1,065 matches
-
Înapoiat. „L-am sfîșiat cu pioșenie“ am zis. Apoi i-am dat mapa cu fotografii. „Pe cele În care eram Împreună le-am distrus.“ Apoi l-am văzut o dată la o tribună unde citea o proclamație. Părea deja un om Înfrînt, care Își presimțea sfîrșitul. Ce-a urmat vă e cunoscut. Într-o noapte indivizi fără chip l-au ridicat confiscînd-i și ultimul manuscris. Astfel că din opusul lui M.O. lipsește volumul cinci, iar corespondența se reduce la acele douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și interpunînd tot felul de obstacole În calea prezenței mele. — Băiete, nu cumva trebuie să pleci să-ți faci lecțiile? Iar dumneavoastră, maestre, nu aveați de terminat o simfonie? În cele din urmă, uniți, mă dovedeau, iar eu mă Îndepărtam, Înfrînt și cu capul plecat, dorindu-mi să fi avut melița lui don Gustavo ca să-l fi pus la punct pe Încrezutul ăla. De ziua mea, tata s-a dus la cuptorul din colț și a cumpărat cea mai bună prăjitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Întâlnirea mi-a stârnit emoții și imaginația îmi lucra febril în timp ce încercam să mă concentrez asupra partidei pe care o jucam. Întotdeauna m-am străduit din răsputeri să-l bat pe Strickland pentru că era un jucător care-și disprețuia adversarul înfrânt. Felul cum exulta în momentul victoriei îți făcea și mai greu de suportat înfrângerea. Pe de altă parte, dacă era el învins primea înfrângerea cu multă bonomie. Nu știa să câștige, în schimb se pricepea să piardă. Aceia care cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
să căutăm să dobândim dragostea oamenilor simpli și ignoranți. Neștiința lor este mai bună decât cunoștințele noastre. Să fim tăcuți, mulțumiți în colțișorul nostru, blânzi, supuși și smeriți ca ei. Asta-i înțelepciunea vieții. Pentru mine era doar spiritul său înfrânt cel care se exprima astfel și m-am revoltat împotriva resemnării lui, dar nu i-am împărtășit acest gând. — De unde ți-a venit ideea de a te face pictor? l-am întrebat. A dat din umeri: — Întâmplarea a făcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
căile neastâmpărului boem mulți inocenți ce miroseau Încă a St. Timothy’s sau a Farmington. Când povestea ajunsese la urechile unchiului ei, un cavaler uitat de lume, dintr-o epocă mult mai ipocrită, urmase o scenă din care Eleanor ieșise Înfrântă, dar revoltată și indignată, și căutase adăpost la bunicul ei, care trăia la țară, la limita senilității. Cam asta fusese toată povestea până la Întâlnirea lor. Restul i l-a istorisit chiar Eleanor, dar asta mai târziu. Se scăldau deseori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Da. Mișu. Administratorul și chelnerul barului meu. Copilul meu de suflet. Amantul meu ocazional, își alese Popa cu grijă cuvintele. Contesa rămase înmărmurită. Acest Pygmalion de cleștar nu se așteptase la asemenea lut infect. Să renunțe acum? Să se recunoască înfrântă? Pisica, simțindu-i neliniștea, se desprinse de șoldul ei și se repezi cu ghearele în pulpa domnului Popa. - Futu-ți gura mă-tii astăzi și mâine! Contesa înmărmuri din nou. - Mă iertați, Contesă. Sunt un necioplit. N-am educație... Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
o cale princiară Dacă plânge și n-aude Nimeni, noaptea o vioară Generația de schimb Spune-n șoaptă ghicitori Cum tangenta uneori Taie puntea unui limb - Numai una mă frământă C-a rămas fără ecou Întrebarea din tablou Zigurată și înfrântă: De ce omul care urcă Din ambiție o scară Se comportă ca o fiară Și pe alții-n gol aruncă?! Latră câinii din oficiu Bunăvoia la stăpâni Obiceiul la păgâni Să-i deprindă doar la viciu... Primăvara se întoarce Cu privirea
VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361369_a_362698]
-
sat cu bombăneală-n șoaptă ne-nțeleasă. Beiul rămâne-n vârf cu jos de brațe ce-ar fi vrut s-o prindă, și parcă-i simtevzbatul. NU înțelege credința-n cinste de ghiaur și-și pleacă în jos capul ca-un înfrânt... Părinții-aleargă-n țipăt cu vaiet ca să ridice rămasul cu frumos de fecioară. Într-un târziu inimi zdrobite o suie-n car de-ngropăciune și-n dangăt de clopot, toți îi jelesc curajul cinstei cu neprihănire... După-mplinirea celor de cuviință sătenii în
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
mulți oameni ce cultură din România, pe Alexandru Mirodan, în puterea vârstei, activ, energic, cu cafeaua și trabucul care-i subliniază personalitate, dar mai ales cu explozia ideilor și, mai apoi, aflat în suferință dar în niciun caz doborât sau înfrânt, și vom inspira, cu o cuvenită smerenie, aerul tare al înălțimilor unde Shaul Carmel a urcat pentru ultima oară. Și cum citind rândurile acestea mi-am adus aminte de serile în care am mai stat la taclale și la un
RONI CĂCIULARU-MAGICIANUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363835_a_365164]
-
cu-al Său senin. Suflă în norii ce-mi umbresc bolta, mângâie tandru noii mei zori și îmi zâmbește când din recolta ce-mi crește-n suflet culege flori. Nu lasă răul să mă înhațe ca de durere să fiu înfrânt. Când trist mă vede, mă ia în brațe și mă îndeamnă să râd, să cânt. Anatol Covali Referință Bibliografică: Niciodată Prezență / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V, 22 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
NICIODATÃ PREZENŢÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362342_a_363671]
-
viață pe care ai dori să le învețe copiii tăi?... XIX. PĂRINTELE GHEORGHE, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 223 din 11 august 2011. Atunci, în Ajun de Mare Sărbătoare am venit către tine, “cu trupul smerit și genunchii înfrânți”. Suflau vânturi nebune, mureau păsări în zbor, ningea amar, sălbatic, disperat și eu cădeam, cădeam îndelung dintr-o moarte recentă. Un minut, două , trei... destul spre-a cunoaște și a fi cunoscut. Citește mai mult Atunci,în Ajunde Mare Sărbătoaream
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
ningea amar, sălbatic, disperat și eu cădeam, cădeam îndelung dintr-o moarte recentă. Un minut, două , trei... destul spre-a cunoaște și a fi cunoscut. Citește mai mult Atunci,în Ajunde Mare Sărbătoaream venit către tine,“cu trupul smeritși genunchii înfrânți”.Suflau vânturi nebune,mureau păsări în zbor,ningeaamar, sălbatic, disperatși eu cădeam,cădeam îndelungdintr-o moarte recentă.Un minut, două , trei...destul spre-a cunoașteși a fi cunoscut.... XX. ACEASTĂ VARĂ, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 222 din 10
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
găsește fiecare perechea, semn al întregului: „Acuză-mă! Sunt vinovatul care/ Își rupe-n Piața Mare legământul/ Ce mi-l sorti, amar, deznodământul:/ Te mai iubesc? Trăiesc sau mi se pare?// Pornirilor tu dă-le dezlegare,/ Slujindu-te, am devenit înfrântul!/ Cuprins de frică, iată, mi-e descântul,/ Regina mea, te rog, aștept cruțare!// Să fug, n-am unde! Numai el, Psalmistul, / Neîmpăcat stinse focul Gheenei,/ În timp ce eu rămân, pe veci, copistul!// Oglinda, spartă, îmi ascunde plânsul,/ Aud din larg, e
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
sunt ele acum? De ce n-are nimeni grijă de crucea lui de mormânt, nici de locuința lui pustiită. De ce nu-i preschimbâ nimeni părăsita casă, din ruină în muzeu? S-ar renaște duhul boemei unui veac și s-ar lăsa înfrântă nepăsarea omenească... Nu sunt răspunsuri...! Ne uităm prea curând personalitățile și nu ar trebui să le uităm niciodată! Cum uităm noi, așa vom fi la rându-ne uitați! Dacă nu artiștii noștri de azi ar trebui să nu lase să
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
perfuziile. Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară, La geam așteaptă moartea inutil ereditară. Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă, Destinul cosmic mă-mparte anticipat în două: Jumătate suspin acasă la noi în grădină, Jumătate înfrânt de dor într-o lume străină. 22.05.17 Referință Bibliografică: Suprema Așteptare / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2342, Anul VII, 30 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SUPREMA AȘTEPTARE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368443_a_369772]
-
respectă, în mod paradoxal, chiar o salvează de la moarte și-i promite, că dacă o să aibă răbdare o să-i slujească și la coasă. În același timp îi declară în față că e pregătit de luptă și nu se lasă ușor înfrânt. E o luptă, în viziunea autorului, fair-play, sportivă, de pe poziții egale. Ridicarea omului în rang de demnitate, de adversar al morții, este notabilă. Ideea care străbate acest poem este că Poezia, creația transcende până și moartea. Un gest patriotic al
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
prelungit prin Războiul rece. Este așa pentru că un război se termină numai atunci când cauzele lui se sting iar aceasta presupune convenirea unei ordini postbelice prin consensul adversarilor iar nu prin dictatul învigătorilor. Pacea se negociază cu inamicul, fie el și înfrânt, iar nu cu aliații. Pacea impusă și nedreaptă nu este decât un război amânat. În aceste condiții și cu atât mai mult cu cât Rusia (la acea dată sovietică) s-a retras din Războiul rece în mod voluntar, înainte de a
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
Europei sau a Calului sumbru ce trebuia să vină una pe alta-n lipsă dramatic se distruge cosmos în care piere și beznă și lumină [93] Privită de pe altă planetă totul pare nu drama unei ființe și-a unei lumi înfrânte ci spectacolul cosmic al unui circ ecvestru ce vine-n lumea Lumii regnurile să-ncânte [94] Și drama fără margini spectacol comic pare ce poate fi în lume mai dureros decât ce e mai sfânt în lume să-ți pară
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
te miști tu bine! Aveam de gând să mă mișc suficient de bine cât să nu fiu omorâtă, cât să ne salvez viețile și, poate că, cu puțină șansă, cât să aleg un tovarăș bun. Nu aveam să mă las înfrântă ușor, asta era sigur! M-am rugat cea mai mare parte a nopții, la lumina palidă a torțelor. Am înălțat rugăciuni părinților, străbunilor Kaar și întregului univers. Dacă nu aveam să reușesc, gloria ultimei lupte avea să fie infinit mai
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
prin povestirea vieții lui Boaz, văzută prin prisma senectuții sale, un fel de „autobiografie” literaro-cinematografică, cum numai capul Magdalenei poate să scornească. Este o carte de tristețe, căci povestitorul e, se pare, chiar dacă nu vrea să recunoască, un perdant, un înfrânt: de destin, de propriile slăbiciuni și inconștiențe. Narațiunea sa, prin care și alături de care se exprimă autoarea, este a unui om care „se pregătește de marea plecare”. Magdalena Brătescu i se substituie, aș îndrăzni să spun, diabolic. Totul este scris
„VALOARE ŞI VIGOARE” – UN NOU ROMAN AL MAGDALENEI BRĂTESCU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367705_a_369034]
-
cel ce vindecă bolile tale Milostiv prin veac când ești singur la greu După distanța dintre cer și pământ A întărit Domnul mila Lui prin veac Spre cei ce se tem de El are bun leac Cu puterea divină oricând înfrânt Că El a cunoscut zidirea noastră Și-a adus aminte c-am fost țărână Și-a ieșit din rai prin faptă păgână Cad din timp lacrimi de mir pe fereastră Îngerii Lui puternici în virtute Coboară-n suflet raze nevăzute
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
care face parte și rugăciunea. „Rugăciune/ Clopot/ Rugăciune/ Dangăt/ Bate clopotul/ Sună clopotul/ Rugăciune/ Rugăciune.” Sacrificiul dureros și sfânt al Celui din Veșnicii, simbol al forței morale și fizice, se regăsește în dangătul clopotului în fața cerului. Sunetul clopotului evocă ispita înfrântă, doborârea păcatului, conferind versurilor un sens special, o semnificație morală deosebită. Asemenea unui cântec solemn ce trimite în sufletul cititorului emoții tulburătoare, dangătul de clopot evocă moartea pe cruce a Mântuitorului, care devine astfel, prototipul crezului creștin. „Totul cântă și
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
amândoi par a fi învinși de societatea în care trăiesc. Revoltă lor denotă inadaptarea, insă Lăură și Alec au puterea de a spune și de a recunoaște acest adevăr. Iată de ce, din punct de vedere moral, ei nu sunt niște înfrânți. „Îmi devenise atât de drag pământul” Remarcabilă rămâne dragostea Laurei pentru pământul pe care își duce zilele. „Îmi devenise atât de drag pământul, încât îl aduceam uneori în palme, îl miroseam și îl puneam într-o glastra, ca să-l am
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
perfuziile. Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară, La geam așteaptă moartea inutil ereditară. Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă, Destinul cosmic mă-mparte anticipat în două: Jumătate suspin acasă la noi în grădină, Jumătate înfrânt de dor într-o lume străină. 22.05.17 ... Citește mai mult Suprema așteptareCu mine-am plecat în singurătatea mea aleasăși-n mine îi port calzi, pereții vechi care m-apasă,Și vrăjmașa tăcere care-și vântură oasele,Ori tigva rânjind
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
perfuziile.Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară,La geam așteaptă moartea inutil ereditară.Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă,Destinul cosmic mă-mparte anticipat în două:Jumătate suspin acasă la noi în grădină,Jumătate înfrânt de dor într-o lume străină.22.05.17... III. HABEMUS REX, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017. Habemus Rex Te rog dacă poți să-mi spui tu ceva, Spune-mi, uimește-mă cu
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]