753 matches
-
Acasa > Poezie > Credinta > RELIGIA MEA Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Religia mea e să fac pace. Religia mea e să iubesc, Să nu înșel, să înfrățesc, Și pe orfani să ocrotesc, Așa e bine, așa-mi place. Că mă numesc creștin sunt mîndru Și nu impun părerea mea.. Și nu caut ceartă, vorbă rea, Și rău nu fac la nimenea. Că lină-i vorba, lin e
RELIGIA MEA de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365284_a_366613]
-
este fulgerare de căldură sufletească și frumusețe! Oricât avansarea vremilor duce la acceptarea necritică a noii muzici, muzica lui Constantin Drăghici arată fără să vrea cum e aceasta! Pe când repertoriul maestrului e încorporat în arhitectura caracterelor, multe cântece de azi, înfrățite cu neplăcerea muzicii eșuate în kitsch, denotă alb pe negru incultura muzicală. Nu e timpul pierdut, dar e în tot cazul întârziat pentru a fi salvat ce mai e de salvat din muzică. Devine urgentă întoarcerea la cântecele maestrului Constantin
CONSTANTIN DRĂGHICI. ...A CĂZUT O FRUNZĂ-N CALEA TA...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366518_a_367847]
-
familiei, ale războiului și luminii ori fertilității față în față cu personaje reale ale istoriei timpului, pe Junona, Jupiter, Minerva, Marte și pe Caesar, sau pe mai comunii patricieni, plebei sau sclavi într-un forum prinși laolaltă într-o horă înfrățită de un posibil “dialog” al surzilor, dintre pământeni și nepământeni, transgresând spațiile și timpurile într-o poziție a “durilor” care nu abdicau ușor de la adjudecările conferite, de la pozițiile cucerite în ierarhiile puterii lor “olimpianice” veșnice sau vremelnice, de la un cursus
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
aține aproape zilnic și numai atunci când pleoapa nopții bate ritmul oboselii extreme - pentru a mai putea îngriji de lighioanele din ograda și curtea proprie, adierea pâlpâitului de fitil al lămpii se strecoară vânturând aerul curat și rece al odăii, se înfrățește cu penumbra în dunga firului încheiat ce parcă joacă îndrăcit, fără astâmpăr. Pe un ecran nevăzut, personagiile de pe carpetă sau de pe flanelul de lânică începute în după amiaza asta se înfiripă o legendă, țesută și coniventă cu miracolul mișcărilor de
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
ELEGIE METAMORFOZATĂ Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 1019 din 15 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului o! dacă-o să plâng în toamna asta vitregită de iubire este pentru că pierd culoarea ei și nu mi-e teamă că mă-nfrățesc cu pomii solitari ce-n iarnă vor fi plini de promoroacă ... . iarna îmi dă sentimentul de liniște de așteptare și răbdare și-o să trăiesc ascunsă într-un basm departe de lumea dezlănțuită ... de-acolo voi zămisli în vis poeme din
ELEGIE METAMORFOZATĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366132_a_367461]
-
-i știu! Oricum e lumea asta împărțită În da și nu, în bine și în rău, Dar n-am dat nimănuia nicio mită Să mă primească în altarul său! Și pentru ei mă rog și n-aștept plată, Să le-nfrățească binele-n ogor Și inima din piept cât o să-mi bată Eu n-am să-i pun cuvântului zăvor... N-am dreptul să o fac și nu-i al meu, Slăvit să fie Cel ce mi l-a dat! Oricât
E-ADEVĂRAT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366253_a_367582]
-
adună afluenții, fii și nepoți, ca un Păstor grijuliu turmele sale, mânându-i spre Dunărea albastră, învolburând Marea cea mare, cu răzvrătirea neatârnării, așa cântecul Mariei și-a adunat mlădițele mângâind cerul și-nseninând pământul. Vremea iscusiților Conducători ai Neamului a înfrățit în clipa milostivă durerile cu bucuria, dimineața cu nunta, visurile cu curcubeiele, lacrimile cu fecioarele, dorul cu jalea, legea cu sărbătorile, azurul cu poveștile, rugile sacre cu răzvrătirile sfinte, codrii cu feciorii, apele cu cântecele lor, Oltul cu Nistrul, Mureșul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Dumbrăvița și le-au dorit și de care sunt mândri. Domnul primar amintește și mulțumește fostului primar Szilagyi Geza , fostului Consiliu Local și în mod special Societății Carpat Air Gearmata -principalul sponsor, deasemeni C. J. Timș cofinanțator, Primăriei din Sandorfalva - Ungaria, înfrățită cu Dumbrăvița și tuturor celor care și-au adus contribuiția la realizarea acestui proiect. Prin cele două busturi, locuitorii români și maghiari și-au aflat un alt sfânt lăcaș de închinăciune și prețuire a înaintașilor. Întreaga sărbătoare omagială a celor
MIHAI EMINESCU SĂRBĂTORIT LA DUMBRĂVIŢA ŞI GEARMATA VII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351979_a_353308]
-
este vorba numai de aport și performanțe, ci și de modul cum este gestionată activitatea instituției de către Doctor în științe medicale, general Vasile Cândea, cardiolog, omul de știință, cercetătorul și OMUL, prin existență, activitate și operă, însuși un model care înfrățește demnitatea și onoarea cu spiritul național și universal. Chiar și în aceste condiții vitrege, „funcționând în regim de avarie” cum a subliniat domnia sa, Academia Oamenilor de Știință din România rămîne fidelă principiilor sale, instituțiilor care prin realizările lor contribuie la
GALA PREMIILOR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350467_a_351796]
-
tăcerea din cuvinte. Învățăcelul ” Pildă v-am dat vouă, ca precum v-am făcut Eu vouă, și voi să faceți“. ( Ioan 13, 15). “Prin mărturisirea sinceră și amănunțită a tuturor păcatelor“, Arsenie Boca scria, văzându-și viața cu Cartea Cărților înfrățită la liceul cu tradiție din Blaj, pe când intârzia citind la lumina lumânării, ne atras de ispită, la Liceul ”Avram Iancu “ studiind întruna, instituție înființată de Andrei Șaguna. Îi plăceau științele exacte, și religia, practica pictura în vacanțe când soarele se
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
în cineva, fie și cu vorba De câte ori judeci pe un frate, să știi, Că nu te poți ruga în mânăstire când vii, Rugăciunea ta nu-i primită, de Dumnezeu nu-i ascultată, Ci în lături este lepădată.“ Și mulțimile se înfrățeau cu cei prin timp certați, Erau din nou prieteni, deveneau frați. “Moartea năpraznică poate fi și ispășire “, spunea, “Omul se încarcă cu păcate,” părintele gândea, “până când Dumnezeu pune capăt, și neândoielnic se plătește fapta cu care ai asuprit pe altul
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
pururi de prunci născătoare, Și Mama mea are nume de sfânt, Și în cugetul ei e Sărbătoare! Vecinii de-acasă, ce azi nu mai sunt, Îi aud cum o strigă-„ Linuță!” „Marie!” Numele mamei niciodată nu-i frânt, Lumina lui înfrățită pe-altare e vie! Cu sufletul plin de-amirosul de pâine, Vouă vă spun, acum și mereu- Numele mamei, a fost și rămâne Chezășia deplină a poemului meu... NU SCAPĂ NIMENI Nu scapă nimeni nemustrat la vamă, Vai de cei ce
POEME DE VARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345648_a_346977]
-
Peisajul îngeresc, Dă trăirilor fior! Portocalii din castele Și cireși de luna mai, Plini de gânduri și mistere, Plâng spre noi cu flori din Rai! Se purifică Pământul! Se îmbracă-n haina albă! Amorțește-ncet cuvântul, Admirând podoaba dalbă! Orizontul înfrățește Albul cu un cer senin, Semn că totul se unește Pentru viață și destin! Referință Bibliografică: Se purifică Pământul ! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1466, Anul V, 05 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia
SE PURIFICĂ PĂMÂNTUL ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352234_a_353563]
-
nr. 243 din 31 august 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE TITINA NICA ȚENE Prea târziu ? Mai plouă,demult n-a plouat și iar mi-e dor de casă și de vii cînd mă duceam cu tata la arat mă înfrățeam cu orele târzii. Am avut un vis să plec departe să mă rup de oamenii din sat dar toate sunt atâta de deșarte că iar mi-e dor să merg la semănat Mi-e dor să alerg desculță prin câmpii
E TOAMNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356078_a_357407]
-
l-au trecut granița în Iugoslavia pe nea Mitică, deși el nu era legionar. Au fost opt persoane în grupul lui. Au stat trei zile închiși la Panciova, reședința districtului Banatul de Sud din Voivodina (Serbia), orașul unde Timișul se înfrățește cu Dunărea. La 15 kilometri distanță de Panciova, se poate trece Dunărea în „Orașul alb”, Belgrad, situat la confluența râului Sava cu Dunărea. Acolo, în Panciova era cea mai veche pușcărie de pe timpul imperiului austro-ungar (1867-1918); de abia în anul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
putere în sufletu-mi, ați pus - de-o vreme, doar cu mine mai lupt, ori cu demonul nesupus, și, ca Orfeu, din adâncuri izbândă îmi cânt în lumea de sus, viitoare - dar gându-mi viteaz, cu-al aproapelui meu se-nfrățește și lupta să scape de greaua robie, să uite ce-a fost, să nu lâncezească - aș vrea să vă-ncânt, să vă vindec, să-ndemn albinele să roiască, iar pe-Afrodita s-o simt, cum din inima mea, pururi, se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
câtă putere în sufletu-mi, ați pus -de-o vreme, doar cu mine mai lupt, ori cu demonul nesupus,si, ca Orfeu, din adâncuri izbândă îmi cânt în lumea de sus, viitoare -dar gându-mi viteaz, cu-al aproapelui meu se-nfrățește și luptăsă scape de greaua robie, să uite ce-a fost, să nu lâncezească -aș vrea să vă-ncânt, să vă vindec, să-ndemn albinele să roiască,iar pe-Afrodita s-o simt, cum din inima mea, pururi, se-nfruptă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
-mi și mie, cu patimă, păcatele, toatele, până la ultimul - și udă-mi, cu roua fierbinte, fierbinte toate livezile și grădinile, neînstrăinatele, până la ultima - și dă în pârg toate florile și ierburile, și desfereca toate semințele și bucățele până la ultima - și înfrățește paltinii și ulmii și stejarii, ... Citește mai mult ELOGIU RENAȘTERIIIn noaptea asta, cucernica, Zậnă a Zorilor, rogu-tespală-mi și mie, cu patimă, păcatele, toatele,până la ultimul -si udă-mi, cu roua fierbinte, fierbintetoate livezile și grădinile, neînstrăinatele,până la ultima -și dă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
Zorilor, rogu-tespală-mi și mie, cu patimă, păcatele, toatele,până la ultimul -si udă-mi, cu roua fierbinte, fierbintetoate livezile și grădinile, neînstrăinatele,până la ultima -și dă în pârg toate florile și ierburile,si desfereca toate semințele și bucatelepână la ultima -si înfrățește paltinii și ulmii și stejarii,... XXVIII. ELOGIU PRINOSULUI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011. ELOGIU PRINOSULUI Asemenea lui David, de șapte ori pe zi, îl voi laudă pe Zeul meu - și rugăciuni îi voi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
Zvon de struguri, must și larmă de cules, de hărnicie, toamnă, doamnă arămie coborâtă printre vii. Cu alaiul tău de frunze, cu ghiozdane și copii, ce pui zâmbete pe buze, desfrunzind din nou copacii, lasând crengile pustii. Mi te-ai înfrățit cu vântul, maturați aleile, nostalgia și cuvântu-mi, umple iară paginile. Flora- 2009 Melancolii de toamnă Târziu când toamna pletele-și răsfiră, și frunze-ngălbenite gem în vânt, frumoasa doamnă, perle brumării înșiră, iar eu o lacrimă fierbinte-ncerc s-ascund
MELANCIOLII DE TOAMNĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356677_a_358006]
-
august la Pensiunea Melios, incluzând și alte locații în funcție de activitățile desfășurate și a atras un număr mare de participanți din Bucovina, din țară, cât și de peste granițele țării, în mod deosebit din sectorul Ciocana de la Chișinău cu care ciocăneștenii sunt înfrățiți în dragoste de frumos, de tradiții, de muncă și de respect pentru tot ceea ce înseamnă valoare materială și spirituală a poporului român. Având în vedere că prima zi de festival a coincis cu Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, acesta a început
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
te crucești. Te doare mintea. Dar mai mult, te doare inima. Am trăit mai multe regimuri. Nici unul nu a fost atât de înverșunat. Poate doar comunismul, la începutul lui glorios, cănd prigoneau și arestau românii pentru că nu voiau să se înfrățească. În fine, haosul e în floare. Românii s-au împărțit. Pe același trotuar stau și cei pentru și cei contra. Sunt buni, sunt răi? Sunt amestecați. Din te miri ce, se iau la harță. Sar scântei. Iese tămbălău. Nici ei
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355238_a_356567]
-
Ele sunt expresia iubirii de oameni, pe care Biserica o propovăduiește neîncetat în toate timpurile. Prin aceasta ele au și o netăgăduită valoare morală. În creștinism iubirea nu este o teorie, ci un principiu de viață, care apropie oamenii, îi înfrățește ți îi îndeamnă să trăiască în pace și bună înțelegere... Cu alte cuvinte, rugăciunile pentru autorități fac parte din rugăciunea de mijlocire a Bisericii, creează astfel de punți de legătură între conducători și conduși, contribuind la realizarea unui ideal comun
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
ești”. Glodul nostru se pitește prin cele mai insolite locuri, așteptând picătura ploii pentru a prinde din nou viață, zemuind și clocind din greu, în aburi de fertilitate. Primăvara scoate aburi, mustind de seve și îmbobocind de ghiocei, iarna se-nfrățește cu cristalele fulgilor de zăpadă, depunând acea subțire peltea pe șosele, ce transformă orice deplasare într-un straniu dans incoordonat. Plescăie pofticios, când prinde câte un toc prin el, care se zbate nervos să-i scape din îmbrățișare, dar nu
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
25 martie 1569, dat de Alexandru Mircea VV (o copie din 1814 se află la Arhivele Naționale Mehedinți, Colecția de documente, XIX/1, prin care se recunoștea lui Nicola și feciorilor săi, partea Badei Urdăreanu din Izverna, aceasta din urmă înfrățindu-l pe Nicola în fața Domnului și Sfatului Domnesc, în schimbul unor daruri de preț și sume de bani. În deceniile și secolele următoare au loc multe procese între cele două părți -Urdărenii și Izvercenii, pentru împărțirea hotarului (Mite Măneanu, Agricultura și
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]