13,143 matches
-
Destinul pentru ca Între tine și Dumnezeu să existe Înțelegere. 858. Sexul nu poate fi niciodată iubire fiindcă iubirea este forma supremă a sacralității, este sfințenia acesteia iar sexul sfințenia profanului. 859. Petalele profunzimii ce izvorăsc din lumina destinului tău mă Îndeamnă să Înțeleg până și necunoscutul iubirii de până acum. 860. Singurătatea ta este unica monedă care odată dăruită va alunga singurătatea celuilalt. 861. Ai obosit de atâtea clipe câte ți-au fost scrise să le duci până acum fără să
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
lumii sau al mântuirii ei? 942. Ești o petală de timp, ruptă din floarea cu nume de Dor, ținută cândva În mâna Lui Dumnezeu. 943. Să fie mai multe stele decât clipe pe cerul Cuvântului Lui Dumnezeu? 944. Nu te Îndemn să speri În nimic dar dacă nu ai mai spera cu ce ai rămâne? 945. Care opus nu-și are sensul lui și care moarte viața ei? 946. Fiecare vis ne arată imaginea realității din care ajungem să Înțelegem iluzia
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
zorile, de care sunt agățate diminețile - cântece scoase de păsările evadate din stranietatea copacilor încă înfrunziți. Încerci Trec zilele frumoase ale toamnei furișate, asemenea ielelor, înspre iarnă. Nu distingi decât foșnetul lor arămiu, nu distingi decât sfioșenia îngerilor care le îndeamnă spre puritate. Te simți mai singur, față în față cu iarna ce vine, ca și când cineva ți-ar fi invadat ființa, ca și când eul tău nu mai are mult și se va risipi. încerci, după o vreme, să te înfățișezi altui anotimp
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
vreme. Aveam să plec alături de profesor, printre frații mei adevărați, În pădurile de nepătruns ale planetei. Animalele de pradă dispăruseră odată cu oamenii. Rămaserăm doar noi, maimuțele, insectele și câteva păsări cu forme ciudate. În rest nimic nu putea să mă Îndemne să mai rămân.
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
jumătate (martie 1974 - septembrie 1982) cât am fost paznic într-un parking subteran... Am bine în minte (și în sertare, ca fișe salariale) toate aceste slujbe. Prin 1995, Casa Națională a Asistenței la Bătrânețe (CNAV) mi-a trimis un mesaj îndemnându-mă să-mi procur toate documentele pe baza cărora se va stabili viitoarea mea pensie. Înțelept demers! La vârsta de 55 de ani, interesatul e prevenit că de el depinde să-și pregătească ieșirea din câmpul muncii în cei 5-8
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
poetica romanului: "Toate formele acestea sparte oglindesc sfărâmarea sufletelor noastre. Artistul a văzut dezintegrarea ființei umane" (p. 158). Abisul devorează într-un mod respingător umanul. Și cum poate fi acest peisaj decât înspăimântător și dezgustător? Romanul lui Dan Stanca ne îndeamnă să speculăm pe marginea acestei figurări a abisului ca sex feminin maladiv. Imaginea nu e totuși atât de scandaloasă și de terifiantă ca episoadele de misticism trivial, imposibil de justificat din orice punct de vedere am privi. Dar poate că
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
melopeea bizantină. Ex. nr. 27: George Enescu -Preludiu la unison, m. 102-109 Exemplul următor, extras din creația cultică a lui Ion Popescu-Pasărea, chiar dacă are o desfășurare melodică doar aproximativ asemănătoare cu fragmentul de mai sus, impune aceeași atmosferă religioasă care îndeamnă la reculegere și rugăciune. Ex. nr. 28: Măsurile 102-109 din Preludiu corespondență în muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea - Psalmul 70, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 226, s. 2. footnote> În concluzie, în cercetarea complexului de tradiții muzicale românești
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
dincolo de geamurile murdare. Privea parcă mai fără de speranță decât mine. Tu ești caldă, arzi! mi-a zis el. Eu sunt sloi. În iarna trecută, mi-au degerat picioarele. Au zis că o să mi le taie! Ia pune mâna! m-a Îndemnat el. L-am pipăit În timp ce și-a ridicat ușor pantalonașii. De la genunchi În jos, pielea era Învinețită, pe alocuri chiar Înnegrită, și Într-adevăr rece. Da, dar de ce? am Întrebat eu, Încurcată. Tata, beat, Într-o noapte geroasă, m-a
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
cele ale Evangheliei. Căci ceea ce Cuvântul a poruncit aici prietenilor, aceea a făcut acolo prin faptă. Pentru că orice beție obișnuiește să pricinuiască un extaz (o ieșire din sine) a minții, luată în stăpânire de vin. Deci starea spre care se îndeamnă s-a înfăptuit atunci și se înfăptuiește totdeauna, prin mâncarea și băutura aceea, odată cu mâncarea și băutura ivindu-se strămutarea și răpirea (extazul) minții de la cele mai rele la cele mai bune”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
până la capăt. Ispitele sunt înțelese de Sfinții Părinți ca niște probe la care este supus cineva spre verificarea credinței, nădejdii, dragostei, răbdării etc. Ele sunt încercări și tentații care ne ademenesc, ne împiedică de la cele bune și folositoare și ne îndeamnă la rău. Vorbind despre ispite, scriitorul filocalic Marcu Ascetul scrie că „a nu avea experiența momelii răului e propriu firii neschimbabile, nu celei omenești”<footnote Marcu Ascetul, Despre botez, trad. de Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei, în col. Filocalia sau
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
scop este să-l ducă pe om în păcat fie cu gândul, fie cu lucrul. Însă, Sfinții Părinți îl fac vinovat mai ales pe om pentru păcatul săvârșit. Cu toate acestea nul absolvă pe diavol pentru faptul că ispitește și îndeamnă la rău. Referitor la acestea, Sfântul Ioan Gură de Aur, a cărui operă a fost de nenumătrate ori sursă de inspirație pentru Părinții filocalici, precizează: „Noi admitem că la foarte mult păcate Satana ne ademenește; însă la cele mai multe noi înșine
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
-i primește, vor fi rușinați. Cel ce gândește răul, păcătuiește cu gândul, iar cel ce face voia diavolului și își satisface poftele, păcătuiește cu lucrul; a făptui păcatul înseamnă, deci, a păcătui cu lucrul. Din acest motiv, Sfinții Părinți ne îndeamnă, cu o bogăție uriașă de amănunte și argumente, să prevenim păcatul prin alungarea lui încă din faza de momeală sau atac. Această momeală e venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
săgetează ochiul ațâȚându-l spre pofte, altul săgetează auzul spre a asculta cu plăcere cele ce nu trebuie; altul, limba aceluia spre vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre lăcomie; altul mișcă mâinile spre moleșeală; altul îndeamnă picioarele spre a alerga la păcat; altul ațâȚă trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
între alte descoperiri pe care ni le face, ne descoperă una din înșelătoriile diavolilor cele mai subtile și viclene: „Demonii se silesc să intre în comuniune cu omul și să-l supună nu întotdeauna prin gânduri vădit păcătoase; ci îl îndeamnă la început la acțiuni care nu au nimic rău în sine, adesea chiar bune în aparență, iar pe urmă, căpătând posibilitatea de a-l înrâuri pe om și de a pune stăpânire asupra lui, îl aruncă în fărădelegi, care astfel
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cu ce-i hrăni, se ceartă pentru averi, sunt foarte zgârciți și iubitori de bani, nu fac milostenie și sunt egoiști. 6. Din spate ne ispitesc diavolii cu aducerile aminte ale păcatelor și patimilor care ne-au stăpânit în tinerețe, îndemnându-ne să le facem din nou. Că ne aduc aminte diavolii de persoanele cu care am păcătuit, de locul în care am greșit, de pricinile păcatelor care ne-au stăpânit. Ne aduc aminte de cei cu care am fost certați
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Duminica, când nu e îngăduit să facem metanii, să zicem cuvântul acesta în locul celor 49 de îngenungheri<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, răspunsul 168, în Filocalia..., vol.XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 204. footnote>. Suntem îndemnați de Părinții cei duhovnicești să nu ne încredem niciodată în odihnă, atâta vreme cât ne aflăm în această lume. Nici să ne încredem în noi înșine atunci când observăm că ne-am liniștit pentru o vreme de războiul patimilor, pentru că „viclenii vrăjmași se
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
lui locuiește pentru o vreme un Înger albastru și atunci... Spune-mi o poveste i-am cerut Îngerului. Sau mai bine nu, mai bine spune-mi cum iubește Poetul? „Uită te În colțul acesta, unde arde o candela m-a Îndemnat potrivindu-și aureola care m-a Învăluit și pe mine când am aflat ca.... „A venit ca o lumânare eternă De departe, poate din Dumnezeu, În grota sufletului meu căzut În bernă, EU la un pas de șaptezeci de toamne
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
strălucirea naturii dumnezeiești. Bernard de Clairvaux (*ca 1090 1153) precizează că Dumnezeu sălășluiește în lumina inaccesibilă, El S-a întrupat și a sălășluit printre noi, El sălășluiește în inimile noastre prin credință. Reflectând împreună cu Bernard la această triplă sălășluire, suntem îndemnați să-L primim pe Dumnezeu în sufletele noastre și să-L preaslăvim pe Dumnezeu pentru că ne-a îngăduit accesul la lumina Sa<footnote Emmanuel Cazabonne, op. cit., p. 284 66 John Meyendorf, Sfântul Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, Traducere de Angela
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
de Schubert-Kreisler, un Scherzo tot de Kreisler, pentru a sfârși cu Poloneză de Wieniawski. Atunci am simțit pătrunzându-mi în suflet fiorul nedeslușit al muzicii și cred că tot atunci în inima părinților mei a încolțit hotărârea de a ma îndemna să pășesc pe acest drum.<footnote Tomescu, Vasile, Paul Constantinescu, Editura Muzicală UC din RSR, București, 1967, p. 37. footnote> Memorabilul concert al maestrului este dealtfel consemnat și în volumul O cronică ploieșteana. 1825-1974. Muzică în viață orașului Ploiești. Cartea
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
cele revelate de Dumnezeire. Ei au fost adevărați profeți și aceasta s-a probat prin minunile făcute de ei și prin profețiile lor, care s-au împlinit întru totul. În sfârșit, bătrânul sfărmă cu totul mândria și pretențiile tânărului filosof, îndemnându-l spre umilință fără de care nimeni nu poate ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu. Astfel se născu în inima lui Iustin dorința de a cerceta scrierile Profeților și ale Apostolilor și se convinsese, că adevărata filosofie nu se găsește decât în
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
toate le răstoarnă pe dos, ca și câinii care mușcă pe furiș”<footnote Ibidem, pp. 94-95. footnote>. Gravitatea și consecințele distrugătoare ale păcatului se mai pot observa și din faptul că lipsește sufletul de viață, omorându-l. „Omoară păcatul, ne îndeamnă Talasie Libianul, ca să nu învii mort și ca să nu treci de la o moarte mică la una mare”<footnote Talasie Libianul, op. cit., suta a patra, cap. 51, p. 36. footnote> . Păcatul îl chinuie pe om prin glasul conștiinței, care este de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nu luptă nu simte atacurile vrăjmașilor diavoli, dar cel ce se războiește cu aceștia își face înfrângerile tot mai mici și mai rare, până ajunge în hotarul nepătimirii. De acest război nevăzut ne conștientizează și Sfinții Varsanufie și Ioan când îndeamnă : „Frate, vremea războaielor e vreme de lucrare. Nu slăbi, ci lucrează, luptă-te. Când te înghesuie războiul, înghesuie-l și tu, strigând: <<Doamne Iisuse Hristoase, vezi neputința și necazul meu, ajută-mă și mă scapă de cei ce mă prigonesc
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
păcatului ca pe o otravă ucigătoare, fiindcă plata păcatului este moartea (Rom., 6,23). Aceleași îndemnuri le avem și de la Sfântul Ioan Gură de Aur, care dezvoltă ideea precedentă, dând și îndrumări celor care au consimțit deja cu ispita: „Vă îndemn, păziți-vă chiar de la început, să nu zămisliți în voi o poftă rea ; iară dacă am zămislit-o atunci să înăbușim în noi sămânța cea rea. Dacă însă și la aceasta am fost leneși, atunci, îndată ce păcatul s-a arătat
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
pe care-l faci să ai pe Dumnezeu înainte și să cugeți că vede orice gând al tău, și nu vei păcătui niciodată”<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, „Despre păzirea minții”, cap. 27, în „Filocalia...”, vol. I, p. 403. footnote>. Suntem îndemnați să punem asupra noastră frica de Dumnezeu și frica de chinurile veșnice : „de arde în tine focul poftelor celor păcătoase, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, gândește la focul acelei pedepse, și focul cel dintâi se va stinge în tine
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face Dumnezeu și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]