619 matches
-
trombă. Supărat că împrejurarea nu i-a fost favorabilă, Cartuș a înjurat cu voce tare, a trântit sticla goală cu forță în bordura trotuarului și a scuipat neputincios peste ploaia de cioburi risipite în jur. Își rodea unghiile între dinții îngălbeniți și gemea neputincios... - Potcovaru Cartuș! - Prezent! a venit răspunsul, după câteva clipe de ezitare, înăbușit într-un suspin ce a scăpat involuntar, venit parcă din amintirile ce-l năpădiseră pe cel ce se ridica greoi de pe bancă, încovoiat ca o
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
ce să-i facă.Diperată se îndreptă spre Ilona: -Doamnă, mă iertați, vă rog frumos, nu știu cum să opresc hemoragia fetiței! Poate aveți mai multă experiență! Își ridică privirea spre ea și se opri asupra lacrimilor ce se prelingeau pe obrajii îngălbeniți... O, de ce plângeți? Ce s-a întâmplat? -Nimic, scumpa mea! Hai , să ștergem mai întâi năsucul ăsta cârn, așa și să vedem cum stăm cu buba! Cu îndemânarea ei de asitentă medicală pediatră, îi curăță rana și dădu cu un
NINGE CU FLORI DE POMI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361463_a_362792]
-
lemn, lângă care se află un scaun, un pat, iar în încăpere se pot vedea obiecte vechi cum ar fi: un aparat de radio, niște cărți, obiecte lângă un rucsac ponosit cum ar fi haine, iar pe masă câteva poze îngălbenite, un caiet, câteva pixuri și creioane uzate.) EA: Oh! Mă obsedează visul de acum câteva nopți, în care alergam cu soțul și copiii. Ei de mult sunt în „Țara Amintirilor”, dar o voce tainică mă îndemna .... ( Lumina scade în intensitate
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
vară și ale începutului de toamnă. Mi-ai ascuns cărările tainice care duceau spre tine, de aceea nu reușesc să te regăsesc. Ochii, cu vederea slăbită, nu mai pot urmări cărarea-ți secretă ce se pierde sub covorul de frunze îngălbenite ale toamnelor trecute. Te caut cu disperare, liniște, mi-e dor de tine, mi-e tare dor! Caut un liman unde să pot respira și iubi, semăna și culege, risipi și aduna, munci și odihni, un loc curat și liniștit
GOLFUL LINIŞTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363536_a_364865]
-
acum și dus la târg; cine mai știe... poate un negustor de cereale mă va voii vândut pe-o patimă mai mare ori preschimbat pe un porumb, că galben e și el acum și amâdoi putem descrie vara ca anotimpul îngălbenit venit pe câmpuri să întâmpine cum se cuvine toamna. de AZED ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: poză de vară / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V, 22 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel
POZĂ DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362351_a_363680]
-
vântul pare să dizolve Foșnind alene printre tei... Apatice căderi în crize anonime Agonizând ectenii întreite Cortegiul frunzelor țesut în rime. Canonul norilor,al umbrelor cernite În palida lumină de amiază Șoptesc amnezice materii răvășite Picturi mișcate aiurează Cortegiul frunzelor îngălbenite Ravagii fac pe străzile pustii În valuri vagabonde,anodine Delir suflat în brume argintii Cortegiul frunzelor...blajine Referință Bibliografică: Cortegiul Frunzelor / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
CORTEGIUL FRUNZELOR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361117_a_362446]
-
notase acolo, pe spatele tabloului, fiind convins de siguranța secretului. Deci, nu este un mister din tinerețe, ci mai degrabă derivarea unui gest de suflet din preaplinul iubirii sale. Erau niște cifre luate la întâmplare, scrijelite cândva pe o fotografie îngălbenită care se rătăcise pe undeva: putea fi printre cărțile din bibliotecă, așa cum putea fi în atelierul pictorului sub cutia cu vopsele sau în sertarul cu medicamente. - Dar scrisoarea aceea? ceru Dan Siomionescu, detalii. Deși nu era cadrul adecvat acestui gen
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
dragostea Sa. Este atât de minunat să fim la dispoziția lui Dumnezeu, să devenim ființe iubitoare și făcându-ne timp să-L găsim chiar și în cele mai mărunte lucruri care ne înconjoară. Adierea vântului, toamna, o frunză căzută și îngălbenită, iarna fulgul de nea sau mugurul primăverii sunt lucruri pe lângă care trecem nepăsători, nefăcându-ne timp să le admirăm. Și mulți nu conștientizăm faptul că, de fapt, în simplitatea lucrurilor, îl vedem pe Dumnezeu! -------------------------------------------------------------------------- * Utkonosovka - localitate în sudul Ucrainei Ligia-Gabriela
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > LAS PANA TIMPULUI... CA SĂ TE SCRIE Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului LAS PANA TIMPULUI...CA SĂ TE SCRIE Îmi ruginesc cuvintele încet pe buze, Îngălbenite-mi curg pe foaie și-nțelesuri, Iar gândurile mele-n val se înnegresc Când viața scrisă, eu, o las în versuri. Îmi ofilește doru-n drumul către tine Atunci când pribegește singur pe cărări, Iar chipu-ți șters, fără de gând când vine
LAS PANA TIMPULUI... CA SĂ TE SCRIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368412_a_369741]
-
lungul drumului 120, trecem printr-un loc ciudat, un câmp presărat cu bolovani de o parte și de alta pe câteva mile bune, preț de zece minute de mers, bolovani mari, rotunzi și negri care străjuiau tufișurile maronii și iarba îngălbenită și alb-argintie în bătaia crepusculară a soarelui care încerca să alunece încetișor în oceanul doar bănuit de noi și care se afla în acea parte, ca niște stânci mai mici și gheboșate în șiruri presărate în interiorului decorului campestru care
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
cocoșilor, hangiul alerga ici și colo cu treburile necesare fiecărei gospodării dar cu multă grijă pentru a nu deranja călătorii ce poposeau la hanul său, în drumul lor prin Europa. Pajiștile arse de razele dogoritoare ale soarelui de iulie zăceau îngălbenite. Nu plouase de mult. Străzile pustii ale cetății aveau pietrele și podețele crăpate. Deodată, strada principală tresării la ropotul asurzitor al unei trăsuri care se opri în fața hanului. Din ea coborâră două femei. Una, mai în vârstă, purtând în brațe
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
plutire liniștită, Fiecare astru - o dragoste pierdută. Îmi caut iubita din visele târzii, În nopți cu frământări, de dragoste pustii. Iubirea oare după care stea-i ascunsă, De mă cheamă-n cer de dorinți pătrunsă? Aștept s-apară, pe cărări îngălbenite, Cu pași timizi, ochii mari și gene arcuite. Zâna inimii lovite de arcul cupidonic, Îl privește mirată și... cumva ironic, Pe muritorul pământean, rătăcit printre stele, Căutându-și iubita visurilor efemere. Întind mâna tremurândă, ușor șovăitoare, Simbolizând un gest, ce
CĂLĂTORIND SPRE CALEA LACTEE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368623_a_369952]
-
Acasă > Poeme > Meditație > TOAMNĂ ȘI DOR Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Toamnă și dor În toamna frunzelor îngălbenite Reînvie amntirea-n treceri de timp, Cu brumă clipelor din doruri rumenite Adunate-n așteptările fiecărui anotimp.... Te-mprastii iar în uitările tăcerile tale Prin cenușă anilor adunați între noi , Rătăcind nesigur printre frunze și petale Când ne-am recunoscut amândoi
TOAMNA SI DOR de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368673_a_370002]
-
viață în acest popas exemplar, unde curge lava galbenă de „Cotnari” și freamătă marea iubirii, cât de fidel îi este gustului inimii, prieteniei, iubirii, păcii, liniștii, armoniei, vinul „Cotnari”, bătrânul de ani dar tânărul de prospețime savuroasă vin, patinat, catifelat, îngălbenit, parfumat, scurs din vechile podgorii voievodale ce-au uns cu miere înveselitoare acum cinci sute de ani, gura domnului Ștefan cel Mare, i-au ridicat spiritul și i-au ascuțit sabia! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică
LA IRINA, „COTNARIUL” E PRIETEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364754_a_366083]
-
apoi se ridică din fotoliu și fără să spună un cuvânt, plecă din încăpere. Intră în birou și închise ușa, apoi se apropie de fereastra deschisă și privi afară. Venise toamna și copacii din jur își scuturau cu tristețe frunzele îngălbenite care cădeau încet pe pământ și doar tufele de trandafiri păreau vii și răspândeau mirosul lor magic. Hana închise o clipă ochii și respiră adânc. Era constientă că se purta ca o copilă care se temea de fiorul iubirii. Visa
VIATA CA UN ZID-FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364780_a_366109]
-
noastră. Suntem spectatorii acestui mirific spectacol al vieții fără de cuvânt. Mai are oare cineva timp astăzi să se gândească și să privească prin ochii inimii la toate astea? Mai poate oare cineva să se bucure și să sufere împreună cu pădurea îngălbenită toamna, aflată parcă în agonie și îngenuncheată de trecerea timpului, dar purtându-și cu demnitate povara morții ca pe o comoară? Uneori aceste lucruri aparent simple mă înalță atât de sus, încât trăiesc spiritual alături de acesti falnici copaci, bucuroasă de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]
-
ceva bani pe deasupra. Aiko învățase astfel cât de dură putea fi viața. Dar nu știa dacă cuvântul ”speranță” ar fi trebuit să mai aibă vreun înțeles pentru ea. Singură, stând pe un pat dărăpănat, având deasupra capului doar un tavan îngălbenit și o lustră veche. Fără o posibilitate reală de a evada, fără să-și poată vedea părinții. Deseori, Shinji și ai săi se îmbătau și spuneau anecdote vulgare, făceau gălăgie și se comportau ca o hoardă de vandali. Fetei i
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
it snow! Am ieșit din casă fără prea multa vlaga, acoperită din cap până în picioare de frica atacului zeului Ra și am plecat, cu ceva conștiința - degradabila! - spre centrul orașului. Așteptăm... Sancta nox, placida nox! Trotuarul fierbea sub sandalele mele îngălbenite, orizontul transfigura geometria clasică în curbe sacre în care se putea citi instabilitatea concretului, jocurile de culori formau spirale infinite spre cer. Nu se mișcă nimic în jurul meu, doar eu animam stradă și glasurile privitorilor din aerul condiționat. Cum să
CATEODATA LA SYDNEY NINGE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348596_a_349925]
-
noastră. Suntem spectatorii acestui mirific spectacol al vieții fără de cuvânt. Mai are oare cineva timp astăzi să se gândească și să privească prin ochii inimii la toate astea? Mai poate oare cineva să se bucure și să sufere împreună cu pădurea îngălbenită toamna, aflată parcă în agonie și îngenuncheată de trecerea timpului, dar purtându-și cu demnitate povara morții ca pe o comoară? Uneori aceste lucruri aparent simple mă înalță atât de sus, încât trăiesc spiritual alături de acesti falnici copaci, bucuroasă de
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
Or mai veni și altele? Nu știu... Locul tău e încă liber. A jale suflă vântul, și-a pustiu; În mine este cald. Se-apleacă-n genunchi copacii și se roagă, Plângând cu ploaia laolaltă, să nu-i prefacă bruma-n doagă. Îngălbenite frunzele, în zbor, valsând se lasă-ncetișor Să cadă pe pământul ud, țesând doar toamnei ruginiu covor; Oftează trandafirul, măritul rege peste flori se teme Că frigu-i va răpi concertul romanțelor de crizanteme... A venit toamna, iubito! Ți-am strâns mere
A VENIT TOAMNA, IUBITO!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348126_a_349455]
-
aplecat mult din mijloc pentru a susține greutatea rucsacului prins bine pe spate și a putea urca prin minim de efort. Aerul cald era împrăștiat ușor de o boare ce abia punea în mișcare vârful puținelor fire de iarbă aproape îngălbenite. Liniștea apăsătoare se întindea până departe, la vârful pe care dorea să-l cerceteze la lumina zilei. Spera să ajungă la timp, să nu-l prindă noaptea la întoarcere. Câteva pietre dislocate de talpa bocancilor se prăvăliră la vale și
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
la picioarele ei, ca într-o situație firească, fără să încerce să-și explice ceea ce simțea în acele momente. Și-a lăsat, nu pentru prima dată, mintea și sufetul în voia lor. Părea cuprins de un presentiment ; simțea căderea frunzelor îngălbenite, simțea schimbarea culorii acestora, mai întâi în arămiu, în galben cu vinișoare sângerii apoi în galben ca de ceară precum cea mai amarnică părere de rău. Să fi regretat Erica gestul făcut mai devreme? Trupul ei, cuprins de oboseală, a
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
apoi se ridică din fotoliu și fără să spună un cuvânt, plecă din încăpere. Intră în birou și închise ușa, apoi se apropie de fereastra deschisă și privi afară. Venise toamna și copacii din jur își scuturau cu tristețe frunzele îngălbenite care cădeau încet pe pământ și doar tufele de trandafiri păreau vii și răspândeau mirosul lor magic. Hana închise o clipă ochii și respiră adânc. Era constientă că se purta ca o copilă care se temea de fiorul iubirii. Visa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
apoi se ridică din fotoliu și fără să spună un cuvânt, plecă din încăpere. Intră în birou și închise ușa, apoi se apropie de fereastra deschisă și privi afară. Venise toamna și copacii din jur își scuturau cu tristețe frunzele îngălbenite care cădeau încet pe pământ și doar tufele de trandafiri păreau vii și răspândeau mirosul lor magic. Hana închise o clipă ochii și respiră adânc. Era constientă că se purta ca o copilă care se temea de fiorul iubirii. Visa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
prin piețe preaplinul, Prin aerul toamnei din jur. A venit toamna bogată, Prin livezi cu fructe aurii, Privitorului i se arată, Copaci cu frunze ruginii. Pe aleile noi ale toamnei, Se risipesc scumpe metale, Aramă din condurii Doamnei, Aur din îngălbenitele petale. 27 septembrie 2016 Moldova Veche Referință Bibliografică: ZILE DE TOAMNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2097, Anul VI, 27 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ZILE DE TOAMNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366286_a_367615]