1,478 matches
-
fie: poate.“ În plus, este neinspirată ideea de a scrie astfel - licențios-sclifosit - mai mult de o sută de pagini. Un stil care, la început, trezește curiozitatea, prin noutate, devine agasant și chiar dizgrațios prin repetare. „milă față de mama dar nici o îngăduință: mama trebuie să dispară. râgâie; scapă pârțuri; le stâlcește în pâlnia spațiului dintre trompele uterine; pot să-mi închipui orice. Nimeni nu cumpără scornirile mele și n-are ce face cu astfel de născociri. Mi se va întoarce spatele. Mi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de un grup sălbatic, el rămîne în pușcărie. Nu cred că violatorii din pușcărie vor fi judecați pentru faptele lor. Deși sînt vinovați pentru linșaj, deși culpa lor este cu circumstanțe agravante, fapta lor va fi privită cu o anume îngăduință. Pe undeva și eu simt impulsul să spun "bine i-au făcut!" La o cercetare mai rece îmi dau seama că greșesc. Legea talionului părea sălbatică, prea dură, nu ținea cont de împrejurări. Pedeapsa a fost socotită prea aspră chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
să o cunoști." Blonda... În tindă, după icoană, bruneta. (Intimitatea, fără câteva firimituri de Dumnezeu, un mixaj de eros și pudic.) O stare de bipolarism sexual... mâinile în chiloți, tâmpla în rugăciune. Complicitatea din ramă avea iz de răbdare, de îngăduință, de solidaritate... Pămătuful cârlionțat dintre picioarele Anei, peste care niște stropi albi ștergeau orice sugestie neconformă cu așteptările, era mai mult decât o determinare a stării de rugăciune. În acel portret, roua, la lumina blițului unui aparat foto, la lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Trageți cortină! Este vremea pogorârilor, treaptă cu treaptă, din oase în carne, din carne în inimă, din inimă în sânge, din sânge în cuvânt și iar în inimă. Dumnezeu repară o scară. 5. Pe chip i se citea blândețea, smerenia, îngăduința, răbdarea. Nu era singur. Purta pe cineva sub haină, lipit de suflet. O fotografie alb-negru cu inimă. S-a declanșat blițul. (Dispersia luminii este, de fapt, o resuscitare a sângelui.) Zâmbiți, vă rog, cu toate arterele deodată, zâmbiți, dragilor, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
se prăvălește peste mine ca o avalanșă de țipete, eu sub care umbră de sfânt să mă ascund, din ce incertitudini să-mi construiesc acoperiș, în care piatră să-mi sap fereastră? Dumnezeule, nu am de gând să-ți cer îngăduință pentru o desfacere ireversibilă, confortul de a fi nisip într-o clepsidră spartă nu-mi încape nici măcar curgerea între două intenții. Copile, până când să-ți îngădui rătăcirile? De vrei să exiști în afara lumii, leapăd-o din suflet! Ia un foarfece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
foarte. Spune, frate Petru, ce te apasă pe suflet? Îndrăznește! Nu eu, Dumnezeu te ascultă, te iartă, te povățuiește. Trebuie doar să te căiești de cele păcătuite și să te rogi pentru cele dorite inimii tale. El ne judecă cu îngăduință, el ne mustră cu blândețe, el ne îndreaptă cu îndelungă răbdare. Fii cu inima deschisă, Dumnezeu nu bate în porți ferecate și nu primește ce i se aruncă pe fereastră. Omul rupe din sine și se oferă ca un păcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Discorsi. În statul civil, regat al legii, cel care guvernează trebuie totuși să fie cumpătat, să procedeze cu omenie, "iar încrederea prea mare să nu-l lipsească de prudență, după cum prea marea neîncredere să nu-l facă lipsit de orice îngăduință" (Principele, XVII), în ultimă analiză, refuzul de a idiliza imaginea omului e încă o notă definitorie pentru viziunea antiutopică. Diferența de perspectivă e hotărîtoare. Toate ideile florentinului sînt întemeiate pe istoria adevărată. Deliberat, el se distanțează de procedeele fabulatorii ale
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
între ei. Răspund la această nedumerire, arătînd că toate principatele care au lăsat vreo urmă în istorie au fost guvernate în două moduri diferite: fie de un principe avînd alături de el numai slugi plecate care, fiind miniștri prin bunătatea și îngăduința lui, îl ajută la conducerea statului, fie de un principe și de către nobilii feudali, baroni, care posedă acest rang, nu prin bunătatea stăpînului lor, ci prin vechimea neamului din care descind. Acești feudali își au statele și supușii lor proprii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la acțiune, și nici să nu se sperie din nimic. Trebuie să procedeze cumpătat, cu înțelepciune și cu omenie, iar încrederea prea mare să nu-l lipsească de prudență, după cum prea marea neîncredere să nu-l facă lipsit de orice îngăduință. Se pune astfel problema dacă este mai bine să fii iubit decît temut, și invers. Răspunsul este că ar trebui să fii și una și alta; dar întrucît este greu să împaci aceste două lucruri, spun că, atunci cînd unul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mărturisit tatălui ei totul. Acesta a scăpat ca prin minune de urmăritorii lui. A dispărut În ultima clipă Într-una dintre galerii, nu Înainte de a arunca asupra prințesei un blestem mare: să-și coasă Vilma cămașa de mi reasă, cu Îngăduința de a Împunge cu acul doar de șapte ori pe an. După alții, i se lăsase putere pentru o singură Împun sătură, una singură, și aceea cu păcat greu, numai În ziua de Paști. Iar fără această cămașă cusută gata
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
zvîntat foile tutunului, gazda a mai apucat să-și mai amintească de ziua În care venea de la tîrg cu două coșuri tare grele, pline cu pui de găină. A ajuns-o din urmă o femeie Înaltă care i-a cerut Îngăduința s-o ajute. I-a lăsat un coș, dar străina l-a luat și pe al doilea fără nici o opinteală. Le purta cu ușurință, ca un bărbat zdravăn, și făcea niște pași lungi că cealaltă, acum fără poveri, abia se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
vederea”, „a lăsa ca lucrurile să-și continue cursul în ciuda unui eveniment/act negativ sau reprobabil” (în franceză, laissez aller). În vocabularul grecesc păgân nu există noțiunile de „păcat” și de „iertare”. Syngnome nu are sens de „iertare”, ci de „îngăduință”, „indulgență”. Zeul îngăduie, lasă de la sine, tolerează cu generozitate greșeala unui muritor. Indulgența nu e considerată virtute; ea constituie apanajul prinților străini și este de neconceput într-o societate egalitară, democratică, în sens politic sau religios (ca monoteismul iudaic, unde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
lucrează prin firea omenească a lui Isus, săvârșind minuni. Ioan Gură de Aur Interpretarea marelui capadocian la cuvintele Domnului se află în Omilia 41 despre Evanghelia după Matei. În confruntarea Sa cu fariseii, Isus merge până la capăt cu blândețea și îngăduința. El nu le reproșează că nu-L recunosc ca Fiu al lui Dumnezeu, dat fiind că El Însuși le-a cerut apostolilor să nu vorbească public despre acest subiect. În plus, faptul că s-a pogorât pe pământ „învelit în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
copleșit nerecunoștința, „în așa hal încât au ajuns să creadă că nici n-a existat vreodată dumnezeire” (8,11). Această atitudine nerecunoscătoare și disprețuitoare față de Dumnezeu a aprins mânia îngerilor din „cerurile de jos”, care i-au cerut lui Dumnezeu îngăduința să meargă pe pământ pentru a-i pedepsi pe vinovați. și textul continuă: „Cererea lor fiind îndeplinită, ei s-au preschimbat în tot felul de lucruri: căci, fiind de esență divină, ei se puteau transforma cu ușurință în tot ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
vă Întreb cum vă mai simțiți. După datele clinice, totul este după carte. ― Mulțumesc. Bine. O să te rog Însă să ai grijă În aceste câteva zile, să nu se perturbe cursurile studenților. ― Nu vă faceți griji, domnule profesor... Acum, cu Îngăduința dumneavoastră, am să mă retrag. Sărut mâinile, doamnă. Să trăiți, domnule profesor. La revedere, Despina... După ieșirea doctorului Gruia, Lia a privit la Nicu și apoi la Despina. ― Cu așa oameni e o plăcere să lucrezi. Din câte mi-am
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
asigurat Nicu, sub privirea plină de lumină a Despinei. ― Am să-i scriu lui tata Toader că am avut norocul să-l Întâlnesc pe cel mai bun și drag camarad de arme al lui - a vorbit doctorul Gruia - cerându-și Îngăduința din priviri de la profesor... ― Spune-i din partea mea că mi-i dor să-l văd. Apoi, că le doresc, lui și mamei Maranda, să fie sănătoși și, la toamnă, după ce or culege porumbul și celelalte, să tragă o fugă până la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
În situația În care fiecare dintre voi a primit sarcini diferite, nu poți răspunde tu În numele amândurora. Poate pentru Despina ceva nu a fost clar... ― Vă rog să mă iertați, domnule profesor, pentru lipsa de discernământ. Nicu a zâmbit cu Îngăduință, văzându-l pe doctor copleșit de jenă... ― Puteți pleca la treburile voastre, copii. În ziua aceea, doctorul Gruia și Despina au avut de lucru cu asupra de măsură. Despina a fost nevoită - pentru liniștea ei - să revadă starea fiecărui pacient
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că sunteți un fericit tată al... unui băiat frumos și bine dezvoltat! Vă aștept să-i vedeți pe cei doi eroi. Cu un munte de fericire În suflet, Gruia a răspuns: ― Vă mulțumesc, domnule doctor, pentru o asemenea veste. Cu Îngăduința dumneavoastră, voi veni Îndată... În timp ce a pornit pe culoarul primului etaj, a auzit Întrebarea: ― Pe cine căutați? ― Pe domnul doctor Suiedeal. ― Veniți pe aici - l-a condus femeia care i-a aținut calea. A bătut cu discreție În ușa În fața
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de treburi, iar tu să mergi În clinică, unde sunt destule de făcut. Până la prânz, e suficientă vreme” - l-a sfătuit gândul de veghe. “Întâmplarea face să ai dreptate, prietene. Îți voi urma sfatul” - a răspuns Gruia. ― Domnule profesor, cu Îngăduința dumneavoastră - până la prânz, când voi merge la Maria la Maternitate - voi rămâne În clinică, unde am de pus la punct niște treburi. ― Tu hotărăști. ― Vă mulțumesc, domnule profesor. A intrat În saloanele unde - pe baza noilor date de laborator și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ți-au dat de le acorzi atâta atenție? „Povestește-i Întâmplarea de la Pomârla, cu nevasta bătrânului. Cea cu <vătămăturaă. Numai să nu pomenești de verighete, că te-ai ars!” - l-a sfătuit gândul de veghe. ― Povestea e mai lungă. Cu Îngăduința dumneavoastră, am să v-o prezint. ― Să auzim: Gruia a povestit sintetic acea Întâmplare dramatică și că cel operat de el acum două săptămâni - cu o afecțiune gravă - nu este altul decât soțul acelei țigănci cu „vătămătura” de atunci... „Amice
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
permis să-i spun că „obiectul” l-am predat la Miliție, pentru cercetări. Privind ora impusă de individ, am Îndrăznit să spun că mâine, până la ora zece, eu am curs cu studenții, iar dumneavoastră - mi-am luat de la sine putere Îngăduința să spun că aveți o intervenție chirurgicală deosebită și... ― Și? ― I-am cerut să mă sune după ora zece, când mă Întorc de la curs. Întrebarea este dacă eu am procedat bine amânând Întrevederea. De fapt, rupându-i cerbicia cu care
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cred și eu. ― Sper să nu vă cer prea mult dacă vă rog ca după discuția cu securistul să mi comunicați și mie ora la care trebuie să fim prezenți la el... ― Nu Încape nici o Îndoială, domnule profesor. ― Atunci, cu Îngăduința dumneavoastră, voi pleca la treburile mele. La revedere, domnule director. ― La revedere, domnule profesor... ... A doua zi, Îndată după ora zece, a sunat telefonul din cabinetul directorului. A răspuns secretara. ― Alo! La telefon colonelul Zdup. Directorul a venit de la școală
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
reflectarea celor spuse de mine. Eu nu m-am gândit să fac filozofie sau poezie, ci doar să mi exprim o scuză pentru că nu l-am numit pe cel de al treilea erou”... ― Care-i eroul necunoscut? Îl bănuiești? ― Cu Îngăduința dumneavoastră, aș Îndrăzni să afirm că ați făcut atâția ani de război și... ― Câți nu au făcut războiul de la capăt la sfârșit și nu au ajuns eroi? ― Da. Dar dumneavoastră ați salvat atâtea vieți și pentru cei care au revăzut
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
urmări și vei nota dacă În evoluție au intervenit situații deosebite. Importante sunt concluziile privind acest caz. Sper să finalizezi lucrarea la nivelul necesar. Sâmbătă ne rezervăm două ore pentru a discuta lucrarea ta. ― Am Înțeles, domnule profesor. Acuma - cu Îngăduința dumneavoastră - aș vrea să vă spun că adineauri, la intrarea În spital, m-a Întâmpinat piranda... ― Ooo! Da, știu că te-a Îndrăgit! ― Ne-a Îndrăgit pe amândoi, domnule profesor. Până să mi spună scopul pentru care m-a așteptat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
gazde, care tocmai intra cu două străchini cât o lume pline cu brânzoaice. ― Ei, da! Așa parcă mai vii de-acasă, soro - a apreciat momentul Petrică. ― Acum, după ce am ascultat povestea și ne-am omenit cum se cuvine, vă cerem Îngăduința ca să plecăm acasă, fiindcă mâine Despina și cu Gruia participă la o intervenție chirurgicală grea - a cerut voie Nicu. ― Când interesele nației o cer, noi nu ne putem Împotrivi - a răspuns Petrică, cu oarecare avânt actoricesc. ― Numai să-l rugăm
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]