400 matches
-
arenă, precum bărbații, doar că ar fi fost ridicole. Pentru a demonstra că pudoarea feminină e naturală, Plinius vine cu un argument surprinzător: corpul unei Înecate plutește cu fața În jos, pentru a ascunde organele sexuale, pe când cel al unui Înecat plutește cu fața În sus. Această explicație se va menține până În secolul al XVII-lea. Unele convingeri influențează puternic arhitectura noastră personală, În special cele care se referă la noi Înșine. Un copil Își clădește propria imagine, afirmându-și „eul
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
anume Maria) și din această însoțire se vor naște viitorii Domni (Iliaș, ilustru mai ales ca renegat, și Ștefan, prigonitor al heterodocșilor) și soții de Domni (Chiajna, teribila Doamnă a lui Mircea Ciobanul al țării Românești, Anca măritată cu Vlad înecatul și Ruxandra, căsătorită în cele din urmă cu Alexandru Lăpușneanu). Pe măsură ce deceniile se scurg, enclavele alogene (dorite, unele, cu insistență - căci dispuneau de toate elementele unei „hipergamii” -, precum arată eforturile lui Bogdan al III-lea de a obține - soli fuseseră
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
merge la țarigrad, pentru leacul ochilor” (Miron Costin) - și pleca la Istanbul să se trateze. Și s-a înapoiat vindecat. în rest, speranțele de tămăduire erau în dreptate către Dumnezeu... Morțile ciudate Expierile neobișnuite (putem include aci sfârșitul lui Vlad înecatul, fiul lui Vlăduț, despre care cronica afirmă că, „mergând la Popești - prin septembrie 1532 [n.m.] -, den jos de București, în primblare, acolo s-au înecat în Dâmbovița”98 ori moartea lui Mihail Movilă, care și-a dat duhul, vegheat de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
purtător al acestui prenume de neam), fiul său, cu sora lui Moise Vodă. Boierul oltean îi va fi fidel cumnatului său, luptând pentru el în 1530, la Viișoara, și murind alături de el. A lăsat, însă, o văduvă săracă, întrucât Vlad înecatul i-a luat toată averea 249. La rândul ei, importanta familie din Craiova va fi căutată pentru puterea și influența ei. Postelnicul Marcea, amator de manuscrise frumos lucrate, s-a însurat cu Marga, fiică a lui Pârvu Craiovescu și soră
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
banul Detco din Izvorani (a murit pentru cauza rudelor sale Craioveștii într-o luptă la Târgoviște) - fiul lui, Barbu Detcovici a ajuns și el mare dregător, a fost mare postelnic; marele spătar Dragomir din Cepturile (pribeag în Ardeal cu Vlad înecatul, ucis pentru „rea hiclenie” înainte de 7 mai 1535) - fiilor lui „li s-a întâmplat pribegie în țări străine”; marele spătar Negrea (om al lui Mihai Viteazul, dat morții - în 1601 - de Simion Vodă Movilă) - pe firul lui l-a chemat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dealu „pentru sufletul copilului domniei ei, și încă a îngropat domnia ei pe copilul domniei ei în sfânta mănăstire și s-a înscris în sfântul pomelnic. Și încă și Vlăduță voievod [Vlad cel Tânăr - n.m.D.H.M ], părintele lui Vlad voievod înecatul, este îngropat la sfânta mănăstire de la Deal”56. Urmând după câteva formule (devenite clișeu) - „Pomenește-i Doamne”, „Adu-ți aminte, Doamne, de păcătoșii robii tăi” - ori chiar după scurte rugăciuni descinzând dintr-o retorică a înduplecării - „Pomenește cu drepții pe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
multe fete roiau în preajma Elenei Rareș - Stana, Maria, Ruxandra, Eufrosina - sau a Ruxandrei Lăpușneanu - Anghelina, Tudora, Cneajna, Teofana, Martina, Trofana, Nastasia; ele erau preparate spre a deveni neveste de voievozi - Ana, fiica lui Petru Rareș, a fost soția lui Vlad înecatul, iar sora ei, Chiajna, a fost măritată cu Mircea Ciobanul, după ce tatăl ei murise - ori să intre în familiile de mari boieri - Maria, o altă fiică a lui Petru Rareș s-a căsătorit cu marele logofăt Ion Movilă - sau ale
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiilor lui (indezirabili în țara Românească) „li s-a întâmplat pribegie în țări străine”. Fără avere a rămas și sora lui Moise Vodă, măritată cu Barbu Craoivescu, mare ban, feciorul lui Danciu Craiovescu. Bucatele îi fuseseră luate lui Barbu de Vlad înecatul pentru „hiclenie” (Barbu murise în 1530 în lupta de la Viișoara, sprijinindu-și cumnatul). Pe marele vornic Cârstea (grec de neam), însurat cu Maria Corbeanu, Alexandru Iliașa (cel care îi confiscase „toate ocinele” pretronului Stoica din Strâmba, vistierul hoț însurat cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pastile (13); foame (12); gît (12); îneca (11); hrană (10); salivă (10); mănîncă (9); suporta (9); bea (8); înghețată (8); pastilă (8); greu (7); mănînci (7); scuipa (7); mesteca (6); nod (6); durere (5); apa (4); bomboană (4); gălușca (4); înecat (4); limba (4); măr (4); repede (4); a suporta (4); a accepta (3); aer (3); gumă (3); înec (3); înghite (3); limbă (3); mîncat (3); saliva (3); tăcere (3); teamă (3); tot (3); o alună (2); a bea (2); bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cămara soarelui, marelui": "Sună-mi trei, clare chei"... Ici-colo, ar mai putea fi identificate urme similare, în contrageri și deformări sintactice specifice, evidențiate și de "materia" unor imagini pe care le-ar fi putut furniza, de pildă, concentratul poem barbian Înecatul ("În sare, câte, mările le spală / Lumini, atâtea, în mărgean se strâng"), în "unanima apă" din alt sonet (Fuga poetului), ori, din nou, un vag ecou, mai curând sintactic, dar și imprimat "geometric" în două din versurile sonetului Mai nevăzut
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sublim, a nunții cu „noul mire, soarele”. Latențe ori aproximări „degradate” ale acestor mituri sunt decelabile și în viziunea hipertrofiat dionisiacă a liricii de tinerețe: poemul Pentru Marile Eleusinii este conceput în scenariul poetic al nunții, soarelui și morții, în Înecatul simbolurile oglinzii și nunții ar fi deformate prin prisma tanaticului etc. Febrilitatea ideilor îl face pe N. să arunce în joc ipoteze interesante - unele lăsate în stadiul de fulgurații și nedezvoltate - care, reordonate, compun o perspectivă nouă asupra liricii barbiene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
care pornește autorul este următoarea: cum de e posibil că principalele evenimente malefice ale acestui secol, Holocaustul și Gulagul, să fie, primul sfredelit de o hipermnezie veșnic alertă, frenetic căutătoare de noi documente, mărturii, descoperiri ale răului, iar al doilea înecat în cețurile unei amnezii suspecte? Studiul lui a apărut în Franța la un an de la publicarea Cărții negre a comunismului, cînd, spre stupefacția lui Besançon, ecourile ei începeau deja să dispară. Firește, există o justificare lesne de dat, ca atare
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
iar mirosul ei de civilizație devenise irespirabil. Noaptea însă își făcea de cap. Încă de la începutul mandatului ei, auzeam că cineva pășea în bezna din casă, bâjbâind prin întuneric, iar fratele meu ajunsese să se sperie la gândul că erau înecații rătăcitori de care ne tot povestise Fulvia Flaminea. Am descoperit foarte curând că era doamna Forbes care-și petrecea noaptea trăind viața reală de femeie singuratică pe care ea însăși ar fi dezaprobat-o în timpul zilei. Într-o dimineață în
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
părții carosabile". Art 104, punctul 4, din contră, te atenționează că ,Nu sunt considerate marcaje longitudinale liniile ș...ț care delimitează marginile părții carosabile..." Și ne mai mirăm că avem cele mai multe accidente de circulație din Europa... Învățământul a fost primul înecat cu cinism de puterea hidrologului Ion Iliescu. La început mi-am închipuit că profesorimea e lăsată la coada grilei de salarizare pentru că exista presiunea minerilor, a securiștilor, a ofițerilor din armată și poliție care s-au pus imediat la dispoziția
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
insultata și calomniata, doamna se poate adresa instanței. Dacă nu, e liberă să se simtă ultragiata și să-i răspundă. Ori să-l ignore. Iar boii care cască gură la banalitățile ei solemne de pe facebook și care dau share că înecații ar face bine să priceapă că, așa genială cum o văd ei, nici macar Oana Pellea nu e un monument în viață și nu beneficiază în România de statutul din India al vacii sacre. Pentru votanții băsiști, vacă sacra e de
Ciutacu: Ăla care a criticat-o pe Oana Pellea e un bou, dar... by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/65243_a_66568]
-
drepți. Ceaușescu pornește lent, împiedicat, un discurs total inept. Se vede că improvizează legând mecanic stereotipii, însă ceva nu merge, iar senzația de penibil se accentuează pentru spectator. Ceaușescu dă din mâini în toate direcțiile cu aplombul disperat al unui înecat, cuvintele nici nu mai contează cât efortul de a transfera bâlbăiala în registrul gestual, este ca și cum un mut ar încerca să exprime prin cuvinte o tensiune emoțională imprimând astfel o bizară violență gesturilor lui, iar momâile care-l ascultă obedient-canin
Ceaușescu par lui-même by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6250_a_7575]
-
un sat, odată, În pădurea Petrișorului, O istorie de demult, Mergând spre Hârlău, Haia Sanis, Povestea cu Petrișor, Ochii ei arzători de mult s-au stâns... și Pe Deleleu. La acestea, Marius Chivu adaugă acum: Hanul Boului, Cânele, Păcat boieresc, Înecatul, Fântâna Hazului, Fiorul, Codrul, Hoțul și Bordeienii. Din etapa deplinei maturități, Nicolae Manolescu reținuse 24 iunie (inclusă inițial în volumul Ochi de urs, 1938) și Roxelana (din volumul Fantazii răsăritene, 1946), arătând în nota asupra ediției că numai din motive
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
să citesc ziarul în vreme ce mișcîndu-te prin odaie zăpăcești aerul (...) o ascundea prin sertare apoi le dădea drumul hainelor ei să/ plece acasă plănuia o călătorie un așternut boțit de bucurie/ de valuri crețe spumoase și dese pe care să plutească înecați/ umflați învinețiți de plăcere printre peștișori meduze himere". Percuțiilor stridente le iau locul semitonurile. înregistrată cu discreție, priveliștea "orașului tentacular" poartă în filigran umbra unei nostalgii, punctează distanța morală a neparticipării, a intemporalizării: "acești bărbați minunați și femeile lor roditoare
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
posturii damnate. Măcinat de disonanțe, frustrări, suferințe date în vileag ori numai deductibile din reflexul lor în neistovitul în resurse naturalism estetizat: "Cădea pe mozaic păcătosul de preț din mine,/ chipul tău de marionetă se-acoperea de alge ca un înecat,/ apos mi-era sufletul, iar spiritul, ierbos" (A patra scrisoare venețiană). Ori chiar în sentință drastică: "Pofte aveam trupelnice, dar suflet nu mai aveam deloc" (La Cesarina șIIȚ). Drept care autoarea își compune fără complexe identități trucate. Se deghizează și se
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
nu mai au nici o acoperire întuneric de vată rostogolit pe gâtul pâlniei Până în măruntaiele pământului Fugărită de trupuri fără chip Nu voi ajunge să încui ușa de dincolo îmi salvez respirația în delir Abandon în mâna destinului Care pompează inima înecatului Mult după ce sufletul a intrat într-o altă cochilie Nu e rușine mai mare decât cea din vis Goală în mijlocul unor perechi de ochi și guri Mișcându-se hămesite Balet grotesc în absența cuvintelor Undeva foarte departe Orizontul bănuit ca
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
în ritmuri de Gospel Pregătindu-și pantofii cu vârf ascuțit pentru învierea la o viață lucidă Defilarea pe bulevardul principal poate fi privită din toate colțurile planetei Ecranele electronice din Times Square amestecă cifrele cu rapiditate Temperatura de azi, cotele înecaților, noii născuți în ultima secundă în India Numărul obezilor care vor înghiți și ultima picătură din Golful Persiei Bărbați înșelați, așteptări contrazise, visele exilaților întinse la uscat Ironia destinului și hohotul de râs al măsluitorului încântat de experiment Petale de
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
un pește îi visez gura larg deschisă simt când uit cine sunt putrezesc ca un pește îi visez gura larg deschisă simt cârligul în gât îmi mestec limba și-mi trag răsuflarea vântul nu încetează să mă spioneze vântul împinge înecații el împinge înecații oriunde când uit cine sunt stau pe plajă c-un pește mort în mână Un Godot va veni Un Godot va vani și mă va face să râd iar dacă nu vine ne jucăm de-a v-
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
visez gura larg deschisă simt când uit cine sunt putrezesc ca un pește îi visez gura larg deschisă simt cârligul în gât îmi mestec limba și-mi trag răsuflarea vântul nu încetează să mă spioneze vântul împinge înecații el împinge înecații oriunde când uit cine sunt stau pe plajă c-un pește mort în mână Un Godot va veni Un Godot va vani și mă va face să râd iar dacă nu vine ne jucăm de-a v-ați ascunselea eu
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
nepătruns Printre cumpărători: Șarpele, Măria Sa. Facă-se deplin voia Ta Iubirea-i rană, nu altceva Țin poarta deschisă, așa Să se mai poată încă fura Doamne, din bogăția Ta - Poate amăgiri, nu altceva Facă-se, matinal, voia Ta Știu că înecatul sunt eu Va veni apa, și mă va lua, Pod. Și-o părere de rău. Îți va șopti: Mai e ceva De vândut: Sufletul tău - Facă-se - Pom al vieții, voia Ta Catedrală Se primenește trupul! Și atât. Mai dau
Poezie by Ion Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3267_a_4592]
-
i-am spus,/ De această mașină de întins diminețile,/ De frunzele aurii, de tutun, pe care le recoltăm/ Din tarlalele epuizate ale nervilor,/ Am oroare de fecioarele gelatinoase ale marelui oraș".// Apoi au adus prînzuri bogate,/ Chelneri cu fețe de înecați ne-au așternut înainte/ Cadavrele florei și faunei naționale/ Preparate savant. Noi trebuia să fim veseli,/ Trebuia să spunem cuvinte/ Care să nu poată fi uitate ușor" (Planetă de sulf). Însă nevoia de poezie ideală revine intempestiv, chiar în miezul
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]