542 matches
-
știu pe de rost... Ascult cum cântă cu râvnă greierii, Umplându-mi sufletul de bucurie, De grijile zilei îmi ardeau creierii Și acum e plin de sudoare în vie! Tu dormi liniștită, ori mi se pare, Mâna mea te atinge înfiorată, Ca un pepene luna mi se-arată în zare Și parcă mi-e foame, ce foame ciudată! Nicolae Nicoară-Horia Pictura : An He Referință Bibliografică: Noapte de vară... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2046, Anul VI, 07
NOAPTE DE VARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370964_a_372293]
-
Acasă > Strofe > Amintire > DIMINEȚI, ROABELE SUFLETULUI MEU Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1691 din 18 august 2015 Toate Articolele Autorului Am pus în palmă toate diminețile noastre, Fecioare înfiorate și delicate, Dansând suav Pe portativul fragil al memoriei infidele, Hotărâtă să te abandoneze Tocmai când ai mai multă nevoie de ea. Ți-am spus că nu-mi plac fotografiile, Copii ieftine și mute, Schingiuite în rame și albume, Peste
DIMINETI, ROABELE SUFLETULUI MEU de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369836_a_371165]
-
viața veșnică? -Hm! nicidecum. Numai că privindu-l pe acest Iisus când mi-a fost adus aici, mi s-a părut că-l văd pe Botezătorul în carne și oase. Irodiada se ridică din pat în șezut și îl privi înfiorată. -Ai înnebunit tetrarhe Irod? Vino-ți în fire... Ce-ți veni? Trezește-te! spuse ea cu îndrăzneală dar și cu frică. Irod continuă însă cu presupunerile sale privind undeva în gol. -Dar dacă ucenicii spunând că acesta a înviat, pun
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369829_a_371158]
-
inimă, ca floarea fereastra ochilor! 24 Ianuarie, zi națională, nici ea scăpată de discursul festivist, de ovații cu muchii de tribun politic, își reabilitează azi aura, la Opera Comică pentru Copii. Preexistenta și regăsita zi însemnată prin aparținerea de memoria înfiorată a istoriei ființei națiunii, la propria aniversare readuce întocmai ceea ce a hrănit-o până azi spre a rezista cu vivacitate arzătoare lăuntric: vasta, magnifica operă, poemul și muzica îmbuchetate în lirism, fantezie, dinamism descriptiv, sincronizate în imagini scenice deopotrivă meditate
BUCURIA UNIRII , SPECTACOL FESTIV, LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370372_a_371701]
-
MODEL Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Bunătatea sufletului definește vesmântul zilei în sărbătoarea vieții; Iar galeșul zâmbet se așează la gâtul speranței, sărind dintr-o idee în brațele tumultoasei bucurii, Înfiorate apoi, privirile imprimă sub aceeași dăruire zorilor reveriei, paletă de trăiri a iubirii! Mai pune un strop de roșu, un crampei de alb și limpezește totul în albastrul inimii din gheață timidității! Lasă apoi mâna să adauge creșterea și conturul
MODEL de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370403_a_371732]
-
neasemuitele dimensiuni ale textului auto-pro-jetat în sfera categorial-estetică a tragicului: «Tot navetând între urzici și dalii / Ni se destramă plânsul de pe ram, / Când ne primesc în vid hamalii / Cu hăuliri nedescifrate-n ham. // Și zilnic faci în lacrimă reci falii, / Înfiorat e-abisul de sub piele. / În sus, pe valuri, spartele vitralii / Cu jind chemând și ciungii către stele. Lângă fântâna seacă, prea adâncă, / Globule prea globale vor vandalii; / [...] // La ordin lăcrimezi între medalii...» (Pe valuri. spartele vitralii, p. 26). Și din partea
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
fantastică, pentru că domnul profesor Genescu era un om deosebit de cult și un credincios eminescian. Atunci am învățat să ”las aleanul să mă fure” și să „ascult de la răcoare/pitpalacul”. Din vara aceea, sufletul meu învăluit în mirajul eminescian, asculta mereu înfiorat cum ”ale paserilor neamuri/ciripesc pitite-n ramuri/și vorbesc cu-atât de multe/înțelesuri”. În iarna următoare, prin luna ianuarie, s-a organizat o serbare șolară. I-am spus domnișoarei Condeescu, profesoara de limba română, că vreau să recit
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
mici, care cred că au în mâna lor lumea întreagă, ca un pom împodobit, îl pot scutura de beteală și globuri, apoi îl pot arunca în foc, gol și devastat! Dar, din propria noastră resursă artistică prețioasă au răsărit stele înfiorate care ne-au readus pierdutul cântec. Printre ele e Andra! Andra (Alexandra Irina Măruță) s-a născut (atenție), pe 23 august, la Câmpia Turzii (întâmplare necrezută de identitate cu datele biografice ale lui Fuego!). Este o cântăreață care interpretează tot ce
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
Se-aude cum picură lacrima ei Din vița de vie proaspăt tăiată. Zadarnică-i Poezia fără poet, Zadarnic e veacul fără de clipă- Te-aud și pe tine, șoptindu-mi încet, Ce dor mi-a fost de această risipă! Mâna ta înfiorată mă scrie, Scrie-mă toată, fără de teamă- Geme natura de poezie, Ca pruncul în pântec de Mamă! Referință Bibliografică: Geme natura de poezie... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1539, Anul V, 19 martie 2015. Drepturi de
GEME NATURA DE POEZIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370193_a_371522]
-
scurt tratat de filozofie, ori religie, expus sub forma epistolară : « Toate florile minei aruncă sensurile în aerul viciat al vieții. Din poarta graniță între a fi și a înțelege Înaltului trăinicia, poetul privește diamantele prelucrate vicios, pe buze cu șoapta înfioratelor treceri... Uită pasul spre dincolo de Poartă și rostirea lui "a avea". Lasă pradă luminii, ființa sa. Drumurile nu încetează din a colbui versul. Rămâne singură, metafora să-și lunece trupul de foc printre oasele cuvintelor fără vlagă. Alăturate sau nu
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
am rămas, ce fac acum ? Sunt vorbe goale, Trecătoare că un fum. Dar, CE RĂMÂNE ?? mi-am mai zis, Dorind cu încăpățânare acel răspuns, mai optimist. Îmi derulăm cu ochii minții Tot filmul vieții, puțin cam trist. Deodată, am tresărit înfiorata ... Citește mai mult SENSUL IUBIRIIfiului meuStateam odată visatoarePrivind la nu știu ce,..aiurea ! De-odata, m-am trezit vorbind cu vocea minții.... Ce sunt eu oare ? Dorind răspuns la această intrebareAm stat puțin să mă gândesc...Și -atunci.... Am inceput sa “călătoresc
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
ce-am rămas, ce fac acum ? Sunt vorbe goale,Trecătoare că un fum.Dar, CE RĂMÂNE ??mi-am mai zis,Dorind cu încăpățânare acel răspuns, măi optimist.Imi derulăm cu ochii mintiiTot filmul vieții, puțin cam trist.Deodata, am tresărit înfiorata... XXIII. JUBILIARA, de Lăură Isabelle Nicolae , publicat în Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016. JUBILIARA Din răsăritul Soarelui S-a nascut ZIUA ! Din ochiul blând al Lunii S-a nascut NOAPTEA ! Din zborul liber al păsărilor Cerul și-a
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
o încorsetare în rigorile schemei structurale, nepermițând zborul liber al ideilor ca în poeziile moderne, ați reușit, domnule Marian Malciu, un sonet sonor, nu prin imagini artistice sonore, ci prin ecourile profunde, melodioase, ale versurilor dumneavoastră în cămara sufletului nostru, înfiorată, parcă și ea de apropierea toamnei... Ce ne-am fi făcut dacă ar fi fost să trăim într-o zonă cu același anotimp și nu am fi fost hărăziți cu darul de a erupe și noi, plini de viață, în
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354396_a_355725]
-
Am dat umanității cea mai profundă carte pe care o are, al meu Zarathustra “, scrie cu orgoliu în Amurgul zeilor( F.Nietzsche, Werke, Klaussiker Ausgabe,Band 1-9). Acest poem filozofic , în anii de eclipsă a minții, îl va reciti plângând, înfiorat. Scrisorile filozofului despre acest hibrid ciudat între filozofie și poezie sunt revelatoare pentru norii ce-i vor întuneca gândurile. În acest context el scria:”Despre al meu Zarathustra înclin să cred că este opera cea mai profundă care există în
CĂLĂTORIE PRIN VEGETAŢIA LUXURIANTĂ A EXEGEZELOR NIETZSCHEENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354394_a_355723]
-
în: Ediția nr. 1176 din 21 martie 2014 Toate Articolele Autorului Se chema păsările alături, cu dragoste în crâng Se chema toți îndrăgostiții prin șoapte și pe vânt Se cheamă orologiile în noapte tot bătând Te chem din nou iubite, înfiorata în brațe să te stâng Apoi, să așez iar capul pe umărul tău și să-ți cânt Să murmur tainic dorul meu împătimit, arzând Tu, ca dintr-un somn profund,dezmeticit te uiți la mine Mi-arăți cum joacă îngerii
TIMP DE ÎNDRĂGOSTIT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353862_a_355191]
-
Ediția nr. 1511 din 19 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Emoția privirii tale topește depărtarea în mângâiere, și uit de mine și de timp sub atingerea freamătului gândului tău fierbinte Lacrima îmi sorbi cu patima și calda sărutare. Neînceputul și înfioratul zbor îl lași zălog timpului ce nu va mai trece... ci va devenii cântec și vers și curaj în imensitate-i! Referință Bibliografică: Gândul / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1511, Anul V, 19 februarie 2015. Drepturi de
GÂNDUL de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353188_a_354517]
-
și rol nu e o vastă spațialitate, ci câțiva metri de scenă, în care se desfășoară o lume. Lira muzicală e vulturul sunetului, dalta e lira statuii, candelabrul e lira trupului fragil al balerinei...! Ce e, atunci, actorul?! Un deget înfiorat ce alunecă precum nisipul din pumn, din viața lui în viața eroilor pe care îi joacă, pe strunele lirei propriului timp! Ei, actorii, multiplică lumea de jos în mai multe lumi înalte, și le cântă! Alteța Sa Regală Principele Radu al
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. LIRA THALIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353204_a_354533]
-
ritmuri electrizante de cântăreți din natură, Rapsozi înnăscuți. Natură virgina își pictează splendoarea ei sălbatică Pe pânză infinită a orizontului, Fremătând de prospețime și culoare. Vântul ștrengar a luat-o haihui prin lanurile verzi, Fugar într-un picior prin iarbă înfiorata de atâta tinerețe, Hoinărind printre fluturi și maci roșii aprinși, Înnebuniți de doruri abia încolțite În suflete tinere, zburdalnice, jucăușe. Ochii deschiși nu pot cuprinde nemărginirea verde, si-albastra și frematanda, Urechea nu poate percepe în totalitate Simfonia culorilor și
VIS DE VARA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352721_a_354050]
-
am rămas, ce fac acum ? Sunt vorbe goale, Trecătoare că un fum. Dar, CE RĂMÂNE ?? mi-am mai zis, Dorind cu încăpățânare acel răspuns, mai optimist. Îmi derulăm cu ochii minții Tot filmul vieții, puțin cam trist. Deodată, am tresărit înfiorata Și bucuroasă, ca atunci cand cauți ceva febril Și în sfârșit l-ai regăsit ! Am decupat ușor o poză dragă... Și-am zâmbit. Am stat, am contemplat Și iarăși m-am gândit... Nu , nu e-n-zadar Să Lupți, să Crezi, să Speri
SENSUL IUBIRII de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354258_a_355587]
-
potențează sensurile și rețin atenția cititorului. Întru totul, gândul poetic se desfășoară în doar două sau trei stofe o viziune sublimă, delicată. Poeziile din placheta ingenios intitulată „Daruri” sunt tot atâtea stări de conștiință, descărcări pline de amărăciune, scurte meditații înfiorate, fie a tensiunilor și exaltărilor interioare, fie a vieții de care se izbește la fiecare pas. Din loc în loc răzbate fiorul poetic, ca în poemul „Nu pot să uit”: „Din ochi curg lacrimi grele/ Spre cearcăne adânci, Râu liniștit, ce
STELE, CU ORICE PREŢ de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354620_a_355949]
-
Dar mă trezesc și cuget că ceea ce fac nu-i bine! Ea: De vrei să te întorci, eu dorul nu-mi amân Măcar pentru o zi, cu tine să rămân! Să retrăim trecutul și tot ce am fi vrut Aștept înfiorată, sărutul de-mprumut! NOSTALGIE (Improvizând o parodie cu poetul G.R.) GR: Reverie printre glastre Admirând florile-albastre Ca un pui de bogdaproste Care cântă a dragoste... Gângurit de guguștiuc Mă-ndeamnă să mă duc... Să mă duc ori unde, aiurea, Să
SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]
-
mi se pare un vis,un vis așa cum este de obicei viața ,cu puține clipe de iubire ,cu puține clipe frumoase amestecate printre banalități ,tragedii trădări ,boli ,necredință ,permanente cicatrici ,doruri ,fioruri de parcă sufletul nostru nu e altceva decăt carne înfiorată ,doar o serie de răni și cicatrici Viața mea a fost un vis ,în loc să trăiesc eu mi-am visat viața ddar nu așa cu țara mea și steaua mea și tra-la -la cum se fac poeziile care se doresc salvare
PARCĂ de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347138_a_348467]
-
petrece mult timp cu ,,boboceii’’și ,,floricelele” ca într-o familie în care ea este o mamă, ori o zână bună ce îi farmecă pe copii cu glasul, și îi alintă cu o mângâiere blândă și catifelată a mâinilor ei înfiorate, ori de câte ori ating obrazul unui copil. Infinita animație ferventă, harul și aspirația, lirismul, limpezimea cristalină a glasului, itinerate în copilărie, în forme estetice, ca un fluviu de lumină izvorât din candoarea, seninul și frumusețea universului lor, al copiilor, se datorează interpretei
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
poezia s-a schimbat și ea, dar lirica Georgetei Resteman și-a păstrat în adâncimea ei acea undă de nemurire, de visare și de gingășie, născută din eternă enigmă a omenescului din noi. Prin versul ei, Georgeta Resteman întruchipează taină înfiorata a clipelor prin care trăiește dincolo de cotidianul modern și haotic. Poeta reconecteaza poezia la stilul clasic dar o dăruiește și cu suflul zilelor noastre, împletind astfel tradiționalismul cu modernismul capabil să capteze întregul flux al realității și să-l comunice
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
în zborul uniform, Sfințind în galben ierburi, de leac făptuitoare. Și simt prin aer iele în jocurile lunii, Cum dănțuiesc besmetic în iarba din poiene Și poleiesc cu vraja din plete toți alunii. Nuntesc cu zburătorii Ilene Cosânzene Și, alb înfiorată, când își aleg și nunii, Răsar și eu cu zorii, în flori de sânzâiene. Referință Bibliografică: Sonetul nopților de Sânzâiene / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 541, Anul II, 24 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Violeta
SONETUL NOPŢILOR DE SÂNZÂIENE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357654_a_358983]