433 matches
-
copilului său. Mai departe ea urmează: «și cu toate aceste, reînnoit în ființa ta, tu trăiesti în câmpiile Elisee. Așa este decretat de zei să trăiască sub formă eternă acela care a binemeritat de lumina divină.» Din toate aceste rezultă îndestul că Tracii, având ca zeul lor național pe Sabazius, care nu era altul decît Dionisos, și că acest zeu fiind cel mai în onoare la ei, urma numaidecât ca nota caracteristică din cultul acestui zeu, ideea nemuririi, să fie mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
toate mizeriile omenești care-l așteptau. La moartea însă a unuia din concetățenii lor, ei se dedau dimpotrivă veseliei, îi acoperea cu pământ în mijlocul glumelor și-l fericea de a se fi sfârșit, fiind mântuit de relele acestei vieți.» Este îndestul de curios că un atare obicei se regăsește astăzi la Românii din Macedonia, căci «la botezul unui prunc, femeile bătrâne plâng, având în vedere nefericirile ce îl așteaptă în viață, după ce se face om.» Un asemene obicei este atât de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
asemene obicei este atât de caracteristic încât nu ne îndoim că el este o rămășiță de la Traci, peste care se așternu mai târziu pătura Românilor din Macedonia. Obiceiul arătat nu se regăsește la Românii de la nordul Dunării, ceea ce ar fi îndestul de extraordinar, în cazul când Românii de aici ar fi niște emigranți veniți de peste Dunăre. Ce a devenit oare religiunea nemuririi la poporul Dacilor ? Fără îndoială că ea a fost primită și de poporul lor, poate încă de pe când trăia
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Dunării se făcea spre a o pune să plătească dări. Al doilea că și la nordul Dunării, ca și la sudul ei, Geții erau împărțiti într-o mulțime de triburi, cu regii lor deosebiți, și numărul acestora trebuie săfi fost îndestul de mare, deoarece se găsesc mai mulți regi într-o sută de mii de oameni. În sfârșit din faptul că Plautius eliberează pe fratele regelui dac din mâinile Geților se vede că dezbinarea acestor două popoare, întâmplată după moartea lui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pe comandanții săi cei mai de frunte și ține un sfat de război în care hotăreăște, după poziția locurilor, modul înaintării, și apucă calea înainte care conducea către Tibiscum în linie dreaptă. Puțin timp după aceasta, el primește o solie îndestul de extraordinară. Un popor din Dacia, anume Burii, trimit lui Traian un burete colosal pe care era scris în limba latină un sfat binevoitor, anume că Traian să nu strice pacea și să se întoarcă în țara lui. În dosul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
unde de asemenea se văd rămășițe de stâlpi de piatră în matca Dunării. Pentru această părere s-au adus mai ales două argumente: întăi că dimensiunile podului, astfel precum sunt arătate de Dio Cassius, nu s-ar potrivi pentru lățimea îndestul de mică a Dunării la Turnu-Severinului; apoi lipsa unei căi romane, care să ducă din fața podului în interiorul țării, ceea ce tocmai s-ar afla în locul celalalt, unde o cale romană începe de la Celeiu și merge pe malul drept al Oltului până în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în ele chiar resturi de crâmpeie de stejar. Se pretinde că asemenea rămășiți nu s-ar potrivi cu descrierea podului de către Dio, care ar spune că și partea superioară a podului era tot de piatră. Scriitorul grec însă în descrierea îndestul de scurtă a podului spune numai atâta asupra acestui punct: «Stâlpii stau între ei la o îndepărtare de 170 de picioare și sunt legați prin bolți», fără să adaugă dacă bolțile sunt de lemn, sau de zidărie. Ele puteau fi
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Aceasta ne arată că armata înainta către capitala Daciei pe la sfârșitul lui iunie 105. Ajungând legiunile înaintea unui oraș dac întărit, parte dintre apărători erau de părere a se supune, parte a se împotrivi. Se naște de aici o ceartă îndestul de vie în sânul garnizoanei, care aruncă și mai curând orașul în mâinile Romanilor. Orașul luat se vede a se fi aflat în partea muntoasă a țării, deoarece vedem tabloul columnei lui Traian înfățoșându-l ca așezat pe o înălțime. Dacii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se Întâmplă și cu detractorii oracolului. Ei regretă În fond enigmele, alegoriile, metaforele oracolului, care nu erau altceva decât răsfrângeri și aberații proprii naturii spiritelor noastre muritoare și facultății noastre imaginative șto phantastikonț. Mai târziu, dacă nu izbutesc să cunoască Îndestul cauza schimbării șmetaboléț, Îl părăsesc pe Zeu, se iau de el În loc să ne atace pe noi și să se ia de ei Înșiși ca niște proști ce sunt, incapabili să Înțeleagă rațional cugetarea șdianoiaț Zeului. DESPRE PĂRĂSIREA ORACOLELORTC "DESPRE PĂRĂSIREA
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
la fiștecare ocol câte un mazil zapciu care să îndemne pe toți locuitorii ținutului să are și să semene cât de mult iar care din locuitori nu-și va cunoaște folosul său și nu-și va pune silința a ara îndestul și a semăna, să-i silească și peste voia lor și pentru ca să cunoască că orânduitul zapciu urmează după poruncă să fie dator a face isvod de câte chile grâu, orz, malai sau orice fel de pâine au semănat fiștecare sat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
in viitor aspru oprit, afară de autoritățile legiuite constituite și îndrituite nimeni nu se mai poate atinge de domiciliul și de persoana cuiva. Asemenea vă invit să opriți cu desăvârșire bătăile căci nu prin bătăi se moralizează. Legea actuală, prevede alte îndestule:cazuri de reprizie, sânt dar hotărât a mă servi de toate puterile ce-mi dau legile spre a înfrâna orice jignire nelegală s-ar face in atingerea onoarei și libertăței individuale. În curând Domnule Prefect, voi avea onoarea a vă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
neferii curții Arnăut, după multe răutăți ce săvârșea în toate zilele prin oraș, s-au făcut tâlhar de codru, înjghebându-și o bandă numeroasă ce ținea drumurile, călcând și mai multe așezări boierești. Aceste necuviințe ajungând la cunoștințele Domnului, după îndestule cercări ce au făcut, prin mijlocirea poterelor și nu s-au putut pune mâna pe dânsul, Constantin Voevod a chemat pe Tufecci-bașa Gheorghe și i-a hotărât ca în două săptămâni de zile să-i aducă la curte pe fratele
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de șapte meșteri, cinci calfe și 20 de ucenici, personal care, "pe lângă învățătură, ar putea peste puțin <timp> începe a pregăti unelte de agronomie, pompe de foc, pompe de fântâni, ferestre, uși, broaște etc. [...], încât prin aceasta, ucenicii ar avea îndestul prilej de a se practisî, aducând Casei Școalelor și folos". Grijă deosebită reclama viitorul director al școlii în procesul recrutării meșterilor, aleși din timp dintre "oamenii vrednici și iscusiți în meșteșugul lor", iar ca ucenici își manifesta preferința pentru atragerea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Păcurari, care, cu alăturatele ei zidiri, ar fi potrivite pentru o școală de industrie în mai multe priviri, fiind că aici, în puțină vreme și cu o neînsămnată cheltuială, s-ar putea așeza această școală și pentru că are și loc îndestul spre a să face cu vremea și alte zidiri ce ar mai cere trebuința". Acestor înlesniri previzionate, Epitropia, prin pana mitropolitului Veniamin Costachi, le mai adăuga și "apropierea capitaliei", oferind astfel șansă profesorului de desen linear, de la Academie, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
528.000 ocale) de fier, 1.200 cântare (respectiv 52.800 ocale) aramă, 11 cântare (484 ocale) argint, plus o câtime însemnată de plumb"19. Referindu-se apoi la cercetările personale întreprinse în nord-vestul Moldovei, consemna: "... deși nu am avut îndestule mijloace <tehnice> și am fost mărginit numai pe un scurt timp, totuși am descoperit în mai multe locuri straturi mult făgăduitoare de ezuri cuprinzâtoare de aramă și de plumb cu argint, precum și puternice straturi de piatră-fier (minereu n.ns.) bună
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
rețină și apoi să prezinte mostre drept mărturie, ale căror proprietăți puteau fi astfel verificate și de alții. Despre calitatea și cantitatea lor, nota că numai cele aflate la vedere, "crăpându-se după cuviință de doi băieși experți, ar fi îndestule pentru facerea unei însemnătoare întinderi de șosè foarte trainică, pe lângă care s-ar câștiga și multe pietre potrivite pentru paveluire". Totodată, observând că majoritatea acelor bolovani prezentau colțuri, nefiind rotunjiți și invocând și alte "temeiuri montanistice", aprecia că aceștia nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de ars ni mai dau lemn pentru durarea corăbiilor, pentru mașine, mori, binale de iconomie, pentru stolerie, butnărie, rotărie și pentru multe alte lucruri de industrie și iconomie. Pădurile sînt neapărat trebuitoare pentru multe fabrici. Numai cu material de ars îndestul și <i>eftin să pot țânea într-o țară băi de fier, de aramă, plumb, fabrici de steclă, de porțelan și multe altele, cu oarecare folos și rezultat mulțămitor. Luând în băgare de samă un așa mare însemnător ram de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru că, în viitorime, industria și fericirea întregii țări va atârna de la ființa pădurilor acestui ținut. Afară de partea Dornei, care are un pământ potrivit pentru agricultură, ce este alcătuit din o amestecătură analogică de lut, arină pământ negru, având un cuprins îndestul de mare pentru trebuința lăcuitorilor, carii numai păstori fiind, îl întrebuințază pentru pășunat și fânață, asemine afară de șesurile mici ce să află aproape de Hangu, Pângărați și vadul de-a lungul Bistriței, apoi tot șesul Bistriței cu a<le> sale lăturalnice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fier, de aramă ș.a. Cu greu poate fi vre-un alt loc în Moldova mai potrivit, după poziție și împregiurări, pentru sus-arătatele ramuri de industrie decât valea Bistriței. Întăi, din pricina împoporărei apropiete mai des în aceste locuri cari nu au îndestul pământ de lucrat și, în urmare, nici îndestulă îndeletnicire; al doile, din pricina pădurilor întinse și a apelor izvorâtoare din aceste locuri muntenoase, care sînt neapărat trebuitoare pentru cele mai multe fabrice; al triile, din pricina minunatului canal firesc (Bistrița), carele împreună pe Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
o greblă tare cu dinți de fier; ca să se amestece sămânța cu pământul, iar nu să se acopere și apoi să se netezească bine i apăsat cu un sul, pentru că altmintrele pământul ar rămâne prea înfoiet și nu ar păstra îndestul de mult umezeala, din care pricină nu ar pute da copăceilor răsăriți trebuincioasa hrană; de asemine, iarna lesne ar putea degera și a stirpi răsadul <i>eșit. Colțurile crinilor răsar în 5 sau 6 săptămâni. Mai sigur și mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
52.800 ocă de aramă, 11 cântare sau 484 ocă de argint și, pe lângă aceste, și o câtime însămnată de plumb. Cum că și Moldova este înzăstrată cu munți de metaluri se dovedește din descoperirile mele. Deși nu am avut îndestule mijloace și am fost mărginit numai pe un scurt timp, totuși am descoperit în mai multe locuri straturi mult făgăduitoare de esuri cuprinzătoare de aramă și de plumb cu argint, precum și puternice straturi de piatră-fier bună. Între altele, la Broșteni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
argint viu decât a asculta ce ne învață înțăleptul Hufeland, carele vorbind de apă răce zice: "În apă se găsește, fără îndoială, o mult mai mare putere decât am putut crede până acum. Cine au fost în stare a răstălmăci îndestul minunata putere a scăldătoarei la boale și la scăpări de viață, la lungori lipicioase, la spasmuri, la atrofii, la oftigi? În care leac găsim atâte puteri, în care atâta energie, ca să-l putem asămăna cu scăldătoarea răce?" Dar și vechiul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cei moi și slabi ca scăldătoarea răce; printrânsa numai, ca printr-o minune, câștigă iar la putere copiii cei dismerdați, cei slabi și betejiți la sănătate, zice englezul Huksham. Învățatul Loke, prin cartea lui asupra creșterii copiilor, care, singură, este îndestul a-i vecinici numele, nu ne îndeamnă la nimică așa de mult ca la scăldarea copiilor în apă răce. Printrânsa vra el să deie trupului acea putere și sănătate care este de neapărată trebuință spre a informa în ei un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Păcurari, care, cu alăturatele ei zidiri, ar fi potrivită pentru o școală de industrie în mai multe priviri, fiind că aice, în puțână vreme și cu o neînsămnată cheltuială, s-ar putea așeza această școală și pentru că are și loc îndestul spre a să face cu vremea și alte zidiri ce ar mai cere trebuința. Pân în două sau, cel mult, trii luni, s-ar putè preface acele case și întocmi pentru atelii; asemene, tot în această vreme, s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
deși cu folosul acestei școale, însă totuși vor costisî mai puțin decât ar costisi la meșterii particulari. Deci, și publicul s-ar folosi, fiind lucrul bun, pentru care ar chezășlui direcția. Dacă acum, la început, această școală n-ar avea îndestul lucru pentru Institutul agronomic ce are a să înființa, atunci ar cere trebuința ca, sau o soțietate particulară, sau statul să deie comisioane de lucru, precum: tot felul de lucru trebuitor la binale, tulumbe, pompe la fântâni ș.a., care să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]