227 matches
-
monoice, care nu-și pot salva specia protejând doar femela, fiecare individ fiind deopotrivă „femeie“ și „bărbat“. Socul de pildă, plantă aleasă anume de mine pentru un experiment paralel, nu pentru că poporul Îi spune lemnul dracului, ci pentru că, spre deosebire de alții, Înfrunzește Înaintea Înfloririi. Mai doriți dovezi ale inteligenței Naturii? Întoarceți fila, fie ea cu ghilimele, adică radiofonică. „Sâmbătă cu prieteni“, 27 aprilie 2002, ora 17,40 17. „Invenții“ Am vrut să fie așa, adică difuzarea unui material despre o idee: „Aparat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Alții luau cu ei pe unul sau altul dintre frații mei. Tot mai singur pe zi ce trecea, mă uitam cu jind spre dealurile golașe din jur, unde aș fi vrut să mă Împământenesc. Dar zilele treceau; venea vremea să Înfrunzesc, și-l auzeam acum pe inginer spunând că m’ar da și de pomană, deși Încă spera că de pe scoarța mea va putea să-i plătească pe cei care mă chinuiseră trei ani. Însă, laolaltă cu câțiva frați ai mei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cumva prin răsturnare pătrunzi într-alt fantastic, mai dens, mai cețos, sau mai luminos, dar ascuns ca o minciună în spatele pâclei. "A plecat pe mări s-o uite/ Dar sub lună, dar sub stea.../ Răsărea la loc pădurea,/ Iar corabia-nfrunzea". Nebun e cel ce nu pricepe nebunia! Pădure, verde pădure mesaj volitiv al creierului Arta egipteană, greacă, babiloniană este arta bazată pe serii de personaje, repetate la infinit, aceleași, altele, multiplicate. În tendința spre necreat, se întreabă Blaga în Trilogia
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cumva prin răsturnare pătrunzi într-alt fantastic, mai dens, mai cețos, sau mai luminos, dar ascuns ca o minciună în spatele pâclei. "A plecat pe mări s-o uite/ Dar sub lună, dar sub stea.../ Răsărea la loc pădurea,/ Iar corabia-nfrunzea". Arta egipteană, greacă, babiloniană este arta bazată pe serii de personaje, repetate la infinit, aceleași, altele, multiplicate. În tendința spre necreat, se întreabă Blaga în Trilogia Culturii, când au început să apară unicitățile? Ce anume le-a determinat apariția? "Rembrandt
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de misterele tainicului destin. Toate acestea surprind o ruptură, o suspendare mnemoclastică a realității. Dinaintea lui e Grădina zeilor. Se apropie s-o vadă. Cornalina are aici roade, și-i împrejmuită cu ramuri de viță înfrunzite, plăcute vederii. Lapislazuli a înfrunzit, Și are roade, nespus de plăcute vederii 1195. Paradisul babilonian cu pădurea cedrilor poae fi distrus de puterile malefice ale esoterismului. Magicienii Humbaba și Omul-scorpie din Epopeea lui Ghilgameș veghează tainele minunatei Păduri a Cedrilor și Muntelui Mașu pe care
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) sau în frază: "și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * raportul de subordonare în propoziție ("Și într-o zi, apropiindu-se de oglindă, o întrebă..." Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) sau în frază (în cazul propozițiilor subordonate despărțite prin virgulă de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și gemând, își reproșa că se apucase de o treabă de bărbat. Cine m-a pus să mă urc în copac! își spunea cu necaz. Trebuia să-l las în plata Domnului, cum nu s-a uscat atâția ani, mai înfrunzea el și anul ăsta. Cine m-a pus! Timpul trecea și umezeala pământului îi pătrundea în oase. Vecina o auzi gemând tocmai când trecea pe stradă. Bătrâna fu dusă imediat la spital. Peste o lună ieși cu piciorul întreg, vindecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
se ridică de pe scaun, șotâng șotâng, ieși în fața casei. Privi cu nesaț cerul senin, albastru oțelit, își roti privirea, trase aer în piept și porni încet spre măr. Îl privi de sus în jos de parcă îl vedea pentru întâia oară: înfrunzise peste tot, o mireasmă proaspătă și caldă răspândea în jurul lui. Era ca o aureolă luminoasă nevăzută, dar așteptată. Copacul fremăta din toate frunzele la adierea vântului de primăvară. Neliniștea lui adâncă îi aminti de nesiguranța ei de altădată, de umbra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu o tunică de muselină albă foarte decoltată, cu brațele și umerii goi, nici șal, nici eșarfă, nici un fel de voal: toate făceau din ea o ciudată apariție într-o cameră de han, la amiază. Ținea în mână o rămurică înfrunzită pe care o rotea fără încetare între degete. Rostul rămuricii era să pună în evidență o mână foarte frumoasă, dar desăvârșea ciudățenia costumului ei. După trecerea unei ore, eram fermecată, iar seara, în timpul felului inteligent în care o bucura debitul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mereu la fel!" Ne plimbăm pe mal, printre copii, părinți și bătrâni care-și trăiesc ultima vară. În loc să tragem pe nări iz de mare, inhalăm disperare. Rimele sunt ucigașe. Tema de început închide cercul. Presimțirea e acum o detestată certitudine: Înfrunzesc copacii Ca vorbe pe punctul rostirii; Noii muguri se desfac fără grijă, Verdele lor e atâta mâhnire. Se nasc ei iar Și noi îmbătrânim? Ba mor și ei. A murit anul trecut, par să spună, Luați-o de la cap, de la
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
floarea câmpului până a venit timpul la aiști doi tineri care stau în fața dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe rușinate și se roagă la dumneavoastră să le dați iertăciune așa cum Dumenezeu a binecuvântat pe cei doisprezece patriarhi de le-a înfrunzit cununiile de pe capetele lor, precum a binecuvântat Dumenezeu pe Adam de-o înfrunzit toiagul uscat de 99 de ani, iar dumneavoastră cinstiți părinți să-i iertați și să-i binecuvântați! Părinții spun: “Dumnezeu să-i ierte și să-i binecuvânteze
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
floarea câmpului până a venit timpul la aiști doi tineri care stau în fața dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe rușinate și se roagă la dumneavoastră să le dați iertăciune așa cum Dumenezeu a binecuvântat pe cei doisprezece patriarhi de le-a înfrunzit cununiile de pe capetele lor, precum a binecuvântat Dumenezeu pe Adam de-o înfrunzit toiagul uscat de 99 de ani, iar dumneavoastră cinstiți părinți să-i iertați și să-i binecuvântați! Părinții spun: “Dumnezeu să-i ierte și să-i binecuvânteze
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
444). Există o împărțire cronologică a narațiunii care o urmează pe cea a calendarului popular, unde "Sâmedrul" și "Sângiorzul" împart anul în două anotimpuri egale. În tradiția populară, "Sf. Gheorghi când aleargă cu calul său împrejurul pământului, iarba înverzește, codrul înfrunzește, pământul se deschide și primăvara vine, dar Sf. Dumitru când aleargă împrejurul pământului, frunzele cad și omăt și iarna vine"445. Cel cu memoria prodigioasă, Lixandru (acesta este motivul pentru care, dintre toți foștii săi elevi, Fărâmă îl caută pe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
întrebării juste înseamnă nu numai o clarificare (în sensul căutat de Parsifal). "Înainte chiar de a i se răspunde unde este Graalul, pronunțarea corectă a întrebării juste aduce după sine o regenerare cosmică, pe toate nivelurile realității: apele curg, pădurile înfrunzesc, fertilitatea coboară pe pământ, virilitatea și tinerețea regelui sunt restaurate. Este poate în destinul nostru să ne refuzăm întrebarea justă, necesară și urgentă, singura întrebare care contează și fructifică. Nimic nu oglindește mai precis ratarea omului care refuză să se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
amprenta pe ele. Mie îmi convenea de minune, poziția lor. Nu aveam nevoie de scară ca să mă urc după nuci, sau să mă ascund, când mă jucam cu Maria lui Iliuță și cu Aurel Grigoraș, vecinii mei. Când nucul era înfrunzit, mă pierdeam printre ramurile și frunzele lui late și mari. Prietenilor mei nici prin cap nu le trecea, să mă caute în nuc. Când m-au descoperit, nu le venea să creadă ochilor. Ce ascunzătură bună aveam! Când nucile se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și întrebat-o: Unde te duci, pajură, Atât de-mpăjurată, Așa de-nfocată, De foc încinsă, De foc cuprinsă? Mă duc codrii să-i pârlesc Câmpii ca să-i veștejesc, Văile ca să le sec Și pietrele să le crăp. Lasă codrii să-nfrunzească Câmpurile să-nflorească Văile să înverzească Pietrele să se mărească; Da te du la omul meu, Mie dat Cătră mine-ndreptat Și cu foc în îmbracă Și cu foc îl înfoaie Și-n foc îl încinge Și-n foc îl strânge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ambivalență, deci o posibilitate de alegere a plantei, Încă din faza formării mugurelui, a uneia dintre cele două direcții de diferențiere: asimilația, hrănirea plantei adică, respectiv Înmulțirea. Și, adesea, iar pentru a justifica acest adverb amintesc numai că Înainte de a Înfrunzi orice pom se Îmbracă efectiv În flori, adesea deci, planta alege a doua cale: Înmulțirea. Această opțiune e o necesitate poate mai stringentă, căci ea iese din cadrul interesului individului vegetal, hrănirea și supraviețuirea individuală adică, și intră În cadrul unui interes
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ghinionul ca într-o astfel de zi să fiu pusă de securitate la sediul primăriei. Plănuisem în acea primăvară să mergem la socri, undeva într-o comună din apropierea Bucureștiului, care era înconjurată de păduri. Era primăvară și codrul abia era înfrunzit. Am vorbit din timp cu un cioban să mi aducă doi miei contra cost și o roată de caș proaspăt. Odată ajunși la țară, la socri, vroiam să facem un grătar și să ne simțim pentru câteva ore o familie
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de aur, curtea se acoperă de marmură, ușile par sculptate și toată casa strălucește de aur"144*, iar Filemon și Baucis sunt metamorfozați în copaci despre care legenda ne spune că erau stejar și tei ("Baucis a văzut pe Filemon înfrunzind și bătrânul Filemon pe Baucis de asemenea acoperindu-se de frunziș. Din frunțile lor reci s-a înălțat câte un vârf de copac și, cât au putut, și-au adresat cuvinte unul altuia: "Adio, o soț, o soție!" au zis
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
părul nostru brun. Umbra, pe ocolite, Migra, din când în când, printre raze ce-ncălzeau ... . Intrând în vis, deodată, ca din întâmplare, A lunecat fioru-n dorul sângelui vuind, S-a aprins privirea (un gol în întrebare), Sunete duioase (în răsfăț) înfrunzeau argint. Sufletul, ca un foc aprins, în rugăciune, Cu flăcările lungi, alerga prin artere. Un tic-tac puternic a-ndrăznit să ne-adune Și-o culoare roșie tremura în tăcere ... Referință Bibliografică: AM POPOSIT ÎN MAI / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AM POPOSIT ÎN MAI de LIA RUSE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349757_a_351086]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Posești, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Posești, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut tăiat de o fascie groasă de argint. În câmp superior, pe azur, trei crenguțe înfrunzite cu câte două mere, plasate în banda doi și unu, totul de aur. În câmp inferior, pe azur, o doniță de argint. Semnificația elementelor însumate: Elementele fac trimitere la tradiția zonei. Fascia de argint simbolizează drumul comercial ce lega încă
HOTĂRÂRE nr. 819 din 27 mai 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158497_a_159826]
-
adunau la horă. Momentul culminant avea loc în Duminica Albă, când se desfășura obiceiul matca. În această perioadă a anului erau scoase înainte vreme și fetele pentru prima dată la horă. La Sf. Gheorghe se împodobeau stâlpii porților cu mlădițe înfrunzite de salcie. De Rusalii, catolicii din Somușca, mergeau odinioară în pelerinaje, mai lungi ori mai scurte. Astfel, ei participau și mai participă și astăzi la renumitul pelerinaj de la Mănăstirea din Șumuleu - Ciuc ori la Cacica. Șezătorile erau odinioară prezente și
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
scut era timbrat de o coroană închisă și avea drept tenanți doi delfini afrontați, însoțiți de câte două drapele tricolore plasate pe verticală. Capetele delfinilor se sprijineau pe două țevi de tun, încrucișate la baza scutului și plasate pe ramuri înfrunzite de stejar. O panglică albastră, pe care scria cu aur „”, înfășura cele două țevi de tun. Toate aceste elemente erau plasate sub un pavilion de purpură, căptușit cu hermină și prins într-o coroană închisă. O variantă similară îi avea
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
formal, tematic și simbolic de la arta apuseana la cea orientala bizantina. În arta apuseana capătul răsucit al cârjii arhierești este împodobit fie cu motive vegetale fie cu șerpi cu gurile deschise. Motivele vegetale amintesc de toiagul lui Aaron, care a înfrunzit, înflorit și dat fructe înaintea Domnului că însemn al alegerii lui Aaron că mare preot. În unele paterițe apusene medievale apare un șarpe înghițind un alt șarpe, un motiv al autorității și puterii divine, cu trimitere la acelasi toiag al
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
smochinului folosind un joc de cuvinte în care "începutul verii", adică "începutul secerișului" este comparat cu "începutul necazului" care declanșează evenimentele de înaintea venirii Fiului Omului. Marcu 13:28-29:" "Învățați de la smochin pilda: Când mlădița lui se face fragedă și înfrunzește, cunoașteți că vara este aproape." Tot așa și voi, când veți vedea împlinindu-se aceste lucruri, să știți că El este aproape, lângă uși." "" cade conform datei observării lunii noi, în Sâmbăta cea mai aproape de ziua a X-a zi
Sabat haGadol () [Corola-website/Science/325970_a_327299]