433 matches
-
pe comandanții săi cei mai de frunte și ține un sfat de război în care hotăreăște, după poziția locurilor, modul înaintării, și apucă calea înainte care conducea către Tibiscum în linie dreaptă. Puțin timp după aceasta, el primește o solie îndestul de extraordinară. Un popor din Dacia, anume Burii, trimit lui Traian un burete colosal pe care era scris în limba latină un sfat binevoitor, anume că Traian să nu strice pacea și să se întoarcă în țara lui. În dosul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
unde de asemenea se văd rămășițe de stâlpi de piatră în matca Dunării. Pentru această părere s-au adus mai ales două argumente: întăi că dimensiunile podului, astfel precum sunt arătate de Dio Cassius, nu s-ar potrivi pentru lățimea îndestul de mică a Dunării la Turnu-Severinului; apoi lipsa unei căi romane, care să ducă din fața podului în interiorul țării, ceea ce tocmai s-ar afla în locul celalalt, unde o cale romană începe de la Celeiu și merge pe malul drept al Oltului până în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în ele chiar resturi de crâmpeie de stejar. Se pretinde că asemenea rămășiți nu s-ar potrivi cu descrierea podului de către Dio, care ar spune că și partea superioară a podului era tot de piatră. Scriitorul grec însă în descrierea îndestul de scurtă a podului spune numai atâta asupra acestui punct: «Stâlpii stau între ei la o îndepărtare de 170 de picioare și sunt legați prin bolți», fără să adaugă dacă bolțile sunt de lemn, sau de zidărie. Ele puteau fi
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Aceasta ne arată că armata înainta către capitala Daciei pe la sfârșitul lui iunie 105. Ajungând legiunile înaintea unui oraș dac întărit, parte dintre apărători erau de părere a se supune, parte a se împotrivi. Se naște de aici o ceartă îndestul de vie în sânul garnizoanei, care aruncă și mai curând orașul în mâinile Romanilor. Orașul luat se vede a se fi aflat în partea muntoasă a țării, deoarece vedem tabloul columnei lui Traian înfățoșându-l ca așezat pe o înălțime. Dacii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
odihniră. El ațipi. Ea Îi duse cățelușul la baie și-l curăță, pe lăbuțe, apoi, veni lângă el, și adormi de-a binelea. Respirația ei, pe el, Îl trezi. Se ridică ușurel și se duse la bucătărie. Așeză o masă, Îndestul de bogată, pentru două persoane. Pe urmă se duse lângă pat, și, privind-o drăgăstos, o mângâie, lin și cu finețe, pe obraji. Ea se trezi. Cu un firesc ce pe el Îl cam uimi. Îi Întinse o mână. El
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
improviză o scenă, cără instrumentele, calibră instalațiile de efecte și își instrui sunetiștii. Aerul firesc cu care duse, aproape fluierând, toate acestea la un bun sfârșit, denota că: (unu) sunetiștii și instalatorii giganticelor lui scene erau niște băieți devotați și îndestul de tăcuți, cu care (doi) Pink Floyd, când se asmuțea să lucreze, se isca un vârtej ce pregătea, în doi timpi și trei mișcări, concertele lui Pink Floyd. Așeză discul. Își încălzi mâna, degetele, articulația brațului, toate încheieturile muzicale. Dădu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Păi dacă, distribuindu-le noi și ulei și cartofi, cum ar fi și normal, în aceeași perioadă, explică responsabilul aprozarului 5, "Legume și fructe", un bărbat gras ca un taur, Ițipache. Peste jumătate din cetățenii orașului nostru nu vor fi îndestul de pricepuți să combine cele două ingrediente. Așa încît, cu cel mai mare respect, în următoarele, cel mult, șapte săptămâni, le vor hali separat, vor crăpa, amărâții, de foame! - Nu știu cetățenii să prepare cartofi prăjiți și crocanți într-o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe mână, mișcîndu-și încet degetele și se uita uimit, cu ochii strălucitori, la strălucitorul ei chip ce s-- apropia. Ea șăzu alături cu el, dar drept în lună. Nu-i atinse mâna - nimic. Luna o polia frumos și ea era îndestul de vicleană spre a se lăsa muiată-n întreg de această dulce și voluptoasă lumină. El o privea mereu. Apoi își întinse el mai întîi mâna și apucă încet mânuța ei fină și rece. Ah! gândi, și un ce nemaisimțit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fața pe o mână și se uita ca uimit *, cu ochii strălucitori la strălucitorul ei chip ce s-- apropia. Ea șezu pe bancă asemenea, dar drept în lună. Nu-i atinse mâna - nimic. Luna o ilustra frumos, și ea era îndestul de șirată spre a se lăsa muiată-n întreg de - această dulce și voluptoasă lumină. El o privea mereu. Apoi își întinse el întîi mâna și apucă încet mânuța ei fină și rece. Ah! gândi, și un ce nemaisimțit îi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
rezămîndu-se pe spata băncei, își lăsă bărbia pe mână și se uita uimit, cu ochii strălucitori, la strălucitorul ei chip ce s-- apropia. Ea șezu alături cu el. Nu-i atinse mâna - nimic. Luna o polia frumos și ea era îndestul de vicleană spre a se lăsa muiată-n întreg de această dulce și voluptoasă lumină. El o privea mereu. Apoi își întinse mâna și apucă încet mânuța ei fină și rece. Ah! - gândi, și un ce nemaisimțit îi trecu prin
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mână (, mișcîndu-și încet degetele) și se uita uimit, cu ochi strălucitori, la strălucitorul ei chip ce s-- apropia. Ea șăzu [șezu] alături cu el, dar drept în lună. Nu-i atinse mâna - nimic. Luna o polia frumos și ea era îndestul de vicleană spre a se lăsa muiată-n întreg de această dulce și voluptoasă lumină. El o privea mereu. Apoi își întinse el mai întîi mâna și apucă încet mânuța ei fină și rece. Ah! gândi, și un ce nemaisimțit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ferească, pe de alta creditul statului e ruinat. Este vorba ca sub aparența unor comunicări modeste și inocente, care să nu alarmeze publicul, să putem descoperi capii, cari s-or lasa înșelați prin natura declarărilor noastre și se vor crede îndestul de siguri ca să și manipuleze cu moneta. Aștept ideile d-tale în această privință. Șobolțof. Șobolțof! Am motive de-a crede că descoperirea mea ș-a d-tale n-ar fi bine văzută în cercuri așa zise nalte. Cine știe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bucăți dac-ar fi avut ce rupe, dar așa... unde lovea i se părea că nu dă-n nimica, așa de nensemnat era sărmanul dascăl. Am mai putea scrie un capitol [cu] subtitlul: Cum părintele Ermolachie a crezut a face îndestui onorii *, spre a releva * fel și formă în care acest venerabil om a-ncercat a bate tot satul pentru necinstea făcută, fără ca satul s-o simtă. Mai întîi gândea să citească molitve și să cheme urgia dumnezeiască asupra satului. Dar
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
atât mai important este să o poți face astăzi, într-o epocă a informației globale. Informația înseamnă putere, iar tehnologia modernă transmite informația pe un spațiu mai întins decât oricând în istorie. Cu toate acestea, conducătorii politici nu au cugetat îndestul la felul în care s-a schimbat natura puterii și cu atât mai puțin la cum să integreze dimensiunile blânde în strategiile lor de exercitare a puterii. Ce înseamnă puterea? Puterea este precum vremea. Cu toții depindem de ea și discutăm
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
rămânea numai o culegere nesistemizată de fapte istorice. Dacă acest mod de-a trata istoria e speculativ sau e empiric și pragmatic, lăsăm la judecata istoricilor noștri competenți. Ne ținem de dătorința noastră a aduce aminte că nu ne simțim îndestul de capabili ca să apărăm, cum se cade, oameni ca Șincai și ca Pumnul... oameni cari apoi neci nu au nevoie de apărarea noastră sau a altcuiva pentru de a rămânea cum sunt, adecă nemuritori și mari. Aduc aminte publicului că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ei nu putea să fie mai bine reprezentată. Publicul bucureștean și iașan au încoronat totdeauna pe acest artist cu laurii aplaudelor. Paul Ditia este un rol dificil, un caracter escepțional, ceea ce face multă onoare d-lui Petreanu. Sala nu era îndestul de plină cu toată micșurimea ei, și aceasta suntem autorizați a crede c-a provenit din cauza alegerei zilei de 21 curent Sânții împărați Constantin și Elena; mai cu samă aflându - ne în ajunul celor mai interesante elecțiuni mulți orășeni n-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a spitalelor. Corpul medical consistă din 110 medici militari și 200 civili, dintre cari 70 sunt mediciniști de origine slavă din Austria, mai cu samă cehi. - În Pesta se fac cumpărături pe față pentru guvernul sârbesc. Agenții dispun de bani îndestui. [20 iunie 1876] AUSTRO-UNGARIA ["MĂSURI JUDECĂTOREȘTI... Măsuri judecătorești, administrative și militare se iau pentru a preveni turburări eventuale în părțile de sud ale Ungariei. Mareșalul - locotenent de Scudier și comandantul țărei, Edelsheim-Gyulai au dat ordinele necesare autorităților militare. S-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
români din Serbia) care ocupa linia primă a luptei au aruncat armele, iar trâmbițașul, dând semnal de retragere, acesta fu repetat de toți trâmbițașii celor douăsprezece batalioane angajate, încît toți o rupseră de fugă. Cu toate acestea turcii nu folosiră îndestul avantajele câștigate prin această încurcătură și pierderile sârbilor sunt relativ mici. Ieșiți din bătaia puștei, regimentul românesc fu încungiurat și dus la Deligrad și Alexinaț, unde un consiliu de război, convocat grabnic, au hotărât zecimarea regimentului. Principele a grațiat pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
între statele în luptă. La această oferire a Angliei amândouă părțile au răspuns cu multă precauțiune; ele au luat act cu multă recunoștință de prevenitoarea bunăvoință a cabinetului englez, au asigurat însă că până în momentul de față nu află cauze îndestul de grave spre a apela la această mediațiune. O depeșă sub data 7/19 august dezminte știrile despre încheierea unui armistițiu, anunță că în aceea zi generalul Alimpici, care fusese în Belgrad, a plecat iarăși la armia sa de pe Drina
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
orașului Iași" d-nul dr. med. V. I. Agappi, servindu - se de datele, altfel pline de neajunsuri, ale statisticei noastre, ne face o înspăimîntătoare dare de samă despre starea sanitară a poporului românesc. D-sa supune acele date unei critici îndestul de precaute, încît pretutindene concluziile, în loc de a fi exagerate, sunt poate încă sub icoana realității. Ajuns la capăt, autorul justifică neajunsurile de care a trebuit să sufere opul său și care sunt imanente izvoarelor statistice de care s-a servit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prin cuprinsul ei cât și prin jocul de scenă al d-lui Alexandrescu, a plăcut asemenea publicului. Joi s-au jucat între altele și piesa "Doi soldați romîni". Succesul a fost ca acela al reprezentației precedentă și spre mulțămirea publicului îndestul de numeros. Precum vedem, teatrul de vară este îmbrățoșat de publicul iașan, drept care d. Alexandrescu 'și pune toată silința a-i satisface dorințele, iar acesta, în schimb, i dă tot concursul său. [29 august 1876] NERESPECTAREA REGULAMENTULUI Noi știm că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Europei și de a nu risca pe o singură carte rămășița de puteri de care dispune pentru a opri curentul de libertate ce străbate Orientul. Deși Poarta încă n-a dat un răspuns pozitiv la propunerile puterilor, foaia se crede îndestul de bine inspirată pentru {EminescuOpIX 198} a asigura că, dac-a veni vorba la "adică", Poarta va face o rezistență foarte slabă. - Alte izvoare asigură că puterile vor procede la o serioasă revizuire a tractatului de Paris întru cât privește
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
învăța elinește și kinogrecească și moldovinească, rămîindu - i mare pomenire. Au mai făcut și alte pomeni multe. Văzând că s-au înmulțit norodul în Iași, și apa le este puțină și peste mână, au socotit să aducă, să aibă săracii îndestul. Și așa au adus din trei - patru locuri, cu mare cheltuială, făcând două cișmele minunate și frumoase, pline de apă, la Poarta Sfântului Spiridon și altă cișmea la Poarta Goliei, și aceea și mai frumoasă și cu mare haznea, adăpa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se însoară, este cauzată în țară la noi de o parte, în clasa cultă, prin nesiguranța pozițiunei a mai toată lumea care este funcționar; în clasa țăranilor, prin greutățile formalităților de împlinit pentru a se căsători. Din toate aceste rezultă însă îndestul că o țară nu poate rămânea curat agricolă fără a primejdui existența sa. [13 octombrie 1876] TURCIA ["ÎN 12/24 OCTOMVRIE... "] În 12/24 octomvrie curent sultanul a primit în audiență pe generalul Ignatief, care și-a prezentat creditivele sale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Rusia, Bohemia, Serbia și România. 7) Teritorul Țarigradului, cu părți din Rumelia, țărmurii asiatici ai Bosforului, ai mării de Marmara și a Dardanelelor, peninsula Gallipoli și insula Tenedos. Constatat este că această carte a d-lui Danilevski este o copie îndestul de credincioasă a opiniunei publice din Rusia și că ideile dezvoltate în ea nu sunt visurile unui filozof, ci idealul istoric al uriașei puteri de la nord. Fiindcă prin armistițiul primit de Serbia și poate prin încheierea păcii planurile uriașului nostru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]