351 matches
-
și duse după înmormîntarea tatălui ei. Ea slăbise de grijă, sărmana copilă... despre Ieronim nu mai auzise nimica, numai cât că barca lui Francesco, în care el pornise pe mare, se găsise sfărâmată pe țărmuri, astfel încît ea-l crezu înecat, mort de mult. In murii liniștiți ai monastirei ea se regăsi pe sine însăși. Chilia ce i se dedese era cu fereasta-nspre grădină și mare, și adesea, trăgând zăvorul la ușa-i, ca să nu fie supărată de intrarea nimărui, ea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ș-ar fi vrut numai ca vecinic să ție acest vis. El aruncă mantia sa neagră pe umerii ei frumoși... și astfel trecură, unul de gâtul altuia, în întunericul vioriu al dumbravei... "Tu ești... chiar tu? "... întrebă ea cu glasul înecat și amar *... căci toată cugetarea ei se-mprospătase amar *... toate visele ei revenise splendide și doritoare de viață... și numai atâta ținea minte că el n-o voise, că el n-o iubea, dar simțindu-i brațul împrejurul grumazului ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vis, o umbră a nopții? Sau ești tu? tu? Ea plângea... nu putea răspunde, se credea nebună, credea că-i vis, ș-ar fi vrut numai ca vecinic să ție acel vis. - Tu ești? chiar tu? întrebă ea cu glasul înecat, căci toată cugetarea ei se-mprospătase, toate visele ei reveneau splendide și doritoare de viață. Ea nu se mai sătura privindu-l... și uitase starea în care era. {EminescuOpVII 167} CEZARA* Era-ntr-o dimineață de vară. Marea-și întindea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
duse după înmormîntarea tatălui ei. Ea slăbise de grijă, sărmana copilă... despre Ieronim nu mai auzise nimica, numai cât că barca lui Francesco, în care el se pornise pe mare, se găsise sfărâmată la țărmuri, astfel încît ea-l crezu înecat, mort de mult. În murii liniștiți ai [zidurile liniștite ale] monastirei ea se regăsi pe sine însăși. Chilia ce i se dedese [rînduise ] era cu fereasta-nspre grădină și mare; și adesea, trăgând zăvorul la ușă ca sa nu fie supărată de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu zapada luminei de lună? Sau ești tu? tu? Ea plângea... nu putea răspunde. Se credea nebună, credea că-i vis, ș-ar fi vrut numai ca vecinic să ție acel vis. - Tu ești? Chiar tu? întreba, ea cu glasul înecat, căci toată cugetarea ei se-mprospătase, toate visele ei reveneau splendide și doritore de viață... Ea nu se mai sătura privindu-l... și uitase starea în care era....................................................... {EminescuOpVII 177} GENIU PUSTIU I TASSO-N SCOȚIA 2255 Dumas zice că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
priveam cu atâta amor în fața ei roșită de căldură și strînsoa-ea brațelor mele, simțurile mele erau îmbatate și nu puteam răspunde de ele de iritate ce erau, privirea mea era un foc, strânsoarea mea o turbare. - Poesis, zisei cu voce înecată, te iubesc! - Tst! tată-meu! țipă ea încet, sculîndu-se și răzimând mâna dreaptă de marginea ferestrei. Mă sculai din genunchi la această veste neașteptată. Ea rupse floarea de crin din oala din fereastră și apăsă cu ochii mai închiși o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Numele "Puszta " însemnează pustie. și-ntr - adevăr e pleșuvă, goală, deșartă și n-are nici măcar apă curgătoare. Ici și colo se ridică în văzduh capătul lung al unei fântâni cu cumpănă, ca brațul unei fantasme sau ca catargul unei corăbii înecate. Din când în când se vede o cireadă de vite căutând pășune, păscute de-un om călare. Încolo nu se mai vede nici o ființă viețuitoare, doar câte o cocoară or vreun cocostârc singuratec care se leagănă într-un picior pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lui Bolintineanu nu este pentru că ea nu părăsește niciodată zona suavității. Momentul suprem În idila bolintineană este Îmbrățișarea. Sărutul este figura de vîrf a desfătării. Arătarea pulpei, deschiderea sinului, citate de G. Călinescu ca dovezi de vulgaritate, sînt nevinovate gesturi, Înecate dealtfel Într-un val de lumină și acoperite de mai multe straturi de roze și crini. Trivială cu adevărat este imaginea prea convențională a iubirii, stupidă este lipsa de imaginație a versului. Dacă lăsăm chestiunea valorii estetice deoparte și Încercăm
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la rândul meu pentru tranzitele lui Uranus. Un om stă În picioare și privește marea. Către el vine un val mare, uriaș. Dacă nu se mișcă, valul Îl va lovi drept În față, iar el va fi rostogolit, pe jumătate Înecat și va ieși din apă plin de vânătăi și de julituri. Dar dacă Întoarce spatele valului ca un surfer și se lasă purtat de el, poate să facă fără efort un salt uriaș Înainte. Ai Înțeles, valul este Uranus. Depinde
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
sistemul trifazat este echilibrat se va folosi transformarea tip comutator, numai pentru rotor, înlocuindu-se înfășurarea bifazată cu o înfășurare echivalentă tip comutator cu perii în două axe fixe. Mașina echivalentă va cuprinde deci: un stator cu poli aparenți sau înecați, având două înfășurări în cele două axe de simetrie notate D Q și un rotor 378 Regimuri tranzitorii și nesimetrice ale mașinilor de inducție cilindric cu două înfășurări legate la comutator, pe care calcă două perechi de perii fixe, plasate
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
dreapta”, două faze ale rotorului, înseriate, sunt conectate la sursa de c.c. () constituind înfășurarea de excitație rotorică, iar a treia rămâne în scurtcircuit (Ucr=0), lucrând ca înfășurare de amortizare pentru mașina devenită sincronă cu rotor neted (cu poli înecați). Sub acțiunea cuplului sincron care se dezvoltă acum, rotorul va fi decelerat și adus la viteza de sincronism după câteva pendulări. În continuare, mașina funcționează ca generator asincron sincronizat cu rețeaua la care este conectat statorul. În fig. 6.110
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
t=0,6s, în circuitul rotorului, două faze înseriate sunt conectate la sursa de c.c. (, ) devenind înfășurare de excitație, iar a treia rămâne în scurtcircuit (Ucr=0), având rolul de înfășurare de amortizare pentru mașina, devenită sincronă cu poli înecați. Sub acțiunea cuplului sincron care apare acum, rotorul va fi accelerat și adus la viteza de sincronism după câteva pendulări însemnate, care durează aproximativ 0,2s, interval în care viteza scade cu aproape 25% din valoarea de sincronism, iar variațiile
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
taliei, fără de care s-ar simți impudice. Platon considera că femeile puteau sta goale În arenă, precum bărbații, doar că ar fi fost ridicole. Pentru a demonstra că pudoarea feminină e naturală, Plinius vine cu un argument surprinzător: corpul unei Înecate plutește cu fața În jos, pentru a ascunde organele sexuale, pe când cel al unui Înecat plutește cu fața În sus. Această explicație se va menține până În secolul al XVII-lea. Unele convingeri influențează puternic arhitectura noastră personală, În special cele
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
o perversitate continuă a voinței. Paradigma Werther și paradigma Freud Dar nu relativizează mărturisirea ireparabilul presimțit În orice act sinucigaș? Nu risipește notația jurnalieră (seacă, parțială și, de cele mai multe ori, criptică) tensiunea presupusă de actul atât de radical? În deznădejdea Înecată În bântuirea cinematografelor de cartier, a lui Cesare Pavese, În reveriile Îndoliate ale Sylviei Plath se află regăsirea acelui locus amœnus salvator, dar și enigmatic-Înfricoșător. Nădejdea pe care și-o pune sinucigașul În jurnal nu e cu mult mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În sfârșit, un stăpân. E bine ca oamenii să aibă un stăpân care să-i facă să simtă omnipotența feroce a lui Dumnezeu, inexorabilul clopot al legii. Viziunea lui Drieu este, de la un capăt la altul, una apocaliptică. O contra-utopie Înecată În frenezia propriei energii negatoare. Fie că o analizăm la nivel politic, fie la unul existențial, raportarea la lume a lui Drieu e una a refuzului. El detestă cu o furie oarbă clasele sociale, dar e și fascinat de ele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
umărul lui", și "gurile lor se întâlniră în sfârșit", într-un sărut elegant și decorativ, teatral, de un hieratism ce îngheață tabloul. Dar Mili e trezită din visul cel frumos de "clipocitul apei pe fundul căreia văzu acum pe Luțica, înecată" e ultima privire în oglindă a femeii care, iubind, se desparte de viață, de Luțica cea "ră de muscă" și de propriul ei trecut, ca de un groaznic coșmar în care oamenii sunt pătimași și flămânzi, asemeni crapilor "cu gurile
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
într-un gest de închinare către cine știe ce zeu păgân. Poate, din partea spre care înaintau ei, sau poate de aiurea, se auzi un vaiet stins, prelungit peste șes până spre pădurea de sălcii, încremenind acolo laolaltă cu ultimele licăriri ale zilei înecate de ploaie, stârnind sufletele păcătoșilor pierduți la vreme de iarnă în rătăcirea fulgilor mulți, când această câmpie devine un coșmar. Se opriră la ușa cantonului și cel din față bătu în ușă cu piciorul fără să lase din mână targa
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Dumnezeu, bunătatea nemărginită, iubirea nespusă de oameni, blândețea cea nemăsurată, va lăsa neîncununați și nerăsplătiți pe slujitorii Săi, pe Petru, pe Pavel, pe Iacov și Ioan, pe cei care pentru El au flămânzit în fiecare zi, au fost întemnițați, biciuiți, înecați, dați fiarelor sălbatice, omorâți, pe cei ce au suferit atâtea necazuri, pe care nu-i cu putință să le numeri? Președintele jocurilor olimpice laudă și încununează pe luptătorii învingători, stăpânul sluga sa, împăratul pe ostași și, într-un cuvânt, fiecare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
prin copaci, zicea servitorul râzând cu dispreț, Dar el răspundea întorcându-se: Taci... Și luna sclipea ca un colț de mistreț. Din povești provine și Trandafirul negru; "straniul trandafir" (la Baudelaire "laleaua neagră") ia chip din "craniul pur" al grădinarului înecat. Renunțînd la parabolă, în Omul cu compasul Doinaș vorbește în nume propriu, mișcat de "rotirea stelelor în spațiu: medalie de foc și magic Cerc". Sub cer proliferează însă urâtul "insecte și reptile", "ape lâncede", "zgârciuri pe nisip". Compasul, "inginer de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o recunoaște și o acceptă: „Ești copila mea”, „Copila mea n-a murit”. În schimb, în cea de-a doua scenă, cea a recunoașterii Thaisei, Pericle își identifică soția doar după voce, când femeia spune: Sunt Thaisa Crezută moartă și înecată. Pericle nu mai are nici o ezitare; recunoașterea e de data aceasta rapidă, imediată. Dar chiar și așa, o mică îndoială continuă totuși să subziste, căci, deși îi mulțumește nemuritoarei zeițe Diana pentru visul premonitoriu pe care i-l trimisese, convins
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cât de liniștiți au rămas cu toții: „Parcă i-aș vedea în vis”. Căci în acel moment, cu siguranță, Marie - la fel ca Bătrânul și Străinul - privește viața celor din jur cu ochii omului stăpânit de conștiința morții (moartea tinerei fete înecate ce plutește pe apele fluviului). Conștiința morții face ca viața să pară ireală, dar tocmai această irealitate e ceea ce duce la aflarea adevărului despre ea. Spațiul teatrului nu este aici decât acel spațiu în case devin evidente granițele teritoriului uman
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Așadar, Lyngstrand și Ellida și-o închipuie amândoi la fel de bine pe „tânăra femeie necredincioasă ce va fi sculptată, de parcă ar vedea-o aievea în fața ochilor, și pe soțul înșelat, care vrea să se răzbune după ce s-a înecat... Și care, înecat și mort, se întoarce acasă”. Veridicitatea acestei sculpturi, veritabilă materializare a imaginii din visul Ellidei, în care ea, cea care visează, și el, cel care nu e decât o nălucire, stau alături, sunt din nou împreună, nu provine oare din
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
psihic după teribila tentativă și profesorul se îndrăgostește de ea, caracterizând-o hamletian: "Ești o inteligență de floare."230 Gaston Bachelard crede că, atunci când dramaturgul englez a construit-o pe Ofelia ca personaj, el nu a avut în vedere o înecată reală, care plutește odată cu scugerea valurilor. Imaginea ține mai mult de registrul imaginarului primitiv 231. Astfel, pentru imaginația poeților de pretutindeni, toate apele se ofelizează, iar ființele se lasă în voia lor, simțind că se sting lent, ca mișcările imperceptibile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
om se stinsese și eu nu-l apucasem! Barem când a murit tovarășul dej, am vărsat râuri de lacrimi. Mi-amintesc precis: stăteam pe bordura străzii, lângă părculeț, cu biță, cu gelu, cu mircea, cu mitică și aveam toate corăbiile înecate, ne ziceam: Vai de viața noastră, și acum ce-o să ne facem, ce-o să se aleagă de noi, fără El?!... Când a murit ceaușescu, n-am mai plâns. Între timp mă schimbasem. Nici nu era greu, de prin '75 nu
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
nu mai puțin de două săptămâni. Hotăran este cel care l-a găsit pe erou afundat în glod, după cum tot el a găsit, în noroiul gras al mlaștinii, cadavrul în putrefacție al contesei dispărute. Se presupune că Aranka a murit înecată, însă, după atâția ani, este imposibil de stabilit dacă moartea a survenit accidental sau dacă a fost vorba despre un suicid sau, mai grav, de o crimă. Moartea dovedită a contesei rezolvă, simultan, și problemele de succesiune, singurele care-l
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]