2,323 matches
-
Există printre semenii noștri, unii Oameni aparte, ce-i drept, încă, puțini la număr, care, dincolo de îndeletnicirile lor obișnuite, firești, zilnice, ce țin de profesiunea lor deo viață, sînt preocupați, interesați, pasionați în clipele lor de răgaz, de-o a doua ,,ocupație”; e vorba de-o așa zisă vioară secundară, pentru care simt o chemare interioară, tainică
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
tainică, irezistibilă, o înclinație nativă, pe care o urmează, cu o supușenie voită și cu o anumită sfințenie, până ce-o văd încununată de izbândă. Și acest fapt, nu numai că nu-i afectează, nu-i încomodează, nu le dăunează în îndeletnicirea lor de bază, ci dimpotrivă, le dă în întreaga lor activitate mai multă râvnă, un spor de tenacitate, îi înobilează, le sporește prestanța, armonia, echilibru, personalitatea. Un astfel de Om aparte este DUMITRU NECULĂEASA. El a lucrat o viață întreagă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scutiți de această dare în natură. De caii și căruțele poștei, se foloseau deasemenea, trimișii și curierii străini, care circulau prin țară. Schimbul de corespondență între particulari se făcea ca în trecut, mai ales prin cărăuși, negustori etc., care prin îndeletnicirile lor erau obligați la călătorii dese. Cărăușii moldoveni sunt consemnați, de exemplu, în evidențele Liovului, încă de la începutul secolului al XVI-lea; ei cunoșteau bine drumurile și asigurau totodată paza mărfurilor ce li se încredințau. Schimbul comercial, era tot monopolizat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rădăcini. 4. Motivația ludică exprimată ca refugiu din viața obișnuită, de întoarcere în copilărie, de adoptarea unui mod de viață lejer, fără îngrădiri în privința vestimentației, a orarului meselor și a statutul social. 5. Motivația de apartenență la un grup cu îndeletniciri comune (profesie, religie, hobby). 6. Motivația educațională exprimată prin dorința de cunoaștere a tradițiilor, a obiceiurilor, a meșteșugurilor și istoriei proprii sau a altor civilizații, de cunoaștere a unor noi teritorii, de stabilire a unor contacte sau schimburi de idei
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
maramureșene, unde sculptarea măiastră a lemnului duce, uneori, la adevărate capodopere. - țesutul este un meșteșug ce folosește ca materii primă lâna, inul, bumbacul și mătasea și are ca produse finite diferite obiecte de îmbrăcăminte, așternuturi, covoare, ștergare ș.a. Prin această îndeletnicire, se creează portul și specificul interioarelor din casele țărănești, de o mare diversitate și originalitate. - cojocăritul sau prelucrarea pieilor este, de asemenea, o activitate cu tradiție, indispensabilă în vederea confecționării hainelor de iarnă (cojoace, bundițe, căciuli). Se adaugă confecționarea și a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
că i-l ghicisem eu pe al lui?... După cele relatate până acum i s-ar putea reproșa autorului că a înfățișat un personaj-fantomă, că n-a reușit să-i insufle viață, ca să-l puteți vedea viu și natural, cu îndeletnicirile sale omenești, cu marile calități sau oribilele defecte pe care, se știe, numai un om poate să le cumuleze. Oamenii au visuri, idealuri, au (dacă nu au, fac!) copii, case, proiecte de viitor. Unii râvnesc la posesiunea integrală a ideii
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
a reuși să se strecoare până la apă. Astfel că în fiecare dimineață Plescăială cerceta cu un tremur de natură oarecum mistică topografia spațiului în funcție de poziționarea propriului corp, după care se pregătea sufletește pentru o nouă zi. Ocupat cu astfel de îndeletniciri, Plescăială, căruia i se mai zicea și Plictiseală, nu-și mai amintea de valul de indignare al locatarilor și nici de jalba lor în proțap la Primărie, pe care el însuși o semnase printre primii. E drept, la îndemnul lor
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
iar lectura lui ne strecoară îndoiala și ne demolează încrederea absolută în știință care nu ne poate oferi răspunsuri satisfăcătoare la toate problemele noastre existențiale. De aceea, a mai cădea din când în când pe gânduri poate să devină o îndeletnicire care să ne aducă, dacă nu mai multă fericire, cel puțin mai puțină nefericire. PROLOG Ar putea fi cineva care să creadă, și ar fi întemeiat, că această lucrare este o lamentabilă, foarte lamentabilă greșeală a autorului. Capriciul sau nerăbdarea
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cultura în România?” Dacă vom continua să fim nepăsători, atunci ceva din adâncul ființei noastre va fi definitiv pierdut. Dostoievsky susținea acest mare adevăr: “În lipsa cauzei și a muncii, apare veșnic dezordinea”. “Stricatu-s-au oamenii și urâți s-au făcut întru îndeletnicirile lor.” (Psalm 13, 1). * În vederea formării unui om cu un ridicat potențial din punctul de vedere al aportului său social, sunt necesari minim 3 ani de studii superioare. În decursul unui singur an universitar, unui student îi este necesară suma
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
legiuitorul nu o consideră o faptă penală; 8. Împrumutul cu dobândă mare (cămătăria). Deși reglementată în Codul penal și prevăzută distinct ca o infracțiune, cămătăria nu este, practic, pedepsită în România: “Art. 355 Camăta Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”; 9. Oprirea plății cuvenite lucrătorilor. Această formă de furt nu are corespondent penal, însă, pe calea unei acțiuni civile, persoanele vătămate pot, în
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
despărțit, iar cunoscutul actor pare să-și fi regăsit fericirea în brațele altcuiva. După ruptura de frumoasa româncă, scoțianul spunea că îi vine să râdă atunci când aude că are o reputație de fustangiu, arătând că nu mai are astfel de îndeletniciri de o bucată bună de vreme. "A trecut o perioadă de atunci și acum pot să râd de acea etapă din viața mea. Cu siguranță că nu sunt ușă de biserică, însă muncesc din greu, îmi iau munca în serios
Cu cine a înlocuit-o Gerard Butler pe Mădălina Ghenea - FOTO by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72144_a_73469]
-
discuție. În cartea aflată acum în librării, Daniela Zeca-Buzura analizează interferența unor planuri diferite - al realității, al virtualității și al jocului - în spațiul televiziunii. Lucrurile nu sunt așa simple cum par. Obișnuința noastră de a privi televiziunea ca pe o îndeletnicire frivolă ne face și pe noi să dăm dovadă de frivolitate în judecarea ei. Indiferent dacă ne place sau nu să ne uităm la televizor, schimbarea adusă de existența televizorului în modul nostru de a ne reprezenta lumea, în însuși
Televiziunea, sine ira et studio by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7221_a_8546]
-
invidiezi într-ascuns pe fizicieni. E destul să păstrezi o fărîmă din orgoliul de odinioară al breslei pentru ca triumful adversarului să ți se pară insuportabil. Cauza stă într-o răsturnare atît de drastică a raportului de forțe dintre cele două îndeletniciri încît pierderea de autoritate pe care o suferă astăzi filozofia aduce cu o veritabilă mazilire a ei: cam tot ceea ce odată ținea de stricta competență a acestei discipline - aflarea principiilor ultime ale existenței - a trecut sub jurisdicția pozitivistă a unei
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
confuzie. Scriitorii își închipuie că un critic scrie pentru ei. Nu scrie pentru ei. Am explicat multor autori că îi respect foarte mult, chiar și pe cei fără talent, pentru că au un soi de eroism, pentru că mizează totul pe această îndeletnicire care nu este sigură, căci se pot trezi cu părul alb și fără o operă, înțelegând că și-au închinat viața unei himere. Îi stimez pe toți, dar când scriu un articol nu mă adresez lor. Dacă m-aș adresa
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
folositor cititorilor (și scriitorilor în calitatea lor de cititori). Deci mă adresez tuturor cititorilor. Îmi fac datoria față de ei. Îi informez în legătură cu ceea ce am citit, pentru că nu toată populația unei țări poate citi toate cărțile care apar. Fiecare are altă îndeletnicire. Așadar, un critic literar este un om care nu face altceva decât să citească și să îi țină la curent pe ceilalți cu ceea ce crede că ar merita să citească la rândul lor. Este foarte important ca el să își
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
în ceea ce se scria acum două (sau trei, sau patru) sute de ani, aici sau aiurea. Aparent datată, formula lui nu e, sub nici un chip, databilă. Nici chiar în poemele ticluite cu metodă, ca acesta: Foaie verde, fir de mentă/ Îndeletnicire lentă -/ eu te frec, iar tu m-alinți/ îmi trezești stinse dorinți;/ iar te frec, tu mă-nsoțești/ în visări împărătești;/ de te frec un pic mai tare,/ mă răsfeți cu-a ta răcoare;/ de te frec din nou, mă cerți
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
mai mult decît cunoștințele furnizate de trăirile plăcute, și de aceea se străduiește să-l învețe că nu totul e voluptas (plăcere) și că mai rămîne loc pentru gaudium (bucurie), o stranie delectare pe care omul o poate găsi în îndeletnicirile spiritului. Judecată prin prisma gradului de participare a celor doi, corespondența e univocă: maestrul se dăruie și învățăcelul primește. Și chiar dacă din cuvintele lui Seneca reiese că Lucilius îi răspundea regulat la scrisori, pînă la noi nu au ajuns decît
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
de expunere a rezultatelor acestor metode". "Stilul critic" are a se confrunta cu opinia unor "oameni gravi", a "raționaliștilor" care susțin scrisul "dezhidratat", "sticlos" asupra artei, o prezentare "scheletică" a acesteia, ce s-ar legitima "de la condiția de reflexivitate a îndeletnicirii, preschimbată destul de arbitrar în condiție pur teoretică". Vladimir Streinu ne oferă un citat al unui asemenea spirit scientizant, nenominalizat: "Deprinderea observației exacte (...) și a formulării precise împrumută stilului o demnitate la care ar putea rîvni mulți dintre literatorii noștri. Dimpotrivă
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
complicitate. Paginile acestea cuprind confidențele unui maniac care simte nevoia să se întrețină cu alții despre slăbiciunea lui. Autorul lor nu are firea unui cărturar, și spiritul său e departe de a fi unul științific. E imprudent și nestatornic în îndeletniciri și apucături; n-a știut să se ferească nici de influențe dubioase, nici de atitudini hazardate. Din inadvertență, distracție sau curiozitate, s-a pomenit în variate avataruri, care i-au sporit mult de tot cunoștințele despre lume și viață. În privința
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
mai ales oameni de afaceri. Adică el decide, mai nou, și cine merită să fie numit intelectual în România. Mă întreb de ce nu-și deschide Sorin Roșca Stănescu o firmă universală de atestare în care să decidă, pe meserii și îndeletniciri trecătoare, de la A la Z, cine ce e în țara asta? De la turnători și foști securiști pînă la președintele României din anul 2100. Asta l-ar scuti de procese și, dacă ar publica în volum atestatele produse astfel, Sorin Roșca
Fabrica de atestate S.R.S. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9483_a_10808]
-
sunt toate creații grecești zămislite de niște minți care, împotriva oricărui bun simț și în ciuda oricărui calcul pragmatic, s-au apucat să facă ceea ce nici un om normal nu ar fi făcut: să filozofeze. Ca să înțelegi scandalul sublim pe care această îndeletnicire inutilă l-a iscat în mintea oamenilor și ca să intuiești necuviința cu care grecii, sfidînd precauțiile vitale ale speciei umane, au nesocotit rigorile unei vieți puse în slujba bunăstării, trebuie să urmărești sedimentele pe care spiritul lor, închegîndu-se în precipitatul
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
greu, dacă nu imposibil, i s-ar putea găsi egal între scriitorii de notorietate și cei ai generației sale în cultura noastră interbelică. E vorba de generația care, în majoritate, s-a călit în focul gazetăriei, iar în unele cazuri îndeletnicirea a rămas precumpănitoare. Într-un interval scurt, 1927-1939, luând în considerație "ruptura" survenită în anul de grea încercare 1934, când gazetarul Sebastian e nevoit să se restrângă la o publicistică predominant literar-artistică. De la bun început, la Cuvântul și numaidecât solicitat
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
1966, cu un studiu introductiv de Vladimir Streinu, autorul monografiei demonstrează că ele fac pasul de la sacru la magie și fantastic. întoarcerea către toposul civilizației arhaice, legendare, domeniul magicului și al misterului, este chiar substanța și temeiul artei narative voiculesciene. îndeletniciri preistorice precum vânătoarea și pescuitul, dincolo de expresia lor belică, înseamnă "căutare și urmărire spirituală", povestirile tematice subsumându-se astfel: vânătoarea magică, iubirea magică, pescuitul magic. Dus de iubirea lui fantastică, pescarul Aliman devine un "vânător de himere", Lostrița nemaifiind pentru
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
străinătate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanța reședinței sale din țară, iar dacă nu are nici reședința cunoscută, la instanța domiciliului sau reședinței reclamatului. Articolul 6 Când paratul, în afară de domiciliul său, are în chip statornic o îndeletnicire profesională ori una sau mai multe așezări agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face și la instanța locului acelor așezări sau îndeletniciri, pentru oblibațiile patrimoniale și care sunt născute sau care urmează să se execute în acel loc. Articolul
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
instanța domiciliului sau reședinței reclamatului. Articolul 6 Când paratul, în afară de domiciliul său, are în chip statornic o îndeletnicire profesională ori una sau mai multe așezări agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face și la instanța locului acelor așezări sau îndeletniciri, pentru oblibațiile patrimoniale și care sunt născute sau care urmează să se execute în acel loc. Articolul 7 (1) Cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanța sediului ei principal. ... (2) Cererea se poate face și
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]