224 matches
-
cunoscută la fermă, familiară tuturor celor care lucrau acolo, inclusiv domnului Nuttall însuși. Tot cam pe atunci, părinții mei au hotărât că eram destul de mare ca să merg neînsoțit cu bicicleta pe drumurile locale și după aceea vizitele mele s-au îndesit și mai mult. Unori, mama îmi făcea pachete cu sandiviciuri pe care le mâncam în livadă sau lângă iazul cu rațe, înainte de a porni să explorez clădirile de unul singur: nu uitam niciodată să arunc o privire vițeilor - animalele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
se scurgea imperturbabil, zorit de pricini pe care le știa; dar ea l-ar fi vrut mai răbdător, cum altfel ar fi putut să bea din paharul vieții ultima picătură de amar!? Semnalele chemătoare spre tărâmul celălalt păreau a se îndesi cu fiecare clipă ce trecea. Trebuia să ia o hotărâre. Trebuia! Nu știa cum va primi Ina cumplita lovitură, ce va spune Alex... Dar în aceste momente hotărâtoare, când cineva simte că a ajuns la hotarul dintre două lumi, faptele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mutare subită, care să-i piarză urma. Într-o zi însă, pe când se afla la doamna Alexandrescu de vorbă cu Tanța și tocmai când doamna Alexandrescu își căuta un pretext să-i lase singuri, fiindcă ochii verzi ai Tanței își îndeseau implorările drăgălașe, se auzi deodată o timidă bătaie în ușă, după care, fără să mai aștepte răspuns, intră Marioara. ― Vă rog să mă scuzați, zise ea puțin speriată mai ales observând pe Tanța, căci de doamna Alexandrescu nu se jena
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de spaimă. Ca și când o perdea de uragan ar fi măturat câmpia, oamenii se simțeau cuprinși într-un început de mișcare de fugă. ― Au tras în aer! răcni Petre cu ochii bulbucați. N-aveți frică, fraților! Stați pe loc!... Unde te îndesi?... Nu fugiți!... Înainte, oameni buni! Pe ei!... Să le luăm puștile și gloanțele! Parcă pânza de gloanțe, cu pocnetele ei, ar fi spălat toate zgomotele ce murdăreau văzduhul, se făcuse o clipă de tăcere mare și dureroasă. O groază mare
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cineva. După vreo douăzeci de pași se abătu de la cărarea pietruită și o luă pe un drumeag ce înconjura muntele. Puțin după aceea, locul se lărgi de vreo doi stânjeni lungime și tot atâția lățime. Dibui, prin penumbrele care se îndeseau, niște pietre și mărgini cu ele câteva palme de loc pe care desfăcu legătura de crengi. Deșertă deasupra o sticluță cu gaz și le dădu foc. Ramurile se aprinseră dintr-odată, de parcă focul zăcuse până atunci în ele și acum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dispărură, rămaseră albul și negrul, succedându-se ca într-un proiector de pe vremuri. Masca îi acoperi ridurile, lăsând în loc o paloare care nu mai răsfrângea lumina. Sprâncenele i se subțiară și se arcuiră, mărind spaima din priviri, iar părul se îndesi și se înnegri. Pe chipul bătrânului curgea acum fantasma unei tinereți desfigurate. Era el și tot el se privea, ca și cum ar fi stat în spatele ecranului și vedea lucrurile de-a- ndoaselea. Nu știa cum să facă să se trezească, întinse mâna
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
scânteietoare ale cuțitului, veni șuierul ascuțit al ară tării, care își vârî degetele în gură și suflă în ele năprasnic. Șuieratul rău-prevestitor sugera că în afară de el ar mai fi putut fi careva primprejur. Pârnaie ciuli urechile. Aburii care mocneau se îndesiră. Cioburile începură să sclipească, de parcă ținuseră minte soarele care trecuse de partea cealaltă, și se înmulțeau, ca strivite sub tălpi. Se iscă din senin un vânt ce agită bălăriile. Și atunci, dindărătul grohotișurilor, dezlipindu-se din brazdele crestate și mocirloase, dând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să-i aștepte. Acolo unde cele patru spinări de copil aveau loc, umerii celor trei bărbați abia încăpură. Rămaseră, astfel, câteva clipe, în tăcere, cu ochii închiși și capetele rezemate de trunchi. Când simțiră un vânt ușor agitând crengile și îndesind frunzele de pe caldarâm, știură că Magul frunzelor venise să le dea semnalul și jocul putea începe. Copiii săreau de pe un picior pe celălalt, chiuind și ghemuindu-se. Fiecare pas înainte era o izbândă și Magul făcea câte un cerc în jurul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ai făcut tu ce trebuia ? — Adică nu știu ce sens mai are... Bătrânul mergea, bâjbâind pe întuneric. Se opri la lumina felinarului, ca și cum s-ar fi apărat sub acoperișul unui cort. Intraseră pe strada Tăbăcarilor, trecătorii se răriseră, umbrele, în schimb, se îndesiră. Cerul era înnorat, de aceea întunericul căzuse mai devreme. Ar fi putut începe să plouă. Vorbeau doar pentru a avea aerul firesc al unor trecători obișnuiți. Ia spune, măi, Cosinus, își aminti Tili de porecla din școală a lui Jenică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cînd se va întoarce pămîntul în pămînt./ (...)/ Din zarea depărtată răsar-un stol de corbi,/ Să ntunece tot cerul pe ochii mei cei orbi”8). în lirica de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, prezența corbilor se îndesește. îi întîlnim la socialiști (D. Th. Neculuță, Ion Păun Pincio, Traian Demetrescu), la semănătoriști (Șt. O. Iosif, G.Tutoveanu, Ecaterina M. Sadoveanu), la simboliști (Ovid Densusianu, Cincinat Pavelescu, Oreste). După corbul sol al iernii își face loc corbul simbol al
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vestit dintr-un orășel provensal acele case cu adevărat creștinești, unde copiii își păstrează din generație în generație simplitatea, modestia, sobrietatea prin aceea că sînt moștenitorii părinților lor, care nu vor altceva decît să-și facă mănos ogorul, să-și îndesească turmele, să-și întemeieze familia"55... Dar această imagine a unui trecut fericit care s-a păstrat e prezentată doar pentru a i se opune tristul spectacol oferit de evoluția precipitată a moravurilor: uitarea "excepționalei demnități a celui sărac", a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pentru explicațiile posibile ce urmează în povestire și pot fi însoțite de un comentariu (insistînd pe similaritatea contextuală a evenimentelor), dar și de comparații elocvente ("precum un foc mocnit"). (67) Un abur călduț și ușor încă adăsta din zori, mai îndesit în crîngul care-l deșira în nenumărate ruguri fără flăcări ce fumegau precum un foc mocnit. Fumul urca acoperind coroanele copacilor învecinați; dantelăria lui ascundea mulțimea frunzelor de toamnă, umede, lucioase, mîngîiate ici, colo, de degetele soarelui ce căutau să
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
își justifică teama de a nu fi ucis. Ion Creangă se afla și el într-o stare de boală evidentă, accentuată de slăbiciunea psihică dobândită după conștientizarea stării grave de sănătate a lui Eminescu. Crizele de apoplexie ale învățătorului se îndesesc. Chiar și pe * În ceea ce privește corespondența Eminescu Ion Creangă, avându l ca destinatar pe Creangă, se știe de existența unei singure scrisori, în care poetul îi atrage atenția prietenului său asupra stării financiare precare a fiului Constantin, aflat la București. Eminescu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
din dotarea poliției. Poate că ați observat că atunci când un tren trece în viteză, intensitatea sunetului claxonului se schimbă. Pe măsură ce se apropie, sunetul este foarte ascuțit, dar, după ce trece, scade dintr-odată considerabil. Acest lucru se întâmplă deoarece mișcarea trenului îndesește undele sonore aflate înaintea lui (obținându-se astfel sunete de înaltă frecvență și înaltă intensitate) și le rarefiază pe cele din spate (sunetul obținut fiind de joasă frecvență și joasă intensitate) (Figura 56). Acesta este efectul Doppler, care funcționează la
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
deal în vale / Ș-am trăit cu supărare, / Am îmblat văile-n ling, / N-am noroc să trăiesc mult. Când mi-ar fi lumea mai dragă / M-am veștezit prea degrabă, / Când mi-ar fi drag să trăiesc/ Durerile mă-ndesesc. Nu-i mai grea boală anume / Ca bătrânețile-n lume. De-ai da aur și argint, / Nu-s leacuri de-ntinerit. De-ai da aur cu cântarul, / Nu-ți lungește nime traiul."239 În fața măreției destinului, omul tradițional îmblânzește "lumea cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
are o pană sub aripă, care îl trezește și atunci bate din aripi și cântă. Care cucoș e bun cântă iarna în patru sferturi de noapte, în patru răstimpuri: la 10, la 12, la două și la patru. Spre ziuă îndesesc cucoșii cântatul. Noaptea, la miezul nopții, când cântă întâi cucoșul, toacă în cer și atunci îngerii dănțuiesc."263 În mitologia universală, pasărea care reprezintă armonia și plenitudinea, simbol al fertilității și ipostază zoomorfă a pomului vieții, este păunul care reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se împrospăta, a se împuți, a se înăcri, a se înălbi, a se înăspri, a se încălzi, a se închega, a se închista, a se încinge, a se încorda, a se încovoia, a se încreți, a se încurca, a se îndesi, a se îndoi, a se îndulci, a se înfrumuseța, a se îngrășa, a se îngreuna, a se îngroșa, a se înjumătăți, a se înmuia, a se înnegri, a se înroși, a se însănătoși, a se însenina, a se întări, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
incompatibilitatea cu anumite mărci aspectuale. ● Labelle (1992: 391), citată de Cornilescu (1998: 320), a formulat ipoteza că, atunci când un verb e atestat în ambele construcții (noircir 'a se înnegri', rougir 'a (se) (în)roși', épaissir 'a se îngroșa, a se îndesi', gonfler 'a (se) umfla'), varianta intranzitivă este aleasă atunci când entitatea din poziția subiectului are proprietăți suficiente pentru a produce procesul, iar varianta reflexivă, când proprietățile entității din poziția subiectului sunt insuficiente pentru a produce procesul, adică atunci când un Cauzator extern
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se încrețește părul de la ceață tranz.: Ion își încrețește părul part. încrețit, -ă nom. încrețirea, încrețitul A SE ÎNCURCA Firele se încurcă tranz.: Ion încurcă firele ca s-o enerveze pe Ioana part. încurcat, -ă nom. încurcarea, încurcatul A SE ÎNDESI Pădurea se îndesește pe măsură ce urci tranz.: Ion îndesește pădurea de la marginea orașului part. îndesit, -ă nom. îndesirea, îndesitul A SE ÎNDOI Scândura se îndoaie din cauza greutății tranz.: Ion îndoaie scânduri cu dinții part. îndoit, -ă nom. îndoirea, îndoitul A SE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de la ceață tranz.: Ion își încrețește părul part. încrețit, -ă nom. încrețirea, încrețitul A SE ÎNCURCA Firele se încurcă tranz.: Ion încurcă firele ca s-o enerveze pe Ioana part. încurcat, -ă nom. încurcarea, încurcatul A SE ÎNDESI Pădurea se îndesește pe măsură ce urci tranz.: Ion îndesește pădurea de la marginea orașului part. îndesit, -ă nom. îndesirea, îndesitul A SE ÎNDOI Scândura se îndoaie din cauza greutății tranz.: Ion îndoaie scânduri cu dinții part. îndoit, -ă nom. îndoirea, îndoitul A SE ÎNDULCI Pepenii se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
încrețește părul part. încrețit, -ă nom. încrețirea, încrețitul A SE ÎNCURCA Firele se încurcă tranz.: Ion încurcă firele ca s-o enerveze pe Ioana part. încurcat, -ă nom. încurcarea, încurcatul A SE ÎNDESI Pădurea se îndesește pe măsură ce urci tranz.: Ion îndesește pădurea de la marginea orașului part. îndesit, -ă nom. îndesirea, îndesitul A SE ÎNDOI Scândura se îndoaie din cauza greutății tranz.: Ion îndoaie scânduri cu dinții part. îndoit, -ă nom. îndoirea, îndoitul A SE ÎNDULCI Pepenii se îndulcesc pe măsură ce se coc tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
atotștiutoare. În faza asta, de multe ori vor să se ducă acasă. — Rebecca, trebuie neapărat să-ți pui pe tine halatul de spital, mă scrutează Paula neliniștită. Poate că bebelușul e deja pe drum. Cum mai sînt contracțiile? S-au Îndesit? Pot să mă uit un pic? — A cerut monitorizare și examinare minimă, se bagă altă fată, uitîndu-se În fișa mea. Vrea totul natural. Cred c-ar trebui să chemăm o moașă cu experiență, Paula. — Nu, nu-i nevoie! zic grăbită
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
muncă, îți poți da seama pe deplin că "Dichter" (poet) înseamnă, de fapt, într-un sens mai adânc al termenului, "densificator". Spre a putea reda modul figurat al exprimării fiecărui poet în parte, trebuie să încerci, să înghesuiești și să îndesi cât mai mult din semnificația versurilor originale în propria ta versiune. Ceea ce se pierde, prin traducerea unei poezii de la un grâi la altul, se poate compensa prin intensificarea maximă a plăcerii estetice, produse asupra cititorului noii versiuni, ceea ce nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1937. Aflat În situație limită, Moromete nu putea să mai stea cufundat În gânduri ceasuri Întregi pe prispa casei, nu mai iese În poiana lui Iocan, nici pe ulițele satului, cu chef de vorbă. În schimb, drumurile la munte se Îndesesc și nu se mai oprește din drum până nu găsește prețul cel mai bun pentru produsele ce urmează a fi comercializate, așa cum făcea mai Înainte Bălosu. Numai așa Își reface averea, umple chimirul cu bani și merge să se Împace
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]