227 matches
-
deliciu, iubirea poate deveni oricând ... capriciu. Căutăm în iubire streașina mării risipită în noi. Pe la treizeci de ani, tinerii pun frâu iubirii. Petru că trebuie să se căsătorească. De regulă, în iubire te atinge un glonț rătăcit. Iubirea adolescentină poate înfrunzi și stâlpii de telegraf. Robește-mă iubire să mă simt și eu împărat! Iubirea crește și din potrivniciile ei. Marile iubiri sunt necondiționate. Iubirea - o altă sublimă dezordine. Don Juan - acest cascador al iubirii. Prea mulți oameni confundă iubirea cu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
aici unde aproape totul este măreție și fală. Vă Închipuiți desigur că am mai văzut araci și În zona de baltă, dar aceia, dacă nu erau aleși dintre cele mai uscate bețe de salcie, obișnuiau să prindă rădăcini și să Înfrunzească după prima ploaie, devenind până În mijlocul verii arbuști În toată legea, Înăbușind fasolea pe care ar fi trebuit s-o susțină și dându-i posibilitatea celui care Îi plantase să se hrănească apoi cu ceva ce semăna cu fructele plopului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
posibilitatea celui care Îi plantase să se hrănească apoi cu ceva ce semăna cu fructele plopului sau ale răchitei (pere, micșunele etc.). Am mai apucat să văd, În câmpie, și aracii strâmbi și mărăcinoși de salcâm, la fel de obraznici atunci când ploua (Înfrunzeau adică) și deodată pretențioși pe timp de secetă; se transformau În sperietori, urâțeau și mai mult peisajul deja trist. Pe timp de grindină, spre exemplu, erau singurele obiecte ce rămâneau cu nerușinare În picioare. În vara aceasta, după eșecul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
o fi fost că nu era nimeni pe la el prin curte, Își pusese În toată grădina numai zmeură. Zmeură, știi ce-i aia, nu?“ Da, ai zis tu și chiar În clipa aia ochii ți-au zburat spre bețele vag Înfrunzite pe lângă gardul dinspre stradă al grădinii Învățătorului Popescu. — Nu cumva...? — Păi, sigur că da, asta e, ești băiat deștept, bravo, a zis el și a plecat Înăuntru, În casă, după o sticlă de vin. Într-adevăr curiozitatea grădinii lui consta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
adesea îi sunt martore: Feronerii ușoare în mistice ogive / Se-arată rar mirărilor duium...; Potecile sub talpă subțiri a disperare / Mai roase de la pasul ce gândul l-a-nsoțit / Vor lumina-n vitralii și-n false calendare, / Când sunetul de toacă va înfrunzi la schit. Ochii, pleoapele, gura, genunchii, trupul tot sunt mărci metonimice ale prezenței iubitei în gândul îndrăgostitului, amintite și implicate în demersul lui cognitiv, indus și condus de iubirea dominatoare: ...de gura ta mă las încet șoptit...; Tăceri adorm genunchii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
părul bălai, răsfirat pe umeri; obrajii îi erau numai zâmbet, iar glasul clinchet de clopoței. Eu vin din țara lui Miază-Zi. Babei Ierni îi dăruiesc ghiocei albi ca neaua, brândușe galbene precum soarele, toporași albaștri ca seninul cerului. Înverzesc câmpurile, înfrunzesc pădurile, înfloresc poienile și pajiștile. Aduc înapoi păsărelele cu cântecele lor, scot mieii să zburde la lumină. Ehei, a glăsuit la rându-i fata de alături numită Vara, zilele mele-s lungi și-nsorite, ca să aibă oamenii vreme bună de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
următoarea lună, Mai geroasă dar senină Și sunt veselă mereu Februarie... numele meu! Început de primăvară Iarna se retrage iară, Iar copiii-s fericiți, Martie eu sunt să știți! Voi ieși și eu în față, Prin livezi flori si verdeață Înfrunzind câmpiile, Mă înclin... Aprilie. Peste tot doar păsărele Venind de pe drumuri grele. Toți salută mândrul crai, Numele lui este Mai. Este foarte cald afară, Deci înseamnă că e vară. Coroniță cu mândrie Poartă pe cap Iunie. De ce-i spune lui
Lunile anului by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83643_a_84968]
-
Mungo Park, acel călător perseverent, ce ar fi putut el vedea pe un câmp de luptă În arșiță care să-i redea Încrederea. La sfârșitul lui iunie sau iulie vedeai mereu maci crescând În lanurile de grâu, și duzii erau Înfrunziți și puteai să vezi valuri de căldură care proveneau de la țevile armelor ascunse sub frunze atunci când le bătea soarele; pământul devenea de un galben strălucitor pe marginile gropilor lăsate de obuzele cu gaz cu muștar și e adevărat că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mare slavă. 31. El va trimite pe îngerii Săi cu trîmbița răsunătoare, și vor aduna pe aleșii Lui din cele patru vînturi, de la o margine a cerurilor pînă la cealaltă. 32. De la smochin învățați pilda lui: Cînd îi frăgezește și înfrunzește mlădița, știți că vara este aproape. 33. Tot așa, și voi, cînd veți vedea toate aceste lucruri, să știți că Fiul omului este aproape, este chiar la ușă. 34. Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta pînă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
SUFLET VERDE Mi-am deschis dintr-o privire calea către nesfârșit Îmi priveam ochiul privit dincolo de labirint Și vedeam ce nu se vede recitând încet din Vede atmanul de suflet verde irisul curbat în sine înfrunzindu-se de tine înspre zorile-ți senine .
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1602]
-
de rezonanță a unor stări sufletești; când Regele Pescar era bolnav, văzduhul era "tras prin tină, un sclav", vântul era "galben în risipă, pecinginea se lăfăia-n dojană, pădurile schelete care țipă"; dar când Parsifal întreabă de "misticul potir", codrii înfrunzesc, apele cântă ca o liră, cerul este verzui, pomii sunt lunateci" etc. Printr-o asemenea particularitate, într-o perioadă de sufocare a lirismului în cătușele politicului, baladele au fost candele aprinse ale poeziei adevărate care emiteau lumini și umbre, transmițând
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poezie: copilăria, hora, comorile, dorul, descântece de dragoste, întoarcerea dezrădăcinatului, icoane aflate sub semnul poeziei lui Lucian Blaga și, din când în când, a lui Arghezi. Dragostea și nunta sunt invocate în incantații biblice, nașterea înseamnă îndumnezeire: "Și roiam, înfloream, înfrunzeam, mă-ndumne-zeiam/ în zori lumea era gata de nunta.". Dumnezeu răspândit în univers ne amintește de panteismul arghezian: " Cineva trece prin oameni și arbori". Ca și la Blaga, omul devine o prelungire a peisajului. Tot universul tradiției se subordonează în poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
era o fată de împărat ce rămâne "grea din Sfântul Duh". Tatăl ei n-a crezut-o și a chemat toți domnii cei mari, dându-le fiecăruia câte o bucată de "lemn de pădureț uscat în gură; la care va înfrunzi, acela i-a făcut copilul". Numai la un unchiaș "a slobozit lemnul frunze și floare". Grâul, nelipsit din alimentația ceremonială, marchează în legende simbolul lui Hristos. Pe urmă a fugit Maica Domnului cu copilul până ce-a ajuns la un om
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vânt mai bătrân, de strâns. Vânturile de septembrie, octombrie, sunt vânturi bogate. Vânturile din postul Crăciunului și din Câșlegi, dacă nu vor avea tărie, atunci își fac pe urmă a lor. Vânturile cele mari, primăvara, sunt pentru ca să desfacă mugurul, să înfrunzească pădurea, iar cele de toamnă să deie frunza jos, să usuce, să desfrunzească."171 Fie că este activ, "motor al vieții", ilustrând pulsiunile lăuntrice ale omenescului, sau năvalnic, ca dezlănțuire a stihiilor primordiale, vântul repune lumea în ordine, convertind-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și-am văzut / Pajură păjurată / Și cu foc înfocată. / Pajură păjurată, / Un` te duci așa-nfocată? Mă duc codrii să-i pârlesc, / De verdeață să-i gătesc, / Și văile să le sec, / Și pietrele să le crep! / Lasă codrii să-nfrunzească / Și văile să-nverzească / Și pietrele ca să crească, / Da tu te du mai bine în lume, / Peste lume, / La ursitul meu aanume, / Cu foc îl încinge, / Cu foc îl aprinde, / Foc la gura cămeșii îi bagă, / La inimă i-l
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vara între 23 aprilie și 26 octombrie, având ca miez al timpului data de 20 iulie (Sântilie), iar iarna se desfășoară între 26 octombrie și 23 aprilie, miezul iernii fiind Sânpetru de iarnă (16 ianuarie). Dacă Sângiorzul încuie iarna și înfrunzește codrul, Sâmedru încuie vara și desfrunzește codrul.101 Înnoirea timpului calendaristic avea loc în noaptea de Sâmedru, prin aprinderea focului ritualic, în care se împlânta un brad verde pentru a fi incinerat, iar pe coastele dealurilor se rostogoleau roți de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de foarte multe ori inspirată și firească, se hrănește cel mai des din semantica plecării, a ducerii, a părăsirii. Aerul „pleacă printre degete, cu casă cu tot”; „pe o apă o să plece chipul meu”; „Eu știu: anii, pădurea, toate / Cum înfrunzesc / Și cum de mine se îndepărtează”; sau, obsesiv: „Din frunze pleacă, pleacă și pleacă o dansatoare.” Starea are profunzime, căci poetul o păstrează la distanță egală și de ispita intelectualismului greoi, și de aceea a ludicului facil. A. convinge de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) sau în frază: "și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * raportul de subordonare în propoziție ("Și într-o zi, apropiindu-se de oglindă, o întrebă..." Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) sau în frază (în cazul propozițiilor subordonate despărțite prin virgulă de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Hyla arborea, la Picus viridis, Dendrocopos major - picior cu patru degete puternice ( două îndreptate anterior și două posterior ), cioc lung, puternic și ascuțit , aripi scurte, pene tari fără puf . Aspectul sezonier : vernal ( primăvara târzie ) arborii înfrunziți cu flori scuturate arbuști înfrunziți cu fructe mici plantele ierboase de vară înflorite și unele cu fructe 7.4. Valorificarea instructiv educativă a studiului avifaunistic în cadrul vizitei didactice la Muzeul de Istorie Naturală Iași Clasa : a VI-a Obiectul : Zoologie Locul desfășurării: Muzeul de Istorie
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
când s-au făcut probele filmate. La Bughea, undeva pe lângă Câmpulung Muscel.... Scenograful a amenajat o culă veche, a bătut pereții cu pământ amestecat cu paie și cu pleavă de la grâu s-a filmat în interior; apoi afară unde pădurea înfrunzise, iarba era de un verde dureros, smălțuită cu flori galbene de păpădie și se auzea clopotul de la biserica din sat. Am plecat la București și ne-am întors peste o săptămână, după zilele de Paști. Și, minune! Pereții din culă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
păli, a (se) răci, a (se) slăbi, a (se) spuzi, a (se) știrbi (derivate); ● nereflexive: a ațipi, a degera, a deveni, a evolua, a expira, a fermenta, a flexiona, a germina, a involua, a îmboboci, a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni, a naufragia, a năpârli, a răguși (primare); a adormi, a amorți, a amuți, a asurzi, a cheli, a clocoti, a crește, a decădea, a dospi, a flămânzi, a fuziona, a îmbătrâni, a încărunți, a îngheța, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
e) emisie de sunete, miros, substanțe: La saună, se asudă/se transpiră mult; (f) aspectuale: nu există nereflexive primare. Verbe de schimbare de stare ca a expira, a fermenta, a flexiona, a germina, a îmboboci, a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni nu acceptă diateza impersonală pentru că nu pot avea subiect uman. Pentru unele verbe care descriu o configurație spațială (a apune, a asfinți, a bălti, a răsări) explicația este aceeași; pentru verbe ca a avansa, a coti
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
involuat, -ă nom. involuarea A ÎMBOBOCI Trandafirul japonez a îmbobocit part. îmbobocit, -ă nom. îmbobocirea (îmbobocitul − rar) A ÎNCOLȚI Cartofii încolțesc primăvara part. încolțit, -ă nom. încolțirea, încolțitul A ÎNFLORI Cireșii înfloresc primii part. înflorit, -ă nom. înflorirea, înfloritul A ÎNFRUNZI Copacii înfrunzesc primăvara part. înfrunzit, -ă nom. înfrunzirea, înfrunzitul A ÎNMUGURI Pomii înmuguresc primăvara part. înmugurit, -ă nom. înmugurirea, înmuguritul A MOCNI Focul mocnește în sobă part. mocnit, -ă nom. mocnirea A NAUFRAGIA O navă a naufragiat în Canalul Suez
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nom. involuarea A ÎMBOBOCI Trandafirul japonez a îmbobocit part. îmbobocit, -ă nom. îmbobocirea (îmbobocitul − rar) A ÎNCOLȚI Cartofii încolțesc primăvara part. încolțit, -ă nom. încolțirea, încolțitul A ÎNFLORI Cireșii înfloresc primii part. înflorit, -ă nom. înflorirea, înfloritul A ÎNFRUNZI Copacii înfrunzesc primăvara part. înfrunzit, -ă nom. înfrunzirea, înfrunzitul A ÎNMUGURI Pomii înmuguresc primăvara part. înmugurit, -ă nom. înmugurirea, înmuguritul A MOCNI Focul mocnește în sobă part. mocnit, -ă nom. mocnirea A NAUFRAGIA O navă a naufragiat în Canalul Suez part. naufragiat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
stricăciune la înmormântare, ci ne folosim de un obicei vechi și bun, acela al îngropării. Întreaga natură, spre mângâierea noastră, arată învierea viitoare. Soarele apune și răsare. Stele dispar și reapar. Florile se usucă, dar renasc. Arborii, chiar cei bătrâni, înfrunzesc din nou. Semințele, dacă nu sunt stricate, dau rod. Așa e și cu corpul nostru în lumea aceasta, ca și cu arborii, care iarna își ascund verdeața sub o aparentă uscăciune. 111 De ce s-ar grăbi să rodească iarăși și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]