269 matches
-
redus la persoanele cu grupa sanguină O și mai ridicat cu 32% la grupa sanguină A, cu 51% la grupa sanguină AB și cu72% la grupa sanguină B. Simptomele caracteristice sunt durerile periombilicale violente, semne dispeptice, subicter sau icter mecanic, Îngălbenirea pielii și a ochilor și scădere rapidă În greutate. La examenul radiologic apare o lărgire a cadrului duodenal și modificarea spațiului retrogastric. Evoluția bolii este destul de rapidă astfel că mai puțin de 5% dintre pacienți reușesc să mai trăiască 5
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
-se normal, vor deveni mai rezistente la atacul agenților patogeni. Prin respectarea epocii optime de semănat, se pot preveni atacurile puternice ale unor boli. Astfel, prin semănatul la epoca optimă se previne îmbolnăvirea gravă a cerealelor de toamnă de către micoplasma îngălbenirii frunzelor, fenomen frecvent la semănatul prea timpuriu, datorită activității maxime a insectelor vectoare (cicade, afide). Recoltarea la timp a culturilor, previne pierderile de recoltă și formarea samulastrei care, atunci când apare, este gazdă pentru diferiți agenți patogeni. Întârzierea recoltării favorizează, de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
4. Mălura Tilletia sp. Alți agenți patogeni întâlniți la grâu: Virusuri 1. Wheat streak mosaic virus mozaicul dungat al grâului 2. European mosaic striate mosaic virus mozaicul striat european al grâului 3. Wheat dwarf virus piticirea grâului Micoplasme 1. Mycoplasma îngălbenirea, piticirea și aspermia grâului Ciuperci 1. Gaumannomycea graminis var. tritici îngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor 2. Micronectriella graminicola f.c. Fusarium nivale mucegaiul de zăpadă 3. Tilletia controversa mălura pitică 4. Puccinia recondita f.sp. tritici rugina brună 5. Puccinia
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de implicare a bărbaților și a femeilor în igiena alimentară. Un mod de a schimba obișnuințele alimentare ale bărbaților se bazează pe strategii de comunicare simple ca cele folosite cu succes împotriva tutunului și care se concentrează pe aspecte elementare: îngălbenirea degetelor, ideea că îmbrățișarea unui fumător este similară cu lingerea unei scrumiere sau chiar sloganul „industria tutunului vă mulțumește”... Dar o singură campanie publicitară pentru combaterea obezității nu va fi de ajuns ca să stimuleze interesul pentru informația alimentară. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
se formează pe bulbul principal, pornind de la un mugur axilar. Chenopodiacee (familia) Sfeclă, spanac, sfeclă furajeră. Ghem de rădăcini Ghemul de rădăcini este constituit din rădăcinile plantei care formează o încrengătură pe fundul ghiveciului. Rădăcinile trebuie tăiate înainte de plantare. Cloroză Îngălbenirea frunzelor din cauza lipsei de fier. Compost Amestec de resturi vegetale și menajere, care, odată degradate, îmbogățesc solul. Crucifere (familia) Varză, creson, napi, ridichi. Cucurbitacee (familia) Castraveți cornișon, castraveți mari, dovleci, dovlecei, pepene galben, bostani. Excesul de creștere Alungirea excesivă a
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
potasiu este complicată, deoarece efectele acesteia sunt dependente de relativa concentrație a altor elemente chimice, în special Na și Ca, în corpul plantei. Simptomele deficienței în potasiu variază de la cultură la cultură dar, în general, acestea se manifestă fie prin îngălbenirea marginilor limbului frunzelor din etajele inferioare, în vîrstă, urmată de brunificare, fie prin apariția unei colorații verde - albăstrui, urmată de bronzarea în totalitate a frunzelor. Potasiul este foarte mobil în plantă, deci el va fi translocat în frunzele tinere. Ca
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în general, agenții patogeni care se transmit prin intermediul solului (Pythium, Fusarium, Rhizoctonia), dar și prin sămânță. Tinerele plante, fie prezintă o zonă de țesut moale în regiunea coletului, după care cad și se ofilesc (Pythium), fie prezintă un simptom de îngălbenire și apoi ofilire (Fusarium). Acești agenți patogeni sunt de regulă polifagi, astfel încât atacă un număr mare de plante gazdă. Metodele de prevenire a acestor boli se referă la: asigurarea unui pat germinativ corespunzător, cu umiditate optimă și bine luminat; alegerea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cultivate și a ierburilor perene. În lucrările lui P. Ploaie din 1973 și 1977 se evidențiază faptul că această boală virotică este frecventă în tarlalele de orz semănate timpuriu. Simptome. Plantele de orz infectate în toamnă prezintă pe frunze o îngălbenire aurie sau portocalie care se extinde de la vârful frunzelor spre baza lor și de la margini spre nervura mediană. Frunzele virotice sunt îngroșate, drepte și tari iar plantele rămân pitice, cu sistemul radicular slab dezvoltat și prezintă o înfrățire accentuată, dar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
însă cele mai mari pagube au fost înregistrate în 1981. Simptome. Virusul prezintă mai multe tulpini a căror simptome variază în funcție de rezistența soiului, de momentul infecției, de condițiile climatice și de asocierea cu alte virusuri. Pe frunze se observă marmorări, îngălbeniri urmate de arsuri și căderea frunzelor sau chiar distrugerea plantelor în întregime. Frunzele uscate cad sau rămân agățate pe tulpinile care pot prezenta dungi brune alungite. Înălțimea plantelor este mult redusă iar frunzele sunt puternic încrețite, mici, dacă aceste plante
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1941. Este inclusă pe lista bolilor de carantină, deoarece poate produce pagube destul de mari (1-15 %) la cartof, tutun, vinete, ardei, tomate, banan dar, trece și la alune de pamânt, bumbac și ricin. Simptome. Bacteria oprește creșterea în înălțime veștejirea și îngălbenirea frunzelor. Deși, infecțiile se pot produce pe toată perioada de vegetație, cel mai mult suferă plantele tinere care se veștejesc rapid, frunzelor se brunifică fără a se răsuci (fig. 50). Țesuturile infectate se înnegresc, iar din secțiunile făcute în tulpini
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
observă printr-o neuniformitate a înălțimii plantelor. Tuberculii atacați au pulpa apoasă, putrezesc, frunzele se ofilesc, se îngălbenesc și se usucă, iar tulpinile ca și tuberculii prezintă o brunificare a vaselor conducătoare (fig. 55). Fusarium solani var. eumartii produce o îngălbenire a limbului frunzelor, urmată de brunificarea frunzelor de la vârful tulpinilor apoi și a celor bazale. Baza tulpinii și rădăcinile tinere putrezesc și devin sfărâmicioase. În tulpini, în măduvă și în pulpa tuberculilor apar pete brune și o brunificare a vaselor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de rană Pythium sp.; făinarea Erysiphe cichoracearum și Leveillula solanacearum; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum; putregaiul uscat al tulpinilor Phoma exigua var. foveata; pătarea peridermului-Oospora pustulans; cercosporioza Cercospora concors; râia argintie Helminthosporium solani. 3. 2. Bolile sfeclei Viroze 3.2.1. Îngălbenirea necrotică a nervurilor sfecleiBeet necrotic yellow vein virus Virusul a fost izolat și studiat în Japonia apoi a fost găsit în Italia, Franța Germania, Iugoslavia, Bulgaria și România în asociere cu rizomania sfeclei. A. Codrescu și col. (1981), Al. Macovei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu rizomania sfeclei. A. Codrescu și col. (1981), Al. Macovei și A. Pușcașu (1985) semnalează boala ca fiind deosebit de păgubitoare în zonele de mare cultură a sfeclei pentru zahăr. Simptome. Virusul afectează rădăcinile și ca urmare pe frunze apare decolorarea, îngălbenirea și apoi brunificarea nervurilor. În funcție de faza în care se instalează atacul și de condițiile climatice, apare ofilirea sau chiar pieirea plantelor. Pe corpul sfeclei se dezvoltă exagerat radăcinuțele luând forma de "barbă" simptom asemănător cu cel dat de Heterodera schachtii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de cel puțin 500 m față de cultura de spanac, ce poate avea plante virotice încă din toamnă. Un rol deosebit îl au stropirile cu insecticide, în special în cultura pentru butași și cea destinată producerii de semințe. 3.2.3. Îngălbenirea sfeclei Beet yellows virus Boala a fost descrisă în Belgia (Roland, 1936), Anglia (Watson, 1942) și în România de Alice Săvulescu și col. (1964). În zonele de mare cultură industrială și seminceră de sfeclă, viroza poate da pagube de 29
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
principală. Țesuturile frunzelor sunt îngroșate cu suprafața lucioasă, iar în final apar puncte brune (fig. 59). La semincerii infectați se observă frunze mici îngălbenite îngroșate și casante. Simptomele pot fi confundate cu cele produse de lipsa de magneziu, la care îngălbenirea este limitată la spațiul dintre nervurile în lungul cărora rămân zone late verzi. Cercul de plante gazdă a virusului este larg: spanac, știr, lobodă, mac, pătlagină, troscot, spălăcioasă, rocoțea, punguliță. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată de Cuscuta și de mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pagube însemnate, de până la 15 %, la producția de rădăcini și de 25 % la conținutul de zahăr. Butașii seminceri infectați putrezesc în timpul păstrării lor în silozuri. Simptome. Boala se poate instala pe sfecla abia răsărită, când pe acestea se observă o îngălbenire asociată cu formarea unui puf cenușiu violaceu pe partea lor inferioară. În această primă fază de atac, ciuperca poate produce pieirea plantelor (fig. 61). Simptomele clasice apar însă pe plantele semincere, unde pe frunzele tinere din centrul rozetei se observă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu formarea unui puf cenușiu violaceu pe partea lor inferioară. În această primă fază de atac, ciuperca poate produce pieirea plantelor (fig. 61). Simptomele clasice apar însă pe plantele semincere, unde pe frunzele tinere din centrul rozetei se observă o îngălbenire urmată de încrețirea și răsucirea frunzei de la margini spre partea inferioară, unde apare puful cenușiu-violaceu. Planta după distrugerea frunzelor tinere, formează noi frunze. Tija florală de la plantele mănate are axul scurt, cu flori grupate în ciorchine, brunificate, iar ca urmare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1950 în Cehoslovacia. La noi Tr. Săvulescu o menționează la Orăștie în 1939, pentru ca apoi să apară pe cânepa cultivată în zone mai secetoase sau chiar la Cluj (1953). Simptome. În timpul înfloririi cânepii, pe frunzele plantelor virotice apare o îngălbenire progresivă ce se finalizează cu aspectul mozaicat al foliolelor. Frunzele de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor și pe margini. Prin unirea petelor se obțin zone clorotice mari, însă pe lângă nervuri rămâne o zonă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Putregaiul plantulelor de tutun Pythium de Baryanum (vezi bolile sfeclei). 6.1.5. Căderea răsadului de tutun Rhizoctonia solani Boala poate fi întâlnită în răsadnițe, dar și în câmp, unde pagubele sunt mici. Simptome. Răsadul atacat prezintă o ofilire și îngălbenire a frunzulițelor, care atârnă pe lângă tulpiniță. La baza tulpinii, țesuturile parazitate se înmoaie, putrezesc și planta cade la pământ. În cazul perioadelor dintre udări, când răsadurile sunt uscate, se observă pe tulpini, dungi ușor adâncite, albe-cafenii. La baza plantelor se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
etapă de atac, plantele încep să se refacă dar frunzișul prezintă pete de decolorare și are tendința de a se deforma. Transmitere-răspândire. Virusul are un cerc larg de plante gazdă producând pătări inelare la tomate, sfeclă, fasole, salată, zmeur, căpșun, îngălbenirea nervurilor țelinei, boala "buchet" la cartof, piticirea lăstarilor la piersic și mozaicul salcâmului.Virusul atacă specii de la peste 55 genuri de plante. În natură, transmiterea virusului este asigurată de nematozi. Transmiterea prin sămânță are loc în procent de 10-100 % la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
albicios. Prezenta ciupercii în tulpină, duce la dezvoltarea de rădăcini adventive (la suprafața solului), iar frunzele bazale se îngălbenesc, se lasă în jos și cad. Plantele care în primele faze manifestă pete verzi închise la bază, urmate de brunificarea zonelor, îngălbenirea și căderea frunzelor, se vor usca foarte repede, imediat după plantare. Atacul pe fructe este cunoscut sub numele de putrezire în formă de "ochi de iepure". Tomatele verzi din etajul inferior, în urma atacului, prezintă pete verzi-cenușii, cu margini difuze, cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sudul țării, apoi s-a extins și spre nord. Simptome. Ciuperca poate ataca toate organele aeriene dar, în mod deosebit, se observă pe frunzele bazale mai întâi, apoi este prezentă și pe cele din etajele superioare. Zonele parazitate prezintă o îngălbenire pe partea superioară a frunzei, iar pe partea inferioară, zona se acoperă cu un miceliu alb cenușiu, cu aspect prăfos (fig. 105-d). Țesuturile afectate se brunifică frunzele se usucă în întregime, iar pe plantele atacate se formează un număr mic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și Ișalnița. Simptome. Rădăcinile plantelor atacate prezintă zone suberificate, brune, în dreptul cărora în țesuturi apar crăpături ce se adâncesc. Țesuturile au o consistență moale, spongioasă, din care cauză se numesc, "rădăcini de plută". Partea aeriană a plantei prezintă simptome de îngălbenire, creștere întârziată, fructificare slabă și ofilire. Pe zonele atacate, apar mici puncte negre (fig. 106a). Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol, pe resturile de rădăcini, sub formă de miceliu sau fructificații. Aceste resturi vor constitui sursa primelor infecții, iar în cursul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Bolile ardeiului Viroze 8.2.1. Pătarea inelară cloroto-necrotică a ardeiuluiPepper chlorotic necrotic ringspot Boala a fost semnalată în România în 1980 în culturile de ardei din spațiile protejate. Simptome. Pe frunzele tinere, prezența virozei se observă prin transparența și îngălbenirea nervurilor principale și semnalarea de inele sau linii de culoare verde deschis sau gălbui. Frunzele mai bătrâne manifestă simptome de arsură variate ca formă și ca urmare, apare desfrunzirea vârfurilor plantelor. Frunzele ce cresc ulterior sunt deformate, cu pete brune
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iar limbul frunzei prezintă gofrări, încrețiri evidente. Cozile frunzelor, ca și internodurile vrejilor sunt scurtate și cu simptome clare de arsuri. În perioadele calde ale anului, se observă o ofilire rapidă a frunzișului și chiar pe fructe apar zone de îngălbenire, ce se extind de la locul de prindere a fructului spre vârful lui, rămânând în final doar câteva zone verzi pe fructul îngălbenit Simptome evidente de mozaicare și veștejire a frunzișului sunt observate și la dovlecel sau la pepenele galben. La
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]