2,013 matches
-
de elevi trimiși În tabără prin grija Partidului față de tinerele vlăstare, față de omul care se află În centrul atenției, copiii, poporul, tineretul studios, bla, bla, bla, Va observă cum fata a respins cu delicatețe câteva cereri la vals, apoi se Înfioră când realiză că se Îndreaptă În direcția sa, el făcu un pas În față, fata se opri și spuse: Acesta este un vals și nu un dame tango! Nu mai pot să te invit, dar tu? Știi, eu ... poate nu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
doi tineri, chiar foarte tineri. Va i-a mângâiat Încetișor și cu tandrețe fața, ochii, urechiușele și pufulețul de pe gât, apoi a tras-o puțin câte puțin peste pieptul său, săruturile erau prelungi și din ce În ce mai dese, cele două trupuri erau Înfiorate și străbătute de curenți electrici, nu mai vorbeau. Mâinile lor se căutau cu febrilitate, iar când băiatul căutând ceva prin bluză și Încercând să pună stăpânire pe unul din cei doi sâni abia pârguiți, fata se cutremură a Împotrivire slabă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
f. f. urgentă. Ajung cu siguranță mâine În jurul lui zece. Ai tot ce-ți trebuie, fii liniștită și nu pleca. Te iubesc mult și ...rămâne cum am vorbit! Te iubesc! B.”. Băiatul realiză că este ceea ce știa de la Ben, s-a Înfiorat la cele afimate despre iubirea lor și ajungând pe coridor se asigură că nu este nimeni, nu avea voie nici un elev să circule prin fața camerii pedagogului decât dacă era trimis special. Descuie ușa cu grijă, o Închise după el, o
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Știa ce s-a ales de ea, se dezvoltase foarte frumos, umbla numai cu șmecheri bruneți și Îi zâmbea mereu când se Întâlneau. Erau experiențe copilărești, cine nu a avut? Deodată, În universul său afectiv scăpără o amintire care Îl Înfioră și-l făcu să se cutemure ușor În fotoliul avionului și să se Întrebe: chiar și după mai bine de două decenii?! Era electrician de Întreținere Într-o secție cu multă mizerie și cu un miros insuportabil, acolo se prelucrau
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
În ușă și-l invită Înăuntru, fără a se sfii prea mult de faptul că Încă Își Îmbrăca azuriul ei capot mult prea scurt. Îi sări În gât, Îl sărută pe amândoi obrajii și În timp ce vajnicul jandarm de altădată se Înfioră Înroșindu-se, Sorina Întrebă precipitat: Săru’ mâna, nene Popa! S-au Întâmplat multe și Încă se mai Întâmplă! Ce face? Trăiește și te iubește! Se bucură și se teme de noile schimbări din viața țării și speră ca și În
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
îndoială că, dacă l-ar fi auzit din interior, ar fi perceput altfel sunetul: un clinchet mai prietenos, mai puțin găunos, mai puțin imprevizibil, ca tusea venind din plămânii unui bolnav... O pală de vânt rece de dimineață clătină tufișurile, înfiorând iarba înaltă de pe alee. Undeva, poate în șopronul din grădină, se zbătea o scândură desprinsă. Ușa se deschise pe neașteptate. În fața lui stătea sora lui Janvier. Recunoscu aerul de familie și într-o clipă îi construi portretul după trăsăturile fratelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
spre asfințit și-a urmat cărarea. B1: Zi cu zi l-au troienit vremea și uitarea. F4: Dimineața, ca un fum, urcă pe coline. Zvon de glasuri dinspre drum până-n preajmă-i vine. F3: Peste vârfuri, lunecând în argint, condurii înfioară când și când liniștea pădurii. F2: Numai colo-ntr-un frunzar galben în lumină stă pe-o creangă de arțar pasăre străină. F1: Stă și-așteaptă fără glas, parcă să măsoare cum se mută, ceas cu ceas, umbra după soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vieți asemenea. Am făcut o necuviință mare, atunci când am ascultat la fereastră - nimic de zis -, însă această întâmplare curioasă capătă o și mai mare însemnătate pentru mine, întrucât acele destăinuiri au început îndată a vibra cu putere în inima mea, înfiorându-mă, căci o astfel de preumblare prin sufletul cuiva, cu atât mai mult când este într-atât de împovărat, sensibilizează întotdeauna pe om și îl pune adânc pe gânduri... noiembrie, 2012 Voință împlinită oarte de curând, o întâmplare din cale-afară
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
făcute ca să conteze numai pentru cel care le posedă. Audiența este de prisos aici, fiindcă ea, uitâdu-se asupra sufletului tău, ca asupra unei răni deschise, te va asculta atentă, îți va mărturisi că te înțelege, poate că se va și înfiora un pic, dacă are aptitudini teatrale, va vărsa și câteva lacrimi pentru tine, însă nu multe, ca să nu-și strice fardul bine aplicat, după care te va părăsi pe nesimțite și, până să prinzi de veste, te va și uita
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
deoarece nimeni nu trece prin acest pustiu numit suflet, nimeni n-are o clipă răgaz , nimic nu se schimbă În această lume rămasă fără singurul ei dumnezeu Închipuit sau cioplit din lemnul verde al pădurii. De acolo vin sunetele ce Înfioară noaptea și alungă visul despre neprihănire. De acolo... Mândrie și suferință. Ard În focul aprins de propria mea mândrie. Ce simplu ar fi fost să-ți spun “te iubesc”, mi-e dor de tine, chiar dacă nu ți-am văzut chipul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
zi de duminică. Când ajunse în lunca înverzită, dimineața încă mai râdea înveselită de cântecul păsărelelor împânzite pe meleagul împrejmuitor. Soarele vărsa binevoitor din căldarea sa aur topit, bucurând făpturile cuvântătoare și necuvântătoare ale lui Dumnezeu. Doar un vânt ușor înfiora firele de iarbă ca pe un alint în pragul începutului de nouă zi. Corturile înșirate ca mărgelele pe o ață se întindeau de-a lungul luncii; în fața lor se aflau vetre de foc cu flăcări vesele. La apariția avocatului, apăru
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
când, cu lacrimi de durere, împreună cu mama și surioara, îi imploram pe milițienii și agenții de securitate să nu-l ducă de lângă noi, presimțind că întoarcerea acasă va fi după o lungă perioadă de timp. Tabloul ei, insinuat pe retina înfiorată de emoțiile și grozăviile trecutului, s-a transformat la maturitate întrun sentiment profund de însingurare, melancolie și ură. Din noaptea aceea, orice zgomot, fie el și subliminal, îmi părea suspect, mă înfricoșa, apucându-mă un tremur delirant de necontrolat în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
să calc pe cer, pe când ploua negru și violent, de jos În sus. Și a Început să-mi fie frig și să se facă Întuneric. Un Întuneric necunoscut, un Întuneric rece, foarte rece, care mă ținea În el și mă Înfiora. Stăteam Încremenit de minute bune, cu capul aplecat În piept, cu mâinile Întinse pe lângă corp și pumnii strânși. Unii sau adunat surprinși În jurul meu („ia uitați-vă, mă, la ăsta ...ce țeapăn stă și ce alb s-a făcut!”), interpretând
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de lumini vii, ca niște gheare subțiri, repezite iar și iar În aerul metalic de acolo. Rămăsesem de-a dreptul paralizat, fără putința de a mă mișca ori articula vreun sunet. Frânturi de incantații se ridicară ca niște gemete prelungi, Înfiorând așteptarea. Apoi nu se mai desluși niciun zgomot... M-am apropiat tiptil de baie, cu un nod uriaș În gât. Inima Îmi bătea ca un clopot. O lumină limpede, clară, curgea acum prin sticla ușii. Am apăsat clanța și am
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
bucată de drum împreună, după care o să ne despărțim fără numere de telefon, trandafirii lui nu pot să fie decât pentru altcineva. Delia apucă să facă un pas în stație - și trandafirii după ea, atingându-i ușor coapsele. Mângâierea îi înfioră pielea și simți o căldură în obraji. Prin geam mai văzu cum tânăra palidă se ridică, își trase fusta și se oglindi în ușa de sticlă. Numai cel care dormea se întinse acum pe trei scaune, scoțându-și picioarele de sub
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
iar mai sforăiau câte puțin. Mai neliniștit era cel mărișor. Își găsea de joacă printre micile tufe de iarbă și flori dintre cursul apei și drumeag. La un moment dat, auzi, de către deal, un zgomot necunoscut lui. Ceva, care-l înfioră. În același timp, de sub malul râulețului, apăru apa, care-l sperie. Voi să fugă spre drum, dar, nu mai apucă. Un trecător, văzând pericolul, le sări în ajutor. Intră repede, până pe la genunchi, în apa al cărei nivel creștea vertiginos
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
fi obiectul ei - nu poate stîrni și admirație? Nu cumva În final, Harpagon e un om Împlinit? De meditat... Un director de teatru mic, Îmi povestește cum au murit actorii vîrstnici din instituție : din ceea ce-mi spune, după ce mă Înfior oleacă, deduc că-n orașele mărunte parcă și disparițiile artiștilor au luciri de meschinărie! La Iași, la o premieră a Naționalului, Întîlnesc - pentru prima oară-n longeviva-mi carieră de spectator un caiet-program care nu conține...distribuția! Hm...De ce-
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
începe...". Da, dragă, du-te. Acu', că tot s-a ivit fereastra asta, o să mă reped și eu până la Minister, unde am niște probleme de rezolvat", zice Săvuleasca zglobioasă. Își țuguie buzele, închipuind o serie de pupături chestia care a înfiorat chitina pe mine, cât eram eu de gândac și face galeș: "Mersi, mersi și-ți mulțumesc!". Rămăsese singură iarăși, însă deborda de bună dispoziție. Până într-atât, încât începu să fredoneze și ea: "Păăi, cââând eraaam tiiiner feciorîîî...". Poate pentru
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Hușilor. / De astă dată tot împreună, comandanți de plutoane și nu la Huși, ci în Cehoslovacia, ne confruntam cu dușmanul omenirii, fascismul german. / Atunci în iureșul luptelor m-am înclinat în fața durerii, a suferinței, dar moartea nu m-a mai înfiorat. / Lupta a fost violentă și sângeroasă, dar cu toate greutățile întâmpinate am ocupat pădurea cu cota 409, reușind să ne apropiem de localitatea Lescovec. / Seara când ne-am oprit, tot timpul mă gândeam la Fănel, zicându-mi în sine. Mai
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93208]
-
este blajin și indulgent, mai Închide ochii, mai lasă de la el, vorba unui personaj, Dumnezeul românilor dă totul și nu cere nimic. MANUELA GOLEA, În ziarul Ziua, 27 iunie 2001 Dezlănțuit parodic și deopotrivă tandru, fără nimic sfînt, Însă mereu Înfiorat de adierea ironică a misterului divin, romanul Simion Liftnicul de Petru Cimpoeșu aduce În proza românească de după 1989 o prospețime aproape neverosimilă de ton și viziune. O prospețime dublată, Încă și mai neverosimil, de seninătate. MIRCEA IORGULESCU, Viața la români
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pantaloni. Scoase fiecare umeraș de la locul său, îl cercetă centimetru cu centimetru, îi netezi textura, și în cele din urmă îl puse cu grijă la loc ca să nu facă zgomot, urmărind în același timp cu coada ochiului somnul Bătrînului. Se înfioră dîndu-și seama cît de multe știa despre viața acestui om, care întotdeauna se ținuse la distanță de restul lumii, preferînd să facă totul pe cont propriu. Simți că amețește avînd impresia că recunoaște fiecare cută de material, dîndu-și seama brusc
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
existat mai mulți decît oriunde în altă parte. Sînt atît de mulți, încît am ajuns să-i respirăm în aer, să i simțim permanent pe piele, să-i transpirăm prin fiecare por. Securitatea sîntem noi. Nu știi dacă să te înfiori sau să te hlizești în fața unui asemenea verdict. Spune-le-o asta în față Curistului și Părințelului. O să pufnească în rîs, o să-ți spună că visezi, că e timpul să te trezești și tu, să faci ochi la ce e
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
a murit mama, Alexander a vrut să-i facă masca mortuară, dar tata s-a opus. Mi-am amintit brusc, cu multă precizie, scena din dormitor, cu trupul neclintit întins pe pat, cu fața acoperită de un cearceaf. M-am înfiorat și m-am întors spre ușă. Se întunecase de-a binelea. Zăpada, care nu se mai distingea decât în bătaia luminii de la ferestre, cădea invizibilă în adâncurile propriului somn. Rosemary începu să cânte alt colind. 7 Draga mea Georgie, Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
atunci când venisem. După ce curăță locul în jurul lui Georgie, Honor îi puse o mână sub umăr și o întoarse pe spate și-i lăsă în jos, peste piept, brațul ridicat deasupra capului. Apoi îi așeză o pernă sub cap. M-am înfiorat. Când m-am lăsat în genunchi de partea cealaltă a trupului lui Georgie mi-am dat seama că cele două femei alcătuiau pentru mine, pentru o clipă, o pietà nespus de stranie: Honor ținându-și capul plecat, arătând deodată blândețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
nu ne strică să punem puțin lucrurile în ordine. Nu peste mult timp, mi-am zis, Georgie o să-i spună lui Palmer totul despre viața ei intimă. Am întins mâna și am mângâiat mâna agitată a fetei. Georgie s-a înfiorat. — Și acum, copila mea, trebuie să o șterg! zise Antonia. Nu pot să stau toată ziua cocoțată în patul tău. Am programare la coafor. Se dădu jos din pat fără să se uite la mine și își îndreptă ținuta primăvăratică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]