643 matches
-
importantă, răspunse. Ar fi dorit dintr-o dată - și fără nici un motiv - să o impresioneze făcînd-o, de exemplu, să creadă că e vorba de o Întîlnire de afaceri. Deși n-avea talent la afaceri și-i disprețuia pe cei care se Îndeletniceau cu așa ceva. — Îl tapăm și Îl fixăm un pic, da? Era bunăvoința Întruchipată, În halatul ei alb, scurt pînă deasupra genunchilor, și cu niște ochelari nostimi pe nas. Însă ochelarii o dezamăgiră pe Christina. TÎnăra coafeză era Într-adevăr mioapă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
iar ca să fie viu, el trebuie să trăiască din ceva, cei mai mulți dintre rolanzi preferau să fie considerați handicapați, ca să primească ajutor social. Unii mai Întreprinzători cultivau canabis, cîțiva Își pierdeau vremea Încercînd să pescuiască, și numai o mică parte se Îndeletnicea cu furtișagurile sau prostituția, restul fiind ocupați În alte activități, cum ar fi așa zisele adopții internaționale. Uneori, copiii erau vînduți Încă Înainte de a se naște. După o vreme, unii dintre ei se Întorceau pe insulă mestecînd gumă, ca pușcași
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de droguri din zona Pacificului. Cu perspicacitatea sa recunoscută și invidiată de superiori, Înțelesese rapid că bietele animale erau folosite ca vehicul pentru săculeții cu heroină Îndesați cu forța pe gît. Asta Însemna că exportul de pisici, cu care se Îndeletnicea Între alții Bill Waks, folosea doar ca paravan. Ce se afla Îndărătul acestui paravan era de-a dreptul stupefiant, dacă se poate spune așa, căci pisicile părea să fi fost crescute special pentru un astfel de trafic și, mai mult
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
temeinic și nu te ducea cu vorba. Un om cumsecade. În copilărie ucenicise și la un tăbăcar; Învățase să argăsească piei și să le răzuie ca să le facă moi. I-a mers bine până când l-au dibuit unii că se Îndeletnicea, ascuns În Valea Puțului, și cu blestemății. Un patron de la oraș Îi plătea bani frumoși pe piei de câine tăbăcite din care cosea cele mai fine mănuși pentru cucoane. Și, de parcă asta Încă nu era destul, grozăvia se arăta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dăduse seama că vreo cinci dintre ele lipseau. Fiul cel năvleg le dăruise unor prieteni de-ai lui, frații Băjenaru - așa era poreclită familia lor ce fusese, cândva, venetică În sat. Aceia, nu se știa de unde, aflaseră că Directorul se Îndeletnicise În tinerețe și cu vânătoarea, de care Între timp se lăsase, și era cu neputință să nu mai aibă pe undeva, dosite, măcar câteva cartușe de calibrul doisprezece și Îi ceruseră câteva lui Ectoraș, care era destul de ușor de dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de tip Precucuteni fiind descoperite în punctul Prisecaru-Bița D.-Pintilie C. De asemenea, pădurile din zona deveneau adăpost sigur pentru populațiile aflate în satele din vale, atunci când erau amenințați de populații străine sau de lăcomia boierilor. Oamenii locului, care se îndeletniceau cu cultivarea plantelor, creșterea animalelor, exploatarea carierelor de piatră și prelucrarea lemnului, nu erau calificați pentru fabricarea obiectelor din sticlă, așa că au fost aduși lucrători din Galiția. Pentru că vorbeau limba rusă, ei au primit denumirea de ruși, ca și partea
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
conducerii Facultății de Teologie din Paris, cu ocazia prezentării acestei scrieri, Descartes face cunoscut că printre motivele care au dus la apariția Meditațiilor se numără și acela al exersării metodei sale: „Și, În sfârșit, fiindcă unii - știind că m-am Îndeletnicit cândva cu o metodă pentru dezlegarea oricăror greutăți În științe, metodă, e drept, nu nouă, căci nu există nimic mai vechi decât adevărul, dar pe care deseori au văzut că nu o folosesc prea rău În alte chestiuni - fiindcă ei
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
răgazul ce-mi rămâne, folosindu-l la demolarea unor astfel de subtilități. Mai degrabă voi lua În considerare gândurile ce se iveau Înainte de la sine În mintea mea, și care mi-au fost inspirate doar de natura mea, atunci când mă Îndeletniceam să observ ființa mea. Mă consideram, În primul rând, ca având o față, mâini, brațe și această Întreagă mașinărie formată din oase și carne, așa cum apare chiar și În cazul unui cadavru, pe care o numeam corp. În afară de asta, am
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
tot în Grecia, iar aurul se extrăgea în cantități considerabile din insulele Siphos, Thasos, din Tracia și din unele localități din Asia Mică. Epoca este una a progreselor în obținerea și prelucrarea țesăturilor 42. O bună parte din populație se îndeletnicea cu creșterea oilor, iar producția de țesături, așa cum spuneam, ia o amploare mare. Orașele epocii erau centre comerciale și meșteșugărești 43. Începând cu secolul VII î.Hr. templele încep să fie construite din cărămidă. În domeniul meșteșugurilor, ca urmare a evoluțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nu se putea dispensa nimeni din economie. Acesta era trapezistul sau zaraful, adică viitorul bancher. Economia nu putea fi gândită și nu putea exista în afara banilor. În epocă exista monedă metalică bătută din aur, argint sau cupru. Oamenii care se îndeletniceau cu mânuirea banilor își creează un statut propriu. Munca lor era una destul de sofisticată, dacă vom ține cont de numărul mare de monede aflat în circulație și de formele sub care acestea se prezentau din punctul de vedere al conținutului
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
conferințe, fie prin scris. În Curierul rumânesc din 7 iunie 1834, el înfățișează „un oraș organizat după sistema” lui Fourier, format din 400 de familii sau 2.000 de indivizi (bărbați, femei și copii) în care „fiecare poate să se îndeletnicească după dorința sa, la lucrarea câmpului și a grădinilor, la meșteșuguri, la științe, la menaj (căsnicie), la educația pruncilor și la frumoasele arte” (Diamant, 1958, p. 95). Această cetate ideală ar beneficia de un cadru ecologic adecvat (grădini), de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
bogății, pășuni și adăposturi pentru vite. Cum se termina pășunea sau erau împinși din urmă de alți migratori, ori auzeau de alte ținuturi bune de jefuit, plecau într acolo. Dacă întâlneau împotrivire, treceau totul prin foc și sabie. Rar se îndeletniceau cu agricultura. Știau puține meșteșuguri: făceau doar arme, potcoave pentru cai, țeseau pânză, argăseau pieile de animale pentru îmbrăcăminte, corturi și încălțăminte. Nu clădeau case. Se adăposteau în corturi. Duceau, deci, o viață mult mai înapoiată decât românii, care aveau
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Pletele lui negre cădeau pe umăr întocmai ca o coamă de leu și în ochii lui focoși ar fi putut citi cineva dragostea primejdiilor și dorul de a le învinge. Maică-sa, Domnina, îl învățase carte, căci ea, deși se îndeletnicea acum cu pescuitul, în tinerețea ei fusese avută și trăise cu lumea cea de soi. Cerinat, un om cărunt la cap și înăsprit de muncă, argățea de ani îndelungați la Domnina și de mult ce se deprinsese cu Petru, crescându
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
eroină credulă, rudimentară, naivă și modestă în încercarea ei de a-și păstra imaginea unei respectabilități în societate, ține la cinstea de soție, dar își aduce și amantul în intimitate. La fel de modestă este și Simona (IV, 7), cea care se îndeletnicește cu torsul 207, căreia iubitul îi moare subit în grădină, iar tânăra, pentru a se dezvinovăți, repetă gestul lui de a mesteca o frunză de salvie și trece astfel în lumea umbrelor. Impresionează prin candoare, nevinovăție, fragilitate. Emilia are o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cel pentru care jertfise totul, iar lamentațiile finale devin de prisos. Lucreția reliefează, mai mult decât oricare altă femeie virtuoasă portretizată în această culegere de legende, imaginea fidelității conjugale, este o nouă Penelopă care își așteaptă soțul plecat la luptă, îndeletnicindu-se cu lucrul mâinilor, având o perfecțiune fizică de invidiat, de aceea va trezi și interesul altui bărbat, ce o siluiește, pentru că știe că altfel nu poate accede la inima femeii: „S-a fost pătruns de frumusețea-i rară,/ Bălaiul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
artistic și de un alt mare bard italian, Petrarca 783. Este o donna angelicata ce se distinge prin frumusețe, răbdare, virtute, credință, supunere și dragoste. Acțiunea povestirii, plasată în Italia, ne istorisește despre un crai pe nume Valter ce se îndeletnicea cu vânătoarea, respingând viața de familie, spre disperarea supușilor săi, care l-ar fi dorit căsătorit, cu urmași ce să-i succeadă la conducerea acelui domeniu. Văzând nemulțumirea și dorința arzătoare a mulțimii de a se căsători, Valter acceptă, cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a-l fi avut în formă constructivă, ardentă, fără sarcasm steril. Peste tot, în programele revistelor, redactorul știe ce vrea. „Dacia literară” se cheamă așa (spre deosebire de perfida „Abeille moldave” a lui Asachi) fiindcă, făcând abstracție de loc, vrea să se îndeletnicească cu „producțiile românești fie din orice parte a Daciei”. G. CĂLINESCU SCRIERI: Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue des Cigains, connus en France sous le nom de Bohémiens, Berlin, 1837; Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
i se adresează Într-un tîrziu lui Mani cu următoarele cuvinte: „Nu ești binevenit... La ce ești tu bun, dacă nu ești nici luptător, nici vînător? Ești oare de folos ca doctor sau ca vraci? Dar cum, de vreme ce nu te Îndeletnicești cu asta?”86 Va fi cu neputință să descriem aici toate subtilitățile astrologice ale sistemului lui Mani. Vom examina doar cîteva dintre ele, pentru a putea Înțelege modul de funcționare a „Coloanei de Slavă” puse În mișcare de Isus. Mani
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Dacă textul preopinentului fusese intitulat Viitorul versului, Arghezi a găsit de cuviință să exprime polemic, prin titlul său, o departajare substanțială între vers și poezie, "două lucruri separate și independente", chestiune pe care o pretinde cunoscută de "cei ce se îndeletnicesc cu astfel de articole măcar ca antrenare sportivă". De aici, o întreagă pledoarie pentru creația neînregimentată și pentru înțelegerea poeziei dincolo de materialitatea sa grafică. Textul reprezintă, de asemenea, un atac direct la adresa simboliștilor care încearcă să toarne arta în tipare
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
este talpa care plânge ochiul călcâiului care plânge O, voi prieteni, poezia nu este lacrimă ea este însuși plânsul plânsul unui ochi neinventat lacrima ochiului celui care trebuie să fie frumos, lacrima celui care trebuie să fie fericit. A te îndeletnici cu "crăparea cuvintelor", cu "rânjirea miezurilor", cu "depănarea în fir de ață a scaiurilor de umbră dinlăuntrul lor", considera Arghezi din înaltul unui foișor -, iată probe că scrisul e "ceva cu totul grav, peste toate sensurile de vocabular". Înaintare în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
moarte Socrate?, Aram M. Frenkian găsește răspunsul în cauze interne, adică în conflictul iscat în epoca posthomeriană, a anilor 400 a. H., între generația nouă de intelectuali, acaparată de gîndirea sofistă, și „cetățenii maturi, partizani ai tradițiilor solide”. Primii se îndeletniceau cu spectacole de cuvinte și de idei, provocînd animație printre tineretul amator de noutăți și de picanterii. Tradiționaliștii țineau la valorile îndătinate, la unitatea elenă, care s-a dovedit puternică și solidară în timpul războaielor cu perșii și inspirînd grecilor încredere
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
coridor care făcea legătura cu scara de serviciu dinspre Grande-Rue. Acolo au văzut ei doi oameni pe care i-au luat drept agenți de poliție și-au început să discute degajați, ca niște copii, despre jocurile cu care tocmai se îndeletniciseră". Stendhal: "Scriind toate astea, imaginea Arborelui Fraternității îmi apare în fața ochilor, memoria mea face descoperiri. Cred că văd că Arborele Fraternității era înconjurat cu un zid de piatră înalt de două picioare, pe care se afla un grilaj de fier
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
uneori sălbaticele acorduri ce încântau odată pe strămoșii săi. Am arătat mai sus cum Agatirșii locuiau in Transilvania. Fiind țara ocupată de ei muntoasă și plină de păduri, viața nomadă devenea mai grea și ei caută să se fi așezat, îndeletnicindu-se cu mai multe ocupațiuni a le vieții statornicite. Așa mai întâi, i-am aflat exploatând aurul, îndeletnicire care, fie că o puneau in lucrare culegând pulberea de aur din râuri, fie că îl extrăgeau din pământ, nevoia numai decât
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
său luminile și dibăcia de care avea nevoie, elementele culturale ce îi lipseau. Ce s-ar fi putut naște dacă Dacii ar fi trăit și ar fi fost civilizați prin Romani, cine ar pute-o spune ? Dar istoria nu se îndeletnicește cu ceea ce ar fi putut fi ; ea studiază numai cea ce a fost, și cea ce a fost a trebuit să fie. Așa era scris în «cartea oarbelor destine» că Dacii, popor tânăr și viguros, să fie răsturnați și copleșiți
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
2001, p. 271.) Dincolo de teribilismul tinereții, transpare aici convingerea viitorului profesor de filosofie că o lucrare ca aceasta nu merită prea multă atenție, o convingere care contrastează cu ceea ce au crezut unele din cele mai bune minți care s-au îndeletnicit cu filosofia, începând cu cele din generația lui Kant. Deja la doi ani după publicarea Criticii rațiunii pure, în aprilie 1783, Moses Mendelsohn îi scria autorului: „A dumneavoastră Critica rațiunii pure este pentru mine un criteriu de sănătate. De câte ori mă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]