567 matches
-
în alte poeme: „no more” în „Tăcere” sau „evermore” în „Viermele biruitor”. Subiectul în sine, a declarat Poe, a fost ales deoarece „moartea ... unei femei frumoase este fără îndoială cea mai poetică temă din lume”. Spusă de „buzele... unui îndrăgostit îndoliat” este modul mai potrivit pentru a obține efectul scontat. Pe lângă tema de esență poetică, este posibil ca Lenore să fi fost inspirată de evenimente reale din viața lui Poe precum pierderea timpurie a mamei sale, Eliza Poe, sau lunga boală
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
gândească, dar capabilă să vorbească. S-a decis asupra corbului, pe care l-a considerat „egal capabil să vorbească” cu un papagal, pentru a se potrivi tonului poeziei. Poe a declarat că acesta are menirea să simbolizeze „amintirea veșnică și îndoliată”. A fost de asemenea inspirat de Grip, corbul din "Barnaby Rudge" de Charles Dickens. O scenă din roman seamănă în special cu poemul: la sfârșitul celui de-al cincilea capitol din romanul lui Dickens, Grip face un zgomot, iar cineva
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
incapabil să îi îndeplinească cerințele femeii iubite, baronul Istvan Ugron a încetat o vreme să îi mai facă curte prințesei. Între timp au ajuns la putere bolșevicii, iar în timpul Revoluției Ruse din 1917 întreaga familie a tarului a fost ucisă. Îndoliat, baronul s-a retras din viața publică cu inima plină de durere după dragostea să neîmplinita. Castelul din Zău de Câmpie a fost construit după principiile unui calendar. Are 365 de ferestre, câte zile sunt într-un an, 4 turnuri
Castelul Ugron din Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/319669_a_320998]
-
poate afla cele dorite, îl împușcă în piept. Acesta cade mort în mijlocul drumului iar coloana o ia din loc spre Gâlgău fără să mai oprească. Mîrza este înmormântat în plânsetele soției și a celor doi copii și a satului întreg îndoliat. După 23 August 1944 1945 în decembrie ia ființă celula de partid din sat. 1956 are loc prima întovărășire sub conducerea lui Ionac Aurel, dar fără rezultate notabile. 1960 se hotărăște înființarea CAP-ului din sat prin întovărășirea tuturor sătenilor
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
ale lui Anton Cehov, Ecaterina cea Mare, Rasputin, Feodor Dostoievski, Lev Tolstoi, Ivan cel Groaznic). În egală măsură a scris biografii ale unor importante personaje ale culturii și istoriei franceze, Flaubert, Maupassant, Verlaine, Baudelaire, Dumas, Zola, Balzac. Cartea sa "Zăpada îndoliată" a fost ecranizată în 1956 (filmul s-a numit "The Mountain", regizat de Edward Dmytryk, adaptare de Ranald MacDougall, cu Spencer Tracy și Robert Wagner). A fost ales membru al Academiei franceze la 21 mai 1959, în locul lui Claude Farrère
Henri Troyat () [Corola-website/Science/330999_a_332328]
-
a-și mutila un deget. Etiopia În Etiopia un "iddir" este o organizație tradițională comunală în care membrii se ajuntă între ei pe perioada doliului. Membrii realizează contribuții bănești anuale prin care se realizează un fond care se oferă familiei îndoliate în cazul unui deces. Scopul ajutorului bănesc este cel de a achita consturile îngropăciunii și altor cheltuieli legate de obiceiurile funerare. De asemenea, femeile aparținătoare unui iddir pregătesc mâncarea iar bărbații din iddir contribuie la pregătirea propriu-zisă a tuturor practicilor
Doliu () [Corola-website/Science/306136_a_307465]
-
Pâine, cum ar fi craniul sau mâna dreaptă. La moartea sa, majoritatea ziarelor americane au reiterat necrologul publicat de New York Evening Post, unde se menționat că: „A avut o viață lungă, a făcut puțin bine și mult rău”. Doar 6 îndoliați au fost prezenți la înmormântarea să, dintre care doi de culoare, cel mai probabil foști sclavi. Oratorul și scriitorul Rober G.Ingersoll a scris: Biograful Eric Foner observa o temă utopica în gândirea lui Pâine, afirmând că "prin acest limbaj
Thomas Paine () [Corola-website/Science/308310_a_309639]
-
se îmbină aici cu spiritul quasi-cartesian al ordinii, aspect atent întărit în plan expresiv. A oferit un evantai larg de zece lucrări lisztiene mai puțin cântate în mod curent în sălile de concert, momente dintre care se detașează celebrul cânt îndoliat „Funérailles”. Indiscutabil, era potrivit ca promoția publică a evenimentului să fi fost susținută cu sporită vigoare, pe măsura valorii cu totul speciale a acestui recital unic în felul său. Un public anemic, dezorientat, de invitați, a populat în răstimpuri marea
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
Soken recită gatha de despărțire și strigă din răsputeri: — Kwatz! Preț de-o clipă, se lăsă o tăcere desăvârșită. Apoi, în timp ce muzica solemnă se relua, căzură florile de lotus și, unul câte unul, participanții oferiră tămâie la altar. Printre cei îndoliați, însă, cam jumătate din rudele clanului Oda, care ar fi trebuit neapărat să participe, lipseau. Samboshi nu apăruse, și nici Nobutaka, Katsuie sau Takigawa. Dar poate că cele mai neînțelese dintre toate erau intențiile lui Tokugawa Ieyasu. După incidentul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cenușie a unui ritual sinistru în sine, pe care-l dezvoltă nonșalant și autoritar. Și trecutul și prezentul sînt purtate la vedere ca forme ce închid viața, la propriu sau la figurat: sicriul defunctului soț este nelipsit din dormitorul prea îndoliatei văduve și o însoțește în orice călătorie, iar fiul Jonathan vede lumea precum o pasăre prin zăbrelele coliviei. De fapt, aceasta este metafora principală a spectacolului. Cușca lui Jonathan (Tudor Chirilă) mare, concretă, palpabilă pe scenă nu este, în acest
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
Săpa fără spor cu unghiile, luând în căușul palmelor pământul și dându-l la o parte, în timp ce lacrimile îi curgeau fără istov. Fiecare fărâmă de pământ era însoțită de cuvinte dureroase, vorbe ce tăiau ca lama unui brici sufletul ei îndoliat, împuținat, istovit de durerea fără margini pe care o trăia. Ce ți-au făcut, Răducu' mamei, cine te-a adus aici? Te ia mama acasă, nu te las eu aici. Mi-ai promis că-mi spui povestea aceea... Ții minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
cerul întreg se înnoptase. Natura se dezlănțui cu o furie de nestăpânit. Tunete cumplite zguduiră pământul. Șfichiurile de foc ale fulgerelor răniră înaltul, dar ploaia nu veni. Nici cerul nu mai avea atâtea lacrimi cu care să plângă alături de sufletul îndoliat al unei mame și a celor care trăiseră o cumplită și de nedescris tragedie. 15 D oina manifesta o înțelegere profundă față de starea deosebită prin care trecea soțul ei. Nu-și îngăduia să fie indiferentă în această situație de cumpănă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
însoțit de prietenul său Pilade și se roagă, cerând ajutor zeului morților, Hermes, pentru ceea ce are de îndeplinit: el a venit la porunca lui Apolo, pentru a răzbuna moartea tatălui său. Apoi în scenă intră choeforele (purtătoarele de prinosă, sclavele îndoliate ce formează corul și care aduc jertfă, printre ele aflându-se și Electra. Recunoscând-o, Oreste și Pilade se retrag și află că regina Clitemnestra avusese un vis îngrozitor legat de uciderea soțului, motiv pentru care și-a trimis sclavele
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
cei/ Care-au căzut la Turtucaia”. Aceste versuri abia mai târziu le-am recunoscut ca fiind ale lui G. Tutoveanu. Cum fuseseră mulți priponeșteni participanți la Turtucaia și unii au căzut acolo, în sala de serbare se aflau multe femei îndoliate ce-și plângeau bărbații căzuți, creau o atmosferă foarte încărcată emoțional pe această temă. Oare de ce retrăiesc (în vis) acele momente deosebite ale vieții mele de copil? E clar că emoțiile intense de atunci încă nu s-au șters din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
am speriat. Numai Dumnezeu știe ce făcuseră apoi: n-am mai stat să văd. Cu brațele încărcate de lumânări parfumate - absolut toți îmi făcuseră cadou câte una - o ștersesem pe furiș, ușurată că am evitat o scenă de genul „Femeia îndoliată pleacă devreme“. Era prea curând ca să pot suna pe cineva și să aflu ce-am pierdut așa că m-am culcat la loc - un eveniment foarte, foarte rar, n-ar strica să încerc mai des figura cu mahmureala - și, când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Și ea ce vrea? Rămurele și spirale și scoici și hârtie cerată. Vrei să stai tu de vorbă cu ea? Nu. S-a lăsat o tăcere uimită la celălalt capăt al firului, apoi i-am explicat: —Eu sunt fiica recent îndoliată, îți amintești? —Scuze, scumpo. Scuze. Te-am confundat pentru o clipă cu Claire. Abia după ce a închis m-am întrebat de unde știa despre Jacqui. De la Luke, am presupus. De îndată am sunat-o pe Jacqui, dar nu răspundea la nici unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
stat nemișcată, simțind sângele care îmi curgea prin vene încet ca molasa și miracolul propriei mele respirații, inspirând și expirând, inspirând și expirând, în cercul vieții. Și atunci l-am văzut: un fluture. Exact ca în toate cărțile pentru persoane îndoliate pe care le citisem. Uită-te după semne, spusese Aidan. Acesta era superb; cu aripile dantelate în albastru și galben și alb, și am retractat tot ceea ce spusesem, cum că fluturii n-ar fi decât molii în veșminte scumpe brodate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
suceveni. Cuvântul de evocare și prețuire l-a rostit la cimitir inginerul Nicolae Tăutu, președinte al Colegiului Național al Inginerilor de Drumuri și Poduri. În numele său personal și al specialiștilor din țară, el a dorit să exprime sincere condoleanțe familiei îndoliate, compasiune, înțelegere, dragoste, prețuire, admirație pentru Omul și Specialistul care, timp de patru decenii s-a aflat în fruntea celor ce și-au pus cunoștințele, priceperea, talentul la realizarea rețelei de drumuri moderne din fosta regiune și actualul județ Suceava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
români, inclusiv gorjeni, cu puncte de vedere și atitudini proprii, contrare celor promovate de propagandă oficială. CAPITOLUL AL VI-LEA Revenirea la normal În martie 1953 survine decesul lui I.V. Stalin, „marele prieten de la Răsărit”. Ziarele de pe întreg cuprinsul țării, îndoliate, relatează ultimele sale clipe și prezintă funeraliile săvârșite în Piață Roșie din Moscova. Momentul coincide cu o perioadă în care întregul bloc sovietic, inclusiv U.R.S.S., „se zbătea în convulsiile unei crize economice evidente, rezultat al însăși politicii staliniste”. Aceasta
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
care stăteau de veghe și-și treceau un clondir de rachiu ieftin de contrabandă unul altuia, într-unul din acele bungalouri la care se ajungea printr-un pod de scânduri întins peste mlaștina lungă a curții, o cameră de prieteni îndoliați. Când intrai cu florile tale într-una din aceste camere de veghe ce miroseau a whiskey, ce mai, nimeni nu era așa de îndurerat încât să uite de tine, nu ca în alte momente de îndurerare, și sigur urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Închiși În casele lor, supuși unui regim de Înfricoșare și teroare, În timp ce camioane pline cu cadavre treceau oră de oră prin fața ferestrelor lor, Își așteptau și ei sfârșitul. Nu se poate descrie ceea ce au simțit - numai bocetele femeilor, după datinile Îndoliaților, În cimitirele evreiești din Moldova, care se auzeau la trecerea camioanelor, ar fi putut reda În parte sentimentele lor de atunci. Capitolul opt Roman XE "Roman" „Trenul morții” a parcurs distanța dintre Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" și Roman XE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
XE "Georgescu, Teohari" cu cererea de „a dispune facerea unei severe anchete, pentru a se identifica criminalii făptași”; cu atât mai mult cu cât se cunosc, accentua Federația, ziua, locul crimei, unitatea militară și locul de unde au fost luate victimele - „Îndoliați și fără putința unei resemnări În fața unor asemenea crime - care pătează, Între altele, oștirea”29. Dar tocmai aceasta era problema. La Stânca Roznovanu XE "Stânca Roznovanu" au fost numai două părți implicate În crimă: evreii și Armata română; iar deschiderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
că, la un moment dat, la Chestură și pe străzile din jurul ei se aflau cca 20.000 de evrei și că În cele două „trenuri ale morții” au fost evacuați cca 8.000 de evrei. Miile de femei și copii Îndoliați care veneau la birourile Comunității - sau, după cum a remarcat unul dintre membrii comitetului Comunității, Daniel Marcus XE "Marcus, Daniel" , cei „care au supraviețuit și au Îndrăznit să iasă pe stradă” - au trezit În rândurile românilor care i-au văzut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
care se interesau - și se subînțelegea că ceilalți au fost uciși. În unele cazuri, evrei despre care familiile știau că trăiesc nu mai erau În viață, deoarece muriseră În lagăre, de boli sau de slăbiciune. Comunitatea nu putea emite familiilor Îndoliate certificate de deces pentru rudele ucise pentru a pune capăt legăturii administrative dintre ei. Aceasta era prerogativa autorităților, și cât timp autoritățile refuzau să-și asume răspunderea pentru deces, morții au rămas legați de cei vii, cu grele implicații juridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
De aceea la Iași s-a petrecut o „minune”: mii de morți au fost menținuți În viață timp de un an (și chiar mai mult) pentru a-și plăti impozitele - o „Înviere a morților” În adevăratul sens al cuvântului. Familiile Îndoliate au fost obligate să plătească impozitul pe venit (dacă decedatul a avut o ocupație sau o afacere), Împrumutul de război, taxele la primărie și În special taxele militare, impuse exclusiv evreilor În conformitate cu Decretul-lege nr. 132 din 21 ianuarie 1941, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]