716 matches
-
Și cum spuneam, la începutul acestui material pro memoria (sau in memoriam), aici, în duhovniceasca lavră a spiritualității noastre dreptmăritoare, am stat de vorbă cu vrednicul de pomenire Preacuviosul Părinte Arhimandrit Arsenie Papacioc, abordând și dezbătând tema esențială a Euharistiei, Îndumnezeirii și Mântuirii noastre, despre necesitatea existenței acesteia într-un mod cât se poate de indispensabil, pe drumul nostru către îndumnezeire și, iată ce ne-a răspuns, în cele ce urmează, din prea multa-i sa dragoste și experiență, și pe
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
am stat de vorbă cu vrednicul de pomenire Preacuviosul Părinte Arhimandrit Arsenie Papacioc, abordând și dezbătând tema esențială a Euharistiei, Îndumnezeirii și Mântuirii noastre, despre necesitatea existenței acesteia într-un mod cât se poate de indispensabil, pe drumul nostru către îndumnezeire și, iată ce ne-a răspuns, în cele ce urmează, din prea multa-i sa dragoste și experiență, și pe care-l oferim, în cele ce urmează, cititorilor dreptmăritori creștini interesați de acest important subiect, întru amintirea și pururea pomenirea
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
este să avem o “credință profundă, din care să izvorască toate faptele noastre bune, care, repetate, devin virtuți. Astfel, viața noastră este orientată într-o direcție eshatologică, având posibilitatea să cunoaștem, chiar aici, jos, împărăția cerurilor ”. Mântuirea, sfințirea, moartea și îndumnezeirea, noi nu le putem avea fără o permanentă grijă de fapte bune către aproapele nostru în viața zilnică, de fapte avându-și izvorul în iubirea sacrificială, dată ca model prin Domnul nostru Iisus Hristos. Ele reprezintă, de asemenea, exemplul de
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
Sfântul Duh ci trebuie însoțită de schimbarea totală a stării noastre și transformarea ei în “templu al Sfântului Duh” (1 Cor. 3, 16-17� 6, 19), ceea ce vrea să însemne des-pătimirea completă, înțeleasă ca o desprindere de patimile umane, pentru o îndumnezeire totală. Omul ajunge la țintă în măsura în care păstrează permanent legătura spirituală cu arhetipul său, Iisus Hristos cel Înviat. La fel cum “semnificația icoanei nu se află în ea însăși, ci în persoana care este reprezentată, semnificația omului nu se află în
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
se numește Grigorie Palama. El precizează că vederea lui Dumnezeu nu o putem avea prin natura sa, ci prin manifestările sale în lume, prin energiile sale divine necreate. Această energie nu este nici materială, nici spirituală, ea este necreată. Astfel, îndumnezeirea reprezintă participarea umană la lumina necreată și, în acest sens, isihasmul îl ajută pe om să se ridice spre demnitatea divină supremă. Aceasta este, deci o antropologie optimistă, pozitivă, care repune omul în demnitatea sa inițială . Nu întâmplător, la români
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
moderne contemporane. Acest dialog de iubire pe care îl putem înțelege sub forma crucii eliberatoare din Golgota este un dialog impregnat de umanism cu un foarte puternic accent comunitar care vizează transformarea oricărei ființe umane prin despătimirea completă pentru o îndumnezeire totală, altfel zis omul trebuie să se golească pe el însuși pentru a se umple de Dumnezeu. Atitudinea pe care ar trebui să o aibă omul în fața lumii și raportul om-lume este un raport optimist, bazat pe comuniunea și legătura
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
aici, în duhovniceasca lavră a spiritualității noastre dreptmăritoare, am stat de mai multe ori, la ceas de sfătuire, dialog și convorbire duhovnicească cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit Arsenie Papacioc - originar din părțile Ialomiței, care a suferit martiriul închisorilor comuniste, despre Euharistie, Îndumnezeire și Mântuire, despre necesitatea existenței acesteia într-un mod cât se poate de indispensabil, pe drumul nostru către îndumnezeire... Ce să mai zic într-o astfel de situație: că în ultima vreme am petrecut destul de mulți părinți duhovnicești, mai cu
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
și convorbire duhovnicească cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit Arsenie Papacioc - originar din părțile Ialomiței, care a suferit martiriul închisorilor comuniste, despre Euharistie, Îndumnezeire și Mântuire, despre necesitatea existenței acesteia într-un mod cât se poate de indispensabil, pe drumul nostru către îndumnezeire... Ce să mai zic într-o astfel de situație: că în ultima vreme am petrecut destul de mulți părinți duhovnicești, mai cu seamă în ultimii doi ani, numai anul acesta fiind deja trei (primii doi fiind Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania și
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
Și cum spuneam, la începutul acestui material pro memoria (sau in memoriam), aici, în duhovniceasca lavră a spiritualității noastre dreptmăritoare, am stat de vorbă cu vrednicul de pomenire Preacuviosul Părinte Arhimandrit Arsenie Papacioc, abordând și dezbătând tema esențială a Euharistiei, Îndumnezeirii și Mântuirii noastre, despre necesitatea existenței acesteia într-un mod cât se poate de indispensabil, pe drumul nostru către îndumnezeire și, iată ce ne-a răspuns, în cele ce urmează, din prea multa-i sa dragoste și experiență, și pe
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
am stat de vorbă cu vrednicul de pomenire Preacuviosul Părinte Arhimandrit Arsenie Papacioc, abordând și dezbătând tema esențială a Euharistiei, Îndumnezeirii și Mântuirii noastre, despre necesitatea existenței acesteia într-un mod cât se poate de indispensabil, pe drumul nostru către îndumnezeire și, iată ce ne-a răspuns, în cele ce urmează, din prea multa-i sa dragoste și experiență, și pe care-l oferim, în cele ce urmează, cititorilor dreptmăritori creștini interesați de acest important subiect, întru amintirea și pururea pomenirea
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
duhovnicesc în viața noastră spirituală. Cunoaștem faptul că pentru spiritualitatea ortodoxă viața duhovnicească este o permanentă mergere înainte, o permanentă epectază către culmile desăvârșirii - care trebuie abordată existențial și trebuie trăită până la ținta ei supremă care este unirea cu Dumnezeu, îndumnezeirea. Această înaintare către desăvârșire nu este doar un urcuș, treptat și uniform, ci poartă permanent în sine caracterul unei lupte încordate în vederea dobândirii asemănării cu Dumnezeu, prin har și lucrare. Viața duhovnicească, după cum o demonstrează experiența marilor Părinți duhovnicești, se
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
Dumnezeu de către credincios este infinită. Sfinții Părinți au insistat în chip deosebit asupra acestei idei. Sfântul Grigorie de Nyssa a introdus în spiritualitatea creștină, răsăriteană, concepția despre permanenta "tindere înainte"sau "epectază", iar Sfântului Maxim Mărturisitorul, în cadrul învățăturii sale despre îndumnezeirea omului, acordă un loc central ideii urcușului infinit al omului spre Dumnezeu. Mai târziu, în scrierile filocalice vom întâlni în mod explicat paradoxul acestui proces duhovnicesc de înaintare infinită în misterul dumnezeiesc, prin ideea despre "mișcarea stabilă"și "stabilitatea mobilă
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
o mântuiește. Potrivit Sfântului Maxim Mărturisitorul, lumea în ansamblul ei, precum și fiecare lucru creat de Dumnezeu, au o raționalitate, au fost create cu un scop și spre o finalitate. Scopul general al creației, dat încă de la crearea ei, îl constituie îndumnezeirea ei, cu ajutorul omului. Omul și creația au, în planul iconomiei divine, al veșniciei, o vocație solidară. Descifrând creația, omul se înalță pe sine pe treptele spiritualului, ale duhovnicescului, atrăgând după sine și antrenând lumea într-un dinamism al desăvârșirii, al
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
ei, cu ajutorul omului. Omul și creația au, în planul iconomiei divine, al veșniciei, o vocație solidară. Descifrând creația, omul se înalță pe sine pe treptele spiritualului, ale duhovnicescului, atrăgând după sine și antrenând lumea într-un dinamism al desăvârșirii, al îndumnezeirii. În ideea de raționalitate a lumii, în general, și a tuturor elementelor ce o alcătuiesc, sunt cuprinse legăturile și relațiile firești, originare, dintre lucruri. Numai Dumnezeu există de la sine și prin sine. Creația și lucrurile ei există în virtutea unei legi
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
și conferă oamenilor duhovnicești o lumină tainică, pe care mintea o vede în contemplație, în rugăciune. Cunoașterea lui Dumnezeu, așa după cum o înțelege spiritualitatea ascetică răsăriteană, este împărtășirea de Dumnezeu. Ea culminează în unirea cu El, ca grad suprem de îndumnezeire a ființei umane, trăită de subiectul uman ca o afundare și scufundare în infinitatea lui Dumnezeu, în oceanul iubirii Lui nemărginite. Sfântul Simeon noul Teolog descrie astfel această cunoaștere prin unirea cu lumina dumnezeiască: "Cei ce se apropie și nu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
direcții fundamentale: cea a paradoxului, a antinomiilor supralogice, la care se ajunge în urma unui îndelungat proces ascetic; și alta a experienței directe, personale, a cunoașterii profund existențiale, ce duce la unirea cu Dumnezeu, la răpirea în lumina Sa, prin "pătimirea îndumnezeirii". Scriitorii filocalici sunt oameni ai virtuților, practicanți, nu doar admiratori ai lor, contemplativi care au ajuns la tainele cele mai înalte. De aceea, ei vorbesc despre darul sau harisma cunoașterii, oferită de Dumnezeu celor ce s-au curățit de patimi
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
și o perspectivă ascetică. Pentru acest fapt, Cuviosul Teognost consideră cunoașterea despre Dumnezeu ca fiind o sinteză a lucrării practice, ascetice a credinciosului, fiind "știrea neînșelătoare despre Dumnezeu și despre cele dumnezeiești, prin care iubitorul de Dumnezeu se înalță spre îndumnezeirea cu harul Duhului, fără să fie tras în jos de patimi". Spiritualitatea răsăriteană se deosebește de orice alt sistem gnoseologic tocmai prin insistența asupra elementului ascetic, în problema cunoașterii lui Dumnezeu. Deoarece Dumnezeu este Persoană absolută, cunoașterea Lui este în funcție de
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
curate. Această cunoaștere prin unire nu este o aflare a lui Dumnezeu cu ajutorul cauzalității ori al anologiei, ci prin suprimarea, prin înlăturarea și negarea oricărei idei sau experiențe mărginite și limitate. Ea depășește logica demonstrațiilor având sensul de "unire și îndumnezeire produsă prin harul lui Dumnezeu, în chip mistic și ascuns după înlăturarea tuturor impresiilor de jos sau după încetarea activității minții". Trăirea apofatică a lui Dumnezeu "echivalează cu un sentiment al misterului, care nu poate exclude rațiunea și sentimentul, dar
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
doar prin rugăciune se poate sesiza și experia în mod real și veridic realitatea transcendentă. Cunoașterea lut Dumnezeu în stadiul ei cel mai înalt este pregatită în rugăciune, dar este dincolo de rugăciune. Atunci mintea își oprește lucrările ei firești, pătimind îndumnezeirea, aflându-se în stare de răpire din partea lui Dumnezeu, iar rugăciunea încetează. Atunci mintea este răpită în lucrurile inteligibile, suprafirești și coexistă cu Dumnezeu. Pe această treaptă de apofatism a rugăciunii, trăiă sau experiată în mod existențial, mintea dobândește o
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
și aceasta deoarece "teologia trebuie să fie mai puțin o căutare de cunoștințe pozitive cu privire la ființa dumnezeiască, cât mai degrabă o experiență a ceea ce este mai presus de orice înțelegere"și întrucat "calea cunoașterii lui Dumnezeu este neaparat aceea a îndumnezeirii". Așadar, chiar și această scurtă privire a problemei cunoașterii, în spiritualitatea filocalică, conduce spre câteva concluzii generale: 1. Cunoașterea lui Dumnezeu constituie pentru spiritualitatea răsăriteană scopul și ținta supremă a vieții creștine îmbunătățite. Manifestată mai întâi sub forma cunoașterii lui
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
vin în întâmpinarea cititorilor, ca o mare binecuvantare, fiind, până la urmă, câteva pilde demne de urmat, pentru a trăi în comuniune și iubire permanentă cu Sfânta Treime și a ne pregăti de urcușul anevoios, care duce spre mîntuire, desăvârșire și îndumnezeire. Pentru noi este un demers editorial inedit la care ne cheamă Domnul Stelian Gomboș, de fapt este o invitație la o călătorie inițitică, pentru a redescoperi și activa gena credinței, înscrisă în ADN-ul nostru de către Marele Creator la începuturi
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
dreptmăritoare, am stat de vorbă cu Preacuviosul Părinte Ioan Iovan - originar din părțile Bihorului, care a suferit martiriul închisorilor comuniste, despre Euharistie și Mântuire, despre necesitatea existenței acesteia într-un mod cât se poate de indispensabil, pe drumul nostru către îndumnezeire... Anul acesta, marți 17 mai anul 2011, se împlinesc doi ani de când s-a născut în cer, ajungând alături de viii din cealaltă lume Părintele Ioan - care la 26 iunie ar fi împlinit vârsta de 88 de ani... Și atunci mi-
PARINTELE IOAN DE LA MAN. RECEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366957_a_368286]
-
la slăvirea lui Dumnezeu. Ea desemnează arcuirea dialogului Dumnezeu-om în ceea ce Biserica sintetizează și rezumă prin formula "dar din dar", concurând la majora formă de viețuire morală, care este respon �sabilitatea persoanei umane, ce tinde către desăvârșire, înveșnicire și îndumnezeire... Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre virtutea recunostintei... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 202, Anul I, 21 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
duhovnicesc în viața noastră spirituală. Cunoaștem faptul că pentru spiritualitatea ortodoxă viața duhovnicească este o permanentă mergere înainte, o permanentă epectază către culmile desăvârșirii - care trebuie abordată existențial și trebuie trăită până la ținta ei supremă care este unirea cu Dumnezeu, îndumnezeirea. Această înaintare către desăvârșire nu este doar un urcuș, treptat și uniform, ci poartă permanent în sine caracterul unei lupte încordate în vederea dobândirii asemănării cu Dumnezeu, prin har și lucrare. Viața duhovnicească, după cum o demonstrează experiența marilor Părinți duhovnicești, se
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
cuvenită”. Durerea fără de voie și moartea de pe urma ei sunt pedeapsă pentru plăcerea de bunăvoie 16. Chiar și după cădere, Dumnezeu, din iubire nemărginită față de creația Sa, a rânduit un „plan prea bun și negrăit în legătură cu ea”17, restaurarea ontoligică și îndumnezeirea omului prin har. Calea ruperii acestui cerc vicios al plăcerii de bunăvoie și al durerii fără de voie l-a constituit înomenirea Fiului lui Dumnezeu. Prin Întrupare și Jertfă, Mântuitorul a primit de bunăvoie pedeapsa pentru plăcerea voluntară a firii și
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]