755 matches
-
o nouă viață, în care se reia comuniunea cu Dumnezeu. Dar și în această comuniune reluată, procesul dialogic continuă, însă într-o altă formă, stimulată, de data aceasta, de harul primit și de angajarea omului purificat. 1.3 Dialog post-mărturisire Îndestularea (sau pocăința) pe care penitentul o primește în timpul mărturisirii este împlinită în dialogul post-mărturisire. Odată ieșit din confesional, omul iertat va continua procesul său de convertire și de sfințire, începând chiar cu împlinirea operei penitențiale. Aceasta are un caracter medicinal
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
va respecta dispozițiile și normele canonice stabilite. Deși Codul de Drept Canonic nu oferă o definiție clară a sacramentului reconcilierii, totuși el descrie elementele care sunt necesare din punct de vedere juridic, pentru ca acesta să fie valabil: căința, mărturisirea și îndestularea. Prin căință, se înțelege „un refuz clar și decis al păcatului comis împreună cu propunerea de a se îndrepta și de a nu mai păcătui”. Mărturisirea indică momentul în care penitentul exprimă cel puțin păcatele grave împreună cu numărul și specia lor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un refuz clar și decis al păcatului comis împreună cu propunerea de a se îndrepta și de a nu mai păcătui”. Mărturisirea indică momentul în care penitentul exprimă cel puțin păcatele grave împreună cu numărul și specia lor în fața unui confesor, în timp ce îndestularea devine acțiunea pe care confesorul i-o propune penitentului, după mărturisirea și dezlegarea acestuia, și are un scop reparator sau de sfințire personală. Este însă necesar ca aceasta să fie indicată verbal, în scris fiind invalidă. Referindu-se la sacramentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
doilea moment, asceza continuă în plan exterior, prin evenimentul mărturisirii propriu-zise pe care penitentul o face în fața confesorului. Iar în al treilea moment această asceză se prelungește în ambele planuri, atât în plan interior, cât și în plan exterior, prin îndestularea pe care penitentul o va împlini în viața sa, după primirea iertării sacramentale. În această desfășurare, inerentă efortului de purificare, penitentul poate primi și ajutorul confesorului. Prin dialogul ce se dezvoltă între cei doi, confesorul îl va „ilumina” pe penitent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sale în sens pozitiv. Astfel, penitentul: a) recunoaște nevoia de a fi vindecat (prin cercetarea cugetului); b) exprimă deschis dorința de a fi iertat (mărturisirea); c) cunoaște modul de vindecare (dezlegarea); d) împlinește opera penitențială, care are și efect medicinal (îndestularea). Se cere însă atenție, pentru că nu parcurgerea unui astfel de ritual face miracole, ci intervenția lui Dumnezeu, care este cu adevărat miraculoasă în viața omului. Însă, prin acest proces, „psihicul nostru, fie în mod indirect, fie latent, este avantajat (...) - pentru că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrarea acestui sacrament presupune mai multe elemente: o conștiință clară (care se formează de-a lungul anilor), un simț al păcatului și un sentiment corect de vinovăție (care se formează în timp), o încredere nestrămutată că, prin mărturisire, căință și îndestulare, Dumnezeu iartă gratuit păcatele (credință care se fundamentează gradual, în timp), o capacitate de relaționare cu preotul confesor și de eventual dialog cu acesta (care se dezvoltă și pe baza experiențelor acumulate tot în timp). „Actorii” implicați în această pregătire
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
când, gusta din ulcica cu vin, dar nu mă slăbea din ochi. Se vedea limpede că își iubește fata cu asupra de măsură. Când a sfârșit de ospătat, s-a ridicat și, făcându-și cruce, a îngăimat: “Mulțumescu-ți, Doamne, pentru îndestulare și matale, conașule, pentru bunătate”. ― Să fii sănătoasă, Sevastițo. ― Apoi, eu mai cî m-aș duci în treaba me’, conașule. ― Eu socot că oleacă de hodină nu ți-ar strica. Ia treci colea, în cerdac, și întinde-te pe canapeaua
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
carul ce se va încărca cu sare... la ocna g(o)spod din Târgul Ocnii cât și de la Viișoare de lângă ocna... Deci acest venit... să-l aibă mănăstirea Aron Vodă totdeauna în veci, pentru cele trebuincioase și ținere sa cu îndestulare, de unde să dea și cuviinciosul agiutor la mănăstire de la Halchi. Drept aceea, să fie svintei mănăstiri Aron Vodă i mănăstirii de la Halchi venitul acesta, miluire de la domniia mea, statornic și nestrămutat niciodinioară în veci.” “Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod <m.p.
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
abundență în viața voastră! E și un sfat pentru cei care doresc să-și îmbunătățească starea financiară. E minunat să 79 dai de pomană din când în când. Nu toți oamenii au avut „norocul” să trăiască în puf și în îndestulare (ghilimelele le-am pus deoarece nimic nu este întâmplător și cei care au probleme financiare sunt așa din anumite motive care nouă de obicei ne scapă). Este adevărat că sunt unii care fac din cerșit o adevărată afacere dar și
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
mică. O lăudabilă escepție de la acest mod de administrare fac comunele Podul-Iloaiei (pl. Bahlui) și Bivolarii (pl. Turia). Mai ales primarul de Bivolari, care, cu mijloace bugetare foarte răstrînse, au cumpărat un local de școală foarte bun și întreține cu îndestulare cele două școli ale comunei, merită o deosebită mențiune. În inspecția mea am găsit cele două școli ale comunei Șipotele (Șipotele și Andrieșenii) închise și, după cum am auzit, de mai mult de șase luni. Pe de-o parte am înștiințat
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
la el. Am băgat de seamă că se mișca mai mult ca un flăcău decât ca un bătrân... „Păreri” - mi-am zis eu, terminându-mi treaba. După ce a binecuvântat bucatele, ne-am așezat la masă și ne-am ospătat cu îndestulare... Cum ți s-au părut ciupercile, fiule? m-a întrebat bătrânul, ca o adevărată gospodină. Strașnic de bune. Știam asta, dar am întrebat și eu... pentru sufletul meu. Acum fă bine și du-te în chilioara ta. Poate mai citești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
când, un șopron dintr-un colț al grădinii, cu ușa întredeschisă, îmi fura privirea. Părea că ascunde și altceva decât o sapă și cine mai știe ce ciuveie. Bătrânul continua să conducă apa pe căi numai de el știute pentru îndestularea pătlăgelelor. După un timp, s-a oprit și a venit la pârâiaș, a zăgăzuit calea apei către răzoare, făcându-l să clipocească din nou. Când și această treabă a fost gata, a venit lângă mine. Văd că îți umblă mâinile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ce scrie în cele pergamente? Numai că a fost de față când au fost scrie sau le-a citit după aceea...Pe rând, ca acum”. M-am întors tocmai la timp ca să mă ospătez...După ce am mulțumit lui Dumnezeu pentru îndestulare, am făcut o scurtă plimbare pe malul pârâiașului de lângă chilie. Încărcat de vraja celor văzute, m-am întors în chilioară și, așezat pe marginea patului, am început să citesc în cartea de care mi-a amintit bătrânul... „Biserica lui Hristos
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
rândul școalelor de învățătura cărții, de vreme ce în țara aceasta din nepurtare de grijă a domnilor neobicinuindu se...a se ține școale de învățătură era multă prostie,...Și fiindcă școalele sânt ca o fântână din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învățăturii și a înțelepciunii, care...îl face pe tot omul...a pricepe legea cea pravoslavnică, a pricopsi pe oameni cu înfrumusețarea vorbirii, și practica cuvintelor,...a se face preoți iscusiți și dascăli învățați, de la care curge mult folos, atât bisericesc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
domniei mele, de Gheorghie Vrabie logofăt de taină...” „Cum ți s-a părut Așezământul lui Grigore Ghica voievod?” Mi-a plăcut peste măsură spusa lui vodă „Și fiindcă școalele sânt ca o fântână din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învățăturii, care...îl face pe tot omul...a pricepe legea pravoslavnică, a pricopsi pe oameni cu înfrumusețarea vorbirii și practica cuvintelor...” Treabă cu dichis, părinte, ce mai?! „Așa cred și eu. Vezi că și mitropolitul Moldovei, Nichifor, vine, la 6
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la proțap și, În bezna pădurii, grămada de trupuri animalice uriașe și urletul barbar din jurul lui, trupurile voinice și ademenitoare ale femeilor blonde prinse În orgia animalică a stomacului mereu nesătul, atotdistrugător, În burta uriașă ce nu cunoaște limită, nici Îndestulare - toate acestea făceau parte din sîngele, din spiritul și viața lui. Toate Îi fuseseră transmise cumva din spaima Întunecată a pădurii străbune laolaltă cu tot ceea ce era vrăjit, Înălțător, ciudat și frumos: sunete joase de corn ce răsună gingaș și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cu o unduire hazlie, ce parcă venea de undeva, de departe. — N-am văzut În viața mea un om ca tine, Chris, care să se gîndească numai la burta lui! Oare sfinții părinți ai bisericii și-au petrecut viața În Îndestulare și Îmbuibare sau În meditații și rugăciune și pedepsirea trupului? Oare n-ai auzit de păcatul lăcomiei? — Ba da, spunea părintele Chris O’Rourke, am auzit, dar am auzit și de păcatul risipei deșarte. Să-ți fie rușine, Dan Dolan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cer curat și plină de stânci printre care se înălțau sicomori și leandri, iar oglinda lacului Latyan arăta ca o monedă de aur, când apunea soarele. Mai erau barajul hidrocentralei și undele râurilor Karaj și Jajrud, care înlesneau locului o îndestulare ca a oricărui ținut cu surse de apă. Stejarii bătrâni și stradelele în pantă dădeau încă zonei un aer vetust, iar averile îmbogățiților de război și vilele ascunse de ziduri ale noilor demnitari încercau să se piardă sub acest aer
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
De-ar veni la mine Lumea să se-nchine Este în zadar. Nu știu de e lume Când nu-i acel nume Care îl slăvesc, Încotro oi face Nimica nu-mi place, Să mă veselesc. Minutul îmi pare Veac cu-ndestulare Când nu pociu s-o văz, Cât de-aproape fie Parc-aș fi-n pustie În locul ce șăz, Iar când se desparte Măcar nu departe, Simt că mă topesc. De-aș fi-n adunare Ori și cât de mare Tot
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mine, dacă n-ar fi murit la rândul ei. Am insistat îndelung asupra acestui început pentru că el a fost cu adevărat începutul a tot ce a urmat. Acum are să meargă mai repede. Am cunoscut sărăcia la optsprezece ani, ieșind din îndestulare. Am avut tot felul de meserii pentru ca să-mi câștig existența. Nu mi-a ieșit prea rău. Dar ceea ce mă interesa era condamnarea la moarte. Voiam să mă achit față de bufnita roșcată. Drept care, am făcut politică, cum se spune. Nu voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
plăcut presimțită, conturându-se ademenitor în închipuirea fiecăruia în scânteieri de cristale, în aburi de bunătăți, în platouri de somon afumat și tartine cu caviar, în cupe adânci încălzite de mireasma celui mai bun armagnac. Și la gândul căldurii și îndestulării care-i așteaptă în viitorul apropiat, toți cei cincizeci și doi de oficiali și oficiale se umplu de o dulce, aromitoare bonomie. Aaaah! Ce bine-i să te simți în șa chiar și atunci când ai descălecat! Un ins veșted, destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
bani. A rămas să se reîntîlnească amîndoi peste două zile. Thomas și-a petrecut ziua hotărîtă mai mult gîndindu-se la răspunsul pe care urma să Îl primească. Ar fi putut să renunțe, ce-i trebuia toată povestea asta? Avea liniște, Îndestulare, ceva economii, locuia Într-o garsonieră dublă, mînca la o pensiune convenabilă, purta Îmbră căminte aleasă cu mult gust, nu prea scumpă; Thomas era socotit de unii cunoscuți un arbitru al eleganței, asta pentru că mereu găsea croielile și culorile potrivite
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cîine, pisică, papagal, nu creștea flori, și cît ar fi vrut să aibă toate acestea, dar i-ar fi trebuit o casă. Sau un apartament. Mai cheltuia, ocazional, cu cîte o fătucă... Nu avea copii; de aici liniștea și relativa Îndestulare, copiii erau niște devoratori de tihnă, În primul rînd; profitori - deloc inocenți, cum păreau, ei tot vroiau, vroiau, oferind În schimb doar drăgălășenii și pozne, mult pentru părinți; nu se pierdea neamul, aici era totul: satisfacerea unui orgoliu, Împlinirea unei
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
soți de a procrea; unii dintre aceștia erau nemaipomenit de potenți, dar nu și virili - un oreion, de pildă, avut În copilărie le afectase pentru totdeauna sămînța; fiii și fiicele lui Thomas - era de presupus - aveau, acolo unde se aflau, Îndestulare. Și iubire. Din partea mamelor. Tații nu erau tați. Oricare dintre ei gîndea, uneori, că are În grijă plodul unui străin. Cu toții deslușeau la fii sau fiice ceva moștenit de la un alt bărbat. Nu existau victime și nici vinovați; o stare
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nu deranja pe nimeni, fiecare Își vedea de viața lui sfîntă, păcătoasă sau oarecare, asta Îi plăcuse. Se mai vîra uneori poliția, dar, pesemne, doar cînd nu se putea altfel. Nimerise, Doamne, bine În Amsterdam urmașul său; un loc al Îndestulării: nimeni din Bangladesh sau din Ruanda nu dorise un fiu de la Marele Blond, un noroc pentru odraslă; În Asia erau inundații, uragane, În Africa erau răzmerițe, sărăcie, știa toată lumea; Amsterdamul era un rai; după unii, un loc al păcatului, Sodoma
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]