndeletniceau cu diverse meșteșuguri (brutari, cojocari, confecționeri de căciuli). În anii comunismului, toate aceste ocupații tradiționale, cu o dezvoltare deosebită nu doar în Mărginime, ci în întreaga Țară a Oltului, au dispărut treptat, cauzele fiind multiple: interzicerea practicării lor de către autorități
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să vândă ceva, iar altora, care au nevoie să cumpere, le vând acele lucruri, iarăși pe bani. Așadar - am spus eu - această nevoie conduce în cetate la apariția precupeților. Sau nu precupeți îi numim pe cei care șed în piață îndeletnicindu-se cu vânzarea și cumpărarea, în timp ce pe cei care colindă cetățile îi numim neguțători? De bună seamă. Dar mai sunt și alți oameni, cred, cu alte slujbe, cei care, din pricina minții lor slabe, nu sunt vrednici să participe la treburile
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cenzurarea imitației dramatice (Republica, 395b-396a) (Socrate și Adeimantos) Dacă mai ținem la ideea noastră de mai înainte, anume că trebuie ca paznicii noștri, slobozi de orice altă ocupație, să fie doar artizanii desăvârșiți ai libertății cetății și să nu se îndeletnicească cu nimic altceva care nu duce spre acest scop, ei n-ar trebui să facă nimic altceva și deci nici să imite. Iar dacă vor imita totuși, să imite din copilărie ceea ce li se potrivește: oameni viteji, cumpătați, cucernici, liberi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
anume că, afară doar dacă cineva nu ar avea o natură excepțională, nu ar putea cu nici un chip ajunge un bărbat de ispravă în cazul când, copil fiind, nu s-ar juca înconjurat de lucruri frumoase și nu s-ar îndeletnici cu ceea ce-i asemenea lor - această dispoziție, deci, a ei, călcând în picioare toate acestea, nu se preocupă câtuși de puțin de la ce fel de preocupări pornește cineva când se îndreaptă către politică, ci îl prețuiește cu unica condiție ca
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
observații în situații controlate. Refuzând speculația, psihologii sociali ce lucrează în sfera cercetării fundamentale nu se încred decât în datele pe care le culeg nemijlocit din realitate. Departe de a practica aceeași metodă ca filosofii sociali, de exemplu, ei se îndeletnicesc în principal cu proiectarea montajelor experimentale, manipularea variabilelor în cadrul acestora, alcătuirea de chestionare și analiza statistică a datelor cu ajutorul computerului. Psihologia socială nu trebuie confundată în nici un fel cu psihologia grupurilor, pe care o include. Ea poate aborda procese intrapsihice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sociale În vigoare. * „Ce monstruozitate, Doamne, să mai faci, după suferințele vieții: un iad și dincolo de marginile ei.” (N Iorga) Aceeași impresie de ilogism o are și G. Byron: „SÎntem destul de nefericiți În viața asta și fără să ne mai Îndeletnicim cu absurditățile de a mai cugeta la alta”. Însă, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că În lumea sentimentelor umane Întîlnim nu numai mari suferințe, ci și o puternică Înclinație spre infatuare, spre supraestimarea eului individual, spre un exces
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și Instantanee (1945) - s-au aflat în atenția criticii. Volumul de debut este premiat de Societatea Scriitorilor Români, iar manuscrisul „romanului” Cucoana Olimpia primește un controversat premiu la un concurs al ziarului „Dimineața”. În ultimii ei ani de viață se îndeletnicește cu stilizarea unor traduceri din rusă (Serile în sat la Dikanka de N.V. Gogol, O poveste obișnuită de I.A. Goncearov, Jurnalul unui om de prisos și Desțelenire de I.S. Turgheniev) și din cehă (Oameni la răscruce și Jocul cu
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]