312 matches
-
trecerea anilor, era prinsă în blatul masiv de metal. Pe dreapta ușii, o placă de alamă slinoasă păstra, înțepenit de un fel de lichen verde, un străvechi și mâncat buton de ebonită. Deasupra butonului se deslușea, scris cu bucle și înflorituri, un nume: MĂRIA. Șanțurile buclelor erau umplute de jeg și abia se deslușeau. Oricât de stranie ar fi părut, nu placa asta, pnnsă-n buloane lângă ușa liftului, făcea să i se zbată inima fetei și să piară sângele din obrajii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
claritate a desenului cum numai o lanternă magică ar fi putut-o face. Ligheanul era mai adevărat decât tot ce s-ar putea vedea vreodată cu ochii. Vasile se frecase la ochi, se ridicase-n genunchi în patul larg, cu înflorituri de alamă pe tăblii, se-nchinase la icoana din peretele de la răsărit și, în cămeșa sa lungă până peste genunchi, prinsese a levita, în picioarele goale, prin odaie. Soarele n-avea nimic de-a face cu transparența scânteietoare ce umplea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de acum două mii de ani. Vreau însă să vă spun că tatăl meu obișnuia să-mi povestească despre vremurile când un strămoș de-al nostru a pribegit vreme de doi ani, prin munți, împreună cu Sfântul Augustin. Povestirile sunt pline de înflorituri. Eu una cred că toate vindecările miraculoase și actele de milostenie au fost adăugate de strămoșii meu doar pentru a face povestea mai frumoasă. Cum ar putea un om sfânt să inspire hoarda de criminali din Abație? Nu. Sfântul Augustin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu-mi dă asta dreptul la răzbunare? Ce le administrez eu ăstora e o nimica toată, mai mult mă joc cu ei ca pisica cu șoarecele, și a început să-ți descrie cu lux de amănunte perioadele acelea crunte, cu înflorituri și scorneli, ca să te cîștige de partea lui, să-l privești ca pe un idol. Doi ani și șase luni condamnat în ’36 și deținut la Brașov și Doftana, după aceea condamnat la alți trei ani de Tribunalul Militar București
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Neuenburger Strasse, am parcat mașina și am urmat-o pe bătrână la etajul al doilea al unui bloc de locuințe. Apartamentul lui Frau Schmidt era tipic pentru generația mai În vârstă din acest oraș. Mobila era solidă și plină de Înflorituri: berlinezii cheltuiesc mulți bani pe mese și scaune - iar În camera de zi mai era și o sobă din plăci mari de porțelan. O reproducere după o gravură de-a lui Dürer, care era la fel de des Întâlnită Într-un cămin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
care atrage cititorul printr-o creație „distractivă”, rol pe care poetul adevărat nu-l acceptă. Adevăratul poet Încearcă, dimpotrivă, „să-și Întemeieze viziunea În experiența cotidiană a cititorului... povestirile lui Kleist sunt poezie genuină, limba perfect clară. Nu vei găsi Înflorituri verbale, nimic pretențios”. În „tensiunea vizionară Între om și destin”, Kafka citește refuzul iluziilor, ca și al acrobațiilor verbale. „Modestia, Înțelegerea și răbdarea se aliau la Kleist În puterea necesară oricărei nașteri reușite.” Convins că poezia, arta sunt expediție, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
2001 Părintele Alexie - biografie, 2002 Marea Fugă - roman, 2006 Seimenii — Vin, vin... — Doamne, sunt roșii de sânge! — Zăvorâți iute poarta, dau seimenii! Poarta grea de stejar scârțâi în balamale și se închise gemând. În clipa în care cuiul meșterit cu înflorituri trecu prin zăvorul puternic, loviturile de secure de afară începură să muște din lemn. Izbiturile răsunau ca un clopot, astupând urletul mulțimii întărâtate de sângele vărsat. — La Brâncoveni, să piară Brâncovenii... Să piară! Cine oare dusese vorba că marii boieri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
astfel dăltuită ca să sară ca un mărgăritar într-o lucrătură de filigran, așa cum spuseși, ca pentru o floare rară crescută pe un lujer subțire. Iau cu mine pergmanetul să mă uit mai bine, nu aș vrea să fie prea încărcată înfloritura. Eu aș pleca și rog să nu fiu judecat că încalc politețea, dar vreau să mă pregătesc pentru drumul de mâine. Iarna este grea, numai de n-ar viscoli. Spătarul se ridică, făcând un semn discret spre fratele său. Marele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de pe față la o parte. Și-a dus o mână la frunte, apoi și-a trecut-o prin păr, spre creștet, ca pe o greblă, cu degetele lăsând În urmă brazde. În Încheierea gestului, a scuturat puțin din cap: o Înfloritură. I se ivise obrazul, ceea ce permitea apropierea. Se trase lângă mine. Am Împins cartea pe crăpătura dintre băncile noastre. Obiectul s-a aplecat peste ea. ― De unde? ― În capul paginii o sută doisprezece. Descrierea scutului lui Ahile. Până atunci nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
perete. Am crezut că-i vreo molie. Dar, uitându-mă mai atent , mi-am dat seama că era mâna Obiectului, ridicată peste capul meu. Mâna ei era complet trează. Se strângea și se desfăcea, eliberând tot extazul din trup În Înfloriturile ei secrete. Ceea ce făceam Împreună, eu și Obiectul, era guvernat de aceste reguli lejere. Nu eram prea meticuloase În privința detaliilor. Ceea ce ne ținea atenția trează era faptul În sine, că se Întâmpla: sexul se Întâmpla. Acesta era lucrul cel mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a funcționat: cele mai mărunte adevăruri făceau credibile cele mai mari minciuni. Desigur, Luce era interesat de dezvăluirile despre gen pe care avea să i le ofere proza mea. Îmi măsura jouissance și mi-o compara cu liniaritatea. Îmi consemna Înfloriturile victoriene, dicțiunea antică, decența specifică școlilor de fete. Toate acestea au jucat un rol important În evaluarea lui finală. Mai era și instrumentul diagnostic al pornografiei. Într-o după-amiază, când am venit iar pentru consultație la doctorul Luce, În biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
amare. A doua zi, la școală, silueta ei mi-a sărit de la început în ochi: ca de obicei, trăncănea în mijlocul colegelor, fără să-i pese dacă o ascultă cineva sau nu, fără să asculte vreodată replicile lor. Ce afectate păreau înfloriturile ei retorice, expresiile franțuzești și nemțești pe care le risipea nepăsătoare în jur! Era un limbaj de bătrână cochetă, de prețioasă ridicolă, particular și, pentru mine, atrăgător, în ciuda disprețului meu pentru histrionism și afectare. Uneori mă gândeam amuzat cât de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
policrom, de o moliciune delicioasă. Apoi, din despărțitura cealaltă a șifonierului, scoase umerașe întregi de rochii de seară, unele vechi, brodate migălos, groase ca brocartul, altele de mătase ușoară, apoi câteva haine și căciulițe de blană. Era cojocul alb, cu înflorituri negre și roșii, pardesiurile, cel galben-citron și altul crem, o altă blană de vulpe, pe care Gina nu o purta la școală, și trei canadiene lungi și pufoase, cu glugă. Dedesubt își ținea câteva dintre nenumăratele ei perechi de pantofi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
la tablourile făcute din voaluri și mătase galbenă de pe pereți, înfățișînd lebede plutind pe un lac albastru, dar mai ales îmi făceam de lucru la mașina de cusut. Scoteam din sertarele ei petice de pânză de toate culorile, cârpe cu înflorituri, bucăți de pluș vișiniu, cu care mă apucam să-mi înfășor păpușa. Venea imediat lângă mine Marcel, vărul meu, care se apuca s-o lege pe Zizi la ochi sau să-i înnoade mâinile de cârpă la spate. Se ferea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
iar Fermín a profitat de conjunctură pentru a-mi plasa Încă o lecție magistrală despre dedesubturile intrigilor amoroase. — Liniștește-te sau ai să te alegi cu o piatră la ficat, mă sfătui Fermín. Curtatul e ca tangoul: absurd și pură Înfloritură. Însă dumneata ești bărbatul și Îți revine să ai inițiativa. Totul părea să ia o turnură funestă. — Inițiativa? Eu? — Ce vrei? Trebuia să aibă un preț faptul de a putea urina de-a-mpicioarelea. — Dar Bea m-a lăsat să Înțeleg că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
seama... — Prințe! Vreau să mi se acorde tot respectul... doresc să mă respect eu însumi și... drepturile mele. Omul care are o asemenea dorință și numai datorită acestui lucru este demn de tot respectul. Prințul rostise această frază plină de înflorituri cu ferma convingere că va avea un efect excelent. Își dăduse seama cumva instinctiv că, ajutându-se de câteva vorbe goale, dar plăcute, rostite la momentul potrivit, ar putea să câștige și să împace sufletul unui om ca generalul, aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-vă la ea, la această domnișoară! spuse Nastasia Filippovna, tremurând de furie. Și eu credeam că-i un înger! Ați binevoit să veniți la mine fără guvernantă, Aglaia Ivanovna?... Nu vreți... nu doriți să vă spun de-a dreptul, fără înflorituri, de ce ați venit la mine? V-ați speriat, de asta ați venit. — De dumneavoastră m-am speriat? întrebă Aglaia, scoasă din fire de uimirea naivă și impertinentă a faptului că cealaltă îndrăznise să-i vorbească astfel. De mine, firește! Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mobila asta frumoasă! Pentru că acolo se aflau un covor pe podea, o canapea remarcabilă și scaune, un taburet și o masă - toate acoperite de praf, și cu urme serioase de sticlă și tencuială căzută sau de mucegai - lemnul cu o Înfloritură care Începea să se umfle. Și candelabrul! strigă ea ușor, ridicîndu-și privirea. Da, ai grijă pe unde calci, zise Julia, venind lîngă ea și atingîndu-i brațul. Jumătate din lustre au căzut și s-au făcut țăndări. — Din ce mi-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Ai dreptate, spuse Alec, agreînd ideea. Se gîndi o secundă sugîndu-și limba și bătîndu-și ușor buzele cu stiloul, apoi scrise. Scria repede și elegant, ca și Keats, sau ca Mozart, se gîndi Duncan - repezind vîrful peniței pe hîrtie cu mici Înflorituri, oprindu-se și Încruntîndu-se la ceea ce scrisese, apoi scriind din nou cu stil... Pentru cei interesați. Dacă veți citi aceste rînduri, Înseamnă că noi, Alec J.C. Planer și Duncan W. Pearce, din Streatham, Londra, Anglia, am reușit să facem ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
vadă. Vino. La lumina unei lămpi, îl conduce pe Pran pe o scară de fier forjat spre o zonă a palatului decorată într-o versiune denaturată de baroc francez. Mulaje poleite strălucesc în colțuri și pe tavan. Frunze spiralate și înflorituri ușor obscene se încolăcesc în jurul oglinzilor care împodobesc orice suprafață plană. Sunt locuri în care până și pe podele strălucesc oglinzi dezorientante, înșelătoare. Pran este împins pe ușile duble, înalte, ale unei încăperi în care se află un grup de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
am spus! Nu ești o făcătură. Și tu pari alb la suprafață. O spune cu un zâmbet și Bobby uită de insultă. Din cameră să aude un geamăt profund de plăcere, însoțit de trilurile profesioniste ale Terezei și de alte înflorituri. După câteva minute, apare și Bridgeman extaziat. — Bei ceva, bătrâne? îl întreabă pe Bobby, luând o înghițitură din bidonul de la șold. Femeile par impresionate de acest ton familiar. Pretty Bobby e atât de agreabil încât și europeanul îl consideră unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în Studierea oamenilor aflați într-o stare de înapoiere... Gândul la cariera sa glorioasă, ușor nuanțată și adăugită, întotdeauna coincide cu ultimul paragraf din prelegerea despre Organizarea Socială, amintindu-i profesorului că este timpul să încheie. Termină cu obișnuitele sale înflorituri retorice(ridică tonul, gesturi îndrăznețe, sudeuropene din mână) și primește aplauze politicoase dar entuziasteceea ce trece drept extaz în lumea antropologilor. Apoi, ca de obicei, este înconjurat de chipuri dornice să afle mai mult, îmbrățișat de fiica sa, care dorește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
e mai liniște la serviciu decât acasă. Mă gândeam că poate știai, ăăă... ce știam și noi. Vezi tu Bruce, eu scriam un scenariu bazat pe cazul unei crime rasiale. În mare era bazat pe cazul Wurie, cu propriile-mi Înflorituri imaginare, bineînțeles. În scenariul meu crima e mușamalizată de un polițai rasist care are un motiv... să nu rezolve crima. — Cum se termină... Întreb eu cam prea precipitat. — O, Îi potcovim pe niște bandiți cu crima. O poveste cu sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
vor fi semnate obligatoriu cu prenumele urmat de nume: George Botezatu, Irina Nistor, Cătălin Crețu, Angela Motoșanu. f) Vom atrage atenția elevilor asupra formei în care trebuie redactată scrisoarea. Haina acesteia trebuie să fie una de: sărbătoare, elegantă, sobră, fără înflorituri. Scrisoarea trebuie scrisă cu cerneală, citeț, fără ștersături, aspectul fiind dovada elocventă a respectului purtat destinatarului și totodată a respectului față de noi înșine. g) După redactarea în scris a scrisorii care este o activitate independentă, se va trece la completarea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
tunurilor și bubuiturile obuzelor. În aer încă se mai simțeau căldura toamnei și seva ferigilor. Avea la picioare doi săculeți de piele maronie ale căror fermoare de cupru păreau să ascundă mari mistere. Ținuta ei era simplă, fără efecte sau înflorituri. Se aplecă puțin, ridică cele două trăistuțe și dispăru ușurel din raza privirii noastre, cu silueta ei delicată pe care seara o învăluia într-un abur albăstrui, roz, cețos. Fata avea un prenume, am aflat mai târziu, în care dormita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]