259 matches
-
chiar de tipografi ? A.M.P. : Exact ! Și discuțiile cu tipografii erau teribile. Spuneau : „De ce numai domnul BĂcanu să se exprime în ziar ? De ce nu și noi, oamenii muncii ?“. Brusc mun‑ citorii au început să dea crezare gogoriței cu care îi îndoctrinase propaganda comunistă, cum că ei sunt clasa condu cătoare, că ei fac dictatura proletariatului. Atunci, o mulțime de fracturi au ieșit la iveală, foarte încurajate de Iliescu și ai lui, printre care asta, fractura dintre inte‑ lectuali și muncitori. În
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
o tribună, să pledeze pentru reforme. Azi se ocupă de greci. FĂceam eu pe moderatorul pentru că cineva tre‑ buia să vorbească cu el în engleză, iar eu venisem de la Harvard și eram studenta lui Jeffrey Sachs, deci eram, de fapt, îndoctrinată cu aceste idei. Credeam că fac bine. CĂ până la noi în România fuseseră în tranziție șase ani la putere comuniștii și țara era pe ultimul loc în clasamen‑ tul reformelor. Mulți ani după aceea, cred că prin 2004-2005, a publicat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sovietelor și a-i obtura atrocitățile Gulagului și regimului comunist. La altă scară, un fenomen asemănător s-a întîmplat și, din nefericire, se perpetuează ca imagine și astăzi, în Moldova de peste Prut, unde, după sovietizare, în școli autohtonii au fost îndoctrinați cu relele suferite sub "ocupația fasciștilor" români, ca de exemplu, cît de bătuți au fost, în perioada interbelică, de jandarmul român (nu-i exclus ca unii infractori să fi fost pălmuiți de aceștia). Dar nimeni din cei întrebați ce s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu predilecție și adeseori cu exclusivitate ceea ce le place dușmanilor regimului nostru". Vigilent, ține să precizeze în continuare: "Oricărui liberalism noi îi opunem spiritul de partid. Iar idilismului și negativismului le opunem realismul socialist". Înarmați cu spiritul de partid și îndoctrinați cu realismul socialist, scriitorii erau în imposibilitatea de a cădea în vreo greșeală partinică. Lenin este citat copios, cu astfel de texte: "Arta aparține poporului. Prin rădăcinile ei cele mai adînci ea trebuie să pătrundă în însuși grosul maselor largi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
au Întins „În față” bucatele cele mai alese și după ce ni s-a părut a fi, În sfârșit, părtași, posesori ai acelui „noroc” omenesc despre care ne-au Împuiat capul adulții prestigioși ai copilăriei și tinereții noastre, după ce ne-au „Îndoctrinat” atâtea cărți și atâția mari autori! Pe cine să mai crezi, Încotro să-ți mai Îndrepți ochii?!... Da, dragii mei lectori, iată ce dar rar și prețios al vieții este speranța; cea izbită la pământ de atâtea ori, sufocată uneori
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să las doar partea care-l avea în centrul acțiunii pe Cupșa, țăranul sărac ce vine din Ardeal să „facă un ban la București” pe care să-i trimită familiei, acasă, ins pe care Chilian, activistul, crede a-l putea îndoctrina și care, în ultimele pagini ale romanului, își strigă refuzul, neînduplecarea, obstrucția totală la presiunile „de sus”, simbol, de fapt, al rezistenței țărănești față de tăvălugul barbar al colectivizării. Preda era foarte admirativ la această parte a romanului, era uimit „de unde
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
două prezentări pentru fiecare. Pentru materialism, examenul cel mai dificil, aveam o bibliografie de 7000 de pagini, din care În perioada de apogeu a comunismului nu știu dacă mai erau valabile 100 pagini. Dar candidații În științe trebuiau să fie Îndoctrinați și toate cadrele didactice trebuiau să fie candidați În științe. Examenul se susținea la Universitatea București, În fața unei comisii de "specialiști". Exigența era deosebită. Din 5 aspiranți programați Într-o zi, doar 1-2 erau declarați "corespunzători". Cum eram "tare" În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
O educație cu adevărat bazată pe țeluri poate contribui mai mult decît orice instituție pentru a înlocui aceste forțe distructive cu speranțe susținute și probate științific pentru viitorul omenirii" (33). Brameld nu vrea să "impună" un ideal, nu vrea să îndoctrineze tinerii, ci numai să le înlesnească posibilitatea unei analize critice a unor opinii divergente, urmînd ca ei să opteze pentru una dintre ele, de preferință pentru aceea care se dovedește a fi expresia "consensului social". Un alt reconstrucționist, de nuanță
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
întâlnit într-un parc. După doi ani de Moscova, devenise un comunist înflăcărat, sincer, convins. El, fostul prieten al „Năistei“. A început să mă caute. Eu eram deja măritată și se străduia să mă convertească și pe mine, să mă îndoctrineze. Mi-a ieșit cu totul din suflet. Nu numai pentru că devenise un mare comunist. Dragostea mea arzătoare s-a prefăcut aproape în repulsie. Mariajul lui a început să scârțâie, așa că simțea tot mai mult nevoia de prietenia și de prezența
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cu primul copil ,,la facultate”. Acum trebuie punctat un aspect destul de important în ceea ce privește percepția unor oameni care au trăit în lipsuri, s-au format într-un regim primitiv condus de indivizi incompetenți. Marcați de concepția ,,materialist-dialectică” cu care au fost îndoctrinați, oamenii își priveau copiii strict ca pe niște realizări personale cu care să se mândrească în fața celorlalți. Dorințele copiilor nu mai contau, era numai ambiția părinților de a arăta ce urmași de valoare fuseseră ei în stare să lase în
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Ionescu cu care mă cunoșteam încă de la ,,Ex-terra”. Acesta din urmă m-a pus la un moment dat în fața unor întrebări la care eu până atunci nu mă gândisem niciodată. Acum revin puțin la ,,filosofia” materialist - dialectică cu care fusesem îndoctrinat de partidul comunist și care punea omul în centrul Universului, adică cea ,,mai evoluată ființă” care are dreptul să conducă, să ,,supună natura”, să ,,exploateze bogățiile subsolului”. Singura realitate era lumea pe care o vedem, o auzim, o pipăim, iar
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
lucru esențial. În mentalitatea în care au fost crescuți, oamenii percep viața materială ca fiind singura formă de existență, singura realitate pe baza căreia își formează viața și își ordonă prioritățile. Dar poate că, contrar ,,filosofiei” cu care au fost îndoctrinați de niște oameni slab pregătiți, existența nu se reduce doar la viața pe care o știm pe pământ. Poate că a venit vremea să conștientizăm faptul și să ne dăm seama cât de mici și neînsemnați suntem noi, oamenii, în fața
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
să mă comport ca o slugă nenorocită la dispoziția lor, să mă comport ca un gunoi , asemeni lor! La atât se rezuma ,,ideologia” lor, a celor care conduceau atunci societatea. La vremea respectivă, în urma teoriei marxist -leniniste cu care fusesem îndoctrinat, eram practic un ateu, dar în urma problemelor și a întrebărilor pe care le aveam, am început să mă interesez și de ce spune Biserica, și ce înseamnă religia pentru oameni. Din mesajul Bisericii Ortodoxe nu înțelegeam mai nimic, dar știind că
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
lume? Ce are el de făcut pe pământ? Am spus deja că începusem să fiu interesat, să citesc despre lucrurile misterioase și inexplicabile care aveau loc în lume, despre o altfel de abordare decât ideologia materialist dialectică cu care fusesem îndoctrinat ani de zile. Se părea că lumea era mult mai complexă decât făceau vorbire bolșevicii. Din revista Astra îmi rămăsese în minte un articol în care se vorbea de un țăran, un personaj mai aparte care ar fi trăit în
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
discuțiile purtate cu unii preoți, aceștia nu sunt dispuși nici dialogului, nici dorinței de a mai învăța câte ceva, dând dovadă de un adevărat fanatism religios. Păstorul de suflete” nu este obișnuit să gândească cu propria sa minte, el a fost îndoctrinat să repete chiar la modul inconștient, aceleași texte învățate la seminar. Pe crucile din mormintele ortodoxe se scrie de obicei că respectivul decedat este ,,robul lui Dumnezeu “. Cu alte cuvinte, în viziunea Bisericii, relația dintre om și Creatorul său este
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Pe 9 august 1949, s-a trimis Bucureștilor „Raportul de activitate pe luna iulie” din care, pe lângă laitmotivele Învățate din presa comunistă pe de rost, am extras o informație bunicică ce demonstrează apetitul noilor stăpâni absoluți ai țării de a Îndoctrina cât mai grabnic sute și mii de viitori papagali ai ordinii noi: „Pe data de 20 iulie au avut loc primul curs seral al școalei de cadre. Sa vorbit despre Învățătura Marxistă despre clasa și lupta de clasă prelucrată de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se conforma dorințelor și ,,principiilor” romilor, dar “așa se merge în Împărăția lui Dumnezeu, prin încercări!”). Noi eram în linia întâi, infanteriștii, iar după ce se strângeau mai mulți, îi chemam pe frații pastori Crăciunescu Ioan și Tănase Vadic să îi ,,îndoctrineze” mai departe, pastori ce au avut un succes deosebit în acea perioadă de formare a noii comunități. Numărul fraților romi creștea foarte repede și grupuri mari se botezau alăturându-se Bisericii A Z Ș Buzău. Ca să reluăm firul istoriei, în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
a Șantierelor tineretului, în care locul gardienilor era luat de activiștii și propagandiștii U.T.M., cei care îi forțau pe tinerii expediați pe șantier, în scop de reeducare, să spargă normă (după modelul lui Stahanov din U.R.S.S.). Ori îi îndoctrinau politic, prin lectură și comentarea zilnică, la prima oră, a editorialului din "Scânteia". La sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50 asemenea șantiere ale tineretului împânziseră România, în paralel cu cele concentraționare. Șantierele "Salva Viseu" ori "Bumbesti-Livezeni" - unde fuseseră expediați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
mă numească la A.V.S.A.P. Nici azi nu știu prea bine ce ar fi putut să însemne. Opun rezistență, îmi forțează hotărârea, urmând să fiu chemat la Secretarul Regiunii de partid, Stănescu, care trebuia să mă testeze politic. Sunt îndoctrinat, pregătit special pentru a răspunde corespunzător, dar eu răspund în felul meu. Sunt descusut în fel și chip. Cum am reușit să termin o școală normală, eu, fiu de țărani săraci? I-am răspuns apelând la poziția mea de elev
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de căpitan ești tu? Cu partidu'!". Și îi mai dădea un pumn la mușchii brațului. Badea avea o ripostă slabă: "To'a'șu', stați un pic, nu mai dați, am să vă raportez!" "Vino, băăăi, Baaadea, încoace, lasă, tu ne îndoctrinezi cu partidu'!" Și dă-i încă un pumn firavului Badea. Când era Badea ofițer de serviciu, obișnuia să ne țină pe platou seara, după raport, și să ne facă educație. Era plictisitor, ceva de groază. Noi nu știam cum să
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
iscate pe o problemă sau alta sau ciocnirile în forumurile și reuniunile internaționale, pacea generală genera speranța unor vremuri mai bune. Cetățenii din zona RDG, împuținați masiv în anii de război, viețuind zi de zi cu trupele de ocupație sovietice, îndoctrinați zi de zi cu ideile binefăcătoare ale socialismului și trăind, fără s-o spună și s-o recunoască, zi de zi teribila traumă a culpabilității, se resemnaseră cu situația "de facto", încercând să se adapteze la noile realități. La cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
În noi o renaștere: vibrația Sfintelor Sărbători se prelungea În sentimentul născut din Întâlnirea cu acești căutători teatrali mistici, deghizați În comuniști militanți polonezi. Și prin Grotowski l-am descoperit mai târziu pe Stanislavski cel autentic și misterios, după ce fusesem Îndoctrinat de așa-zisa „metodă Stanislavski“, denaturată și fals transmisă. Arden din Faversham la Piatra AMN: Ultima dată când am scris despre tine În presa românească, publicând În revista Teatrul cronica la Arden din Faversham de la Piatra-Neamț, am avut de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Grigoraș Suceveanu. La câteva săptămâni după hirotonia ca diacon am fost asaltat de „preotul” Dr. Mihai Cazacu, secretarul cancelariei Internatului Teologic, să accept doctrina comunistă. Metoda consta în invitarea mea după orele de servici la o plimbare în care mă îndoctrina. Era un om inteligent pe care-l respectam și am suportat această îndoctrinare mai mult de o lună. Când n-am mai putut să suport m-am plâns părintelui profesor Orest Bucevschi. Dânsul l-a convins pe „preotul” Mihai Cazacu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
tensiunile iscate pe o problemă sau alta sau ciocnirile în forumurile și reuniunile internaționale, pacea genera speranța unor vremuri mai bune. Cetățenii din zona RDG, împuținați masiv în anii de război, viețuind zi de zi cu trupele de ocupație sovietice, îndoctrinați zi de zi cu ideile binefăcătoare ale socialismului și trăind, fără s-o spună și s-o recunoască, zi de zi o teribilă traumă a culpabilității, se resemnaseră cu situația de facto, încercând să se adapteze la noile realități. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
aceeași dorință, așa încât în luna Ianuarie stabilisem cu Horia Sima să formăm cuiburi speciale, conduse de profesorul Brăileanu, de mine și de Herseni, sub directa autoritate a lui Sima, pentru a-i primi pe acești profesori universitari și a-i îndoctrina în spiritul [234] legionar. Cel mai hotărât dintre aceștia era Al. Marcu, bun prieten cu Kico și cu mine și om de înaltă valoare culturală. N-am înțeles însă mai târziu de ce a primit postul de subsecretar de stat la
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]