8,886 matches
-
de tei foșnea răsăritul adormit pe alei, peste cafeaua cu gust de arțar râșnită prin pieptu-ți otrăvit cu amar. . râdeai, așezându-ți dimineața pe ochi și mâna-ți de lut tremura, prinzând plopi, colibe făceai din fărâme de pâini să-ngropi înserarea ca pe-o șatră de câini. . sub tălpile-ți reci, mușuroi de furnici cărau inocența-ți pe sub frunze, c-un bici, și tremur de vânt se-așeza, lin, în păr, să-ți simtă lumina cuprinzându-l cu dor. . de
AMINTIRI DE CAFEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1476373418.html [Corola-blog/BlogPost/384315_a_385644]
-
care își rezemase rucsacul de scaunele din față. Eram liberă să mă bucur de liniștea mea, de existența mea anostă și de lucrurile mele simple. Până și locul meu de muncă este unul simplu. Un birou comun, un calculator vechi îngropat în mormane de hârtii și un telefon simplu care sună rareori, încet, ca acum: - Da... - Alo, aici Sandy, ce zici fato, vrei să-ți vând mașina mea cea nouă? Referință Bibliografică: ALO, AICI SANDY! / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434690451.html [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
profesa niciodată meseria de medic. Dar, cum de cele mai multe ori, necazurile nu se sfiesc să apară, ca un blestem al sorții, un eveniment cutremurător afectează pentru totdeauna liniștea și mulțumirea familiei Ștefănescu... Tragedia familiei Ștefănescu - Când ești nevoit să-ți îngropi propriul copil... Din nefericire, în a doua zi de Crăciun a anului 1988, armonia și liniștea familiei Ștefănescu se zguduie din temelii: un accident stupid produs pe pârtia de schi din Saint Sauveur des Monts îl smulge pe Paul, de
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
întâmpinarea Nunții Cerești. Duh drept, Duh sfânt, Atotstăpânitor, domnește peste mine,/ întru aceste Înalte și Sfinte și Tăcute zile, în care corcodușii măceșii, porumbarii,/ și-au pus pe frunte albul, parfumul, și dulceața,/ împodobind mormântul-comun în care viața/ s-a îngropat de vie ca Viața lui Iisus/ Străjerii făcând pază în noapte minunată/ au așteptat ca ucenicii furându-L/ să mintă că Iisus a înviat.../ Și neștiind că moartea nu biruie Viața/ s-au prăbușit cu-armura-romană la pământ,/ când Învierea-Vieții dăduse
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
În preajmă morții și raze mă cuprind./ E noapte Învierii. Trăiesc fără să fiu.../ închis ca-ntr-un mormânt eu sânger strop cu strop./ Ard dincolo de mine lumini până târziu,/ când eu cobor în Zarcă și-n bezne iar mă-ngrop.( Noaptea de Înviere). Peste giulgiul de lumină, Dorul și-a pus Pecetea Iubirii. Bocetele devin Cântarea Cântărilor, lăcrimând sublim în splendoarea Slavei Învierii. Maria și Fecioarele, Ucenicii și Îngerii, Mamele și Florile, Copiii și Arhanghelii, Tații și Apele, Vinul și
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
doar un colț Din luna cea plină, Sunt mai neagră acum Și caut lumină. Știu că nu îmi poți da Nici cuvinte, nici dor, Dar vreau doar atât, În privirea-ți să mor. Să m-ascunzi în lăuntru-ți, Să mă-ngropi în iubire, Nimănui să nu spui, Nici să nu dai de stire. În adâncu-ți cel mut Să-mi îngrop suferința, Cu mine vibreze-ți În păcate căința. Haide, vino acum Să te-acopăr cu stele, În palma-ți imensă Să
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465412083.html [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
da Nici cuvinte, nici dor, Dar vreau doar atât, În privirea-ți să mor. Să m-ascunzi în lăuntru-ți, Să mă-ngropi în iubire, Nimănui să nu spui, Nici să nu dai de stire. În adâncu-ți cel mut Să-mi îngrop suferința, Cu mine vibreze-ți În păcate căința. Haide, vino acum Să te-acopăr cu stele, În palma-ți imensă Să m-aduni dintre ele! Să-ți cuprind infinitul Între buzele mele, Zarea neagră ne plângă De păcat să ne
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465412083.html [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
apoi Să ne-ascundem în mine Și să curgem în noi. Să-ți topesc așteptarea, Să te-adun dintre patimi, Să îți dau împlinirea Ce-o cauți de veacuri. Să te torn în lăuntru-mi, Colț de Lună ceresc, Să te-ngrop în adâncu-mi Și să simți cum iubesc. Să te legăn în șoapte, Să-mi tulburi și gândul, Să mă guști cu-al tău nud, Să-mi cutremuri pământul. Să m-aștern peste golu-ți Ce de veacuri m-așteaptă, Să mă
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465412083.html [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
Să te beau dintre stele, Să mă-mbeți cu dorința-ți, Să mă umpli de vrere. Vreau să tremuri cu mine, Să mă plângi de plăcere, Să-ți strivesc răsăritul Între buzele mele. Să te-nghit în adâncu-mi, Să te-ngrop în dorințe, În păcate să urle Clipa grea a căinței. Prin plăceri te voi pierde Și prin visele mele. Colț de Lună, ești lacrima Ce Pământul o cere. Din perlele-ți plânse Să îmi fac mângâiere, Să ard ca o
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465412083.html [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
Lună, ești lacrima Ce Pământul o cere. Din perlele-ți plânse Să îmi fac mângâiere, Să ard ca o lavă Sub astrala-ți plăcere. Să-mi inunzi rădăcina Cu fioruri cerești, Colț de Lună pribeag, Cu dorințe lumești. Să-ți îngrop suferința Prin plăcerile mele, Taine grele ascunse Să ne-ngroape-ntre ele. Să te-așez în verdeață Răsărită din stele, Să rămâi pământeană Prin dorințele mele. Să te-ascud în imensu-mi, Colț de Lună albastru, Să mă curgi prin plăceri Provocate
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465412083.html [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
plânse Să îmi fac mângâiere, Să ard ca o lavă Sub astrala-ți plăcere. Să-mi inunzi rădăcina Cu fioruri cerești, Colț de Lună pribeag, Cu dorințe lumești. Să-ți îngrop suferința Prin plăcerile mele, Taine grele ascunse Să ne-ngroape-ntre ele. Să te-așez în verdeață Răsărită din stele, Să rămâi pământeană Prin dorințele mele. Să te-ascud în imensu-mi, Colț de Lună albastru, Să mă curgi prin plăceri Provocate de-un astru. Doruri grele topească Dragostea-mi interzisă, Colț
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465412083.html [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
de lacrimi inundată, Curge-n izvoare cu priviri albastre. Pe flori crește iubirea renăscută În primăveri cu doruri călătoare, Iar mie doar balsam îmi împrumută, Să-l pun în petale sentimentale. Parfumul ei în univers voi duce, Când viața mă îngroapă în tăcere. Dar spiritul de gardă lângă cruce, Dreptul la eternitate îmi cere. Iar vânt romantic un cântec îngână, Când dorul suspină după iubire. Cu aripi frânte mângâie țărână, Ce-n somnul veșnic duce amintire. ÎN ECHINOCȚIU DE PRIMĂVARĂ Când
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
dorul să-mi ducă-n poezie, Cât sufletu-i pe-a vieții făclie. Sub tei de flori și frunze dezbrăcat, Las gând de roua ochilor udat, Să renască-n altă prinăvară Și-alt chip, iubirea de fecioară. La rădăcina lui îngrop mister, Să-mi adăpostească dorul stingher, Când visul vieții duce-n paradis, Un roi de gânduri cu poem nescris. Prin veac duc în privire cernită, Iubire de dor învăluită, Să renască-n viață trecătoare, Când plouă cu stele căzătoare. Pe
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
imn cuprinzând lumea Pierzând-o în tării și-n timpuri noi! RITUAL DE JERTFĂ Cum stăteau pietrele sub cer Pe coastele acestei lumi Din vecii nimeni nu venise Și ele tot mai așteptau Și începea un fel de dor Să-ngroape crunt această țară Și se-nălța adânc din pietre Un urlet roșu ascuțit Un apus negru mohorât Curgea pe lucruri și pe sate Pe păsările care-n haos Se surupau dezagregate Materia curgea pe sânge Oasele îi crăpau țipând Ca
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369402119.html [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
renaște; mereu fără zgomote / inutile, înlănțuire de clipe, iubirea se ivește / tăcând; neputincioși uităm / cuvinte ațipite ... te voi tăcea / cu cel mai tandru dintre necuvinte. - „Iubirea se ivește tăcând”), fie spre apocaliptice și definitive disoluții (cuvânt obosit, sfâșiat, / refluxul tăcerii îngroapă / schelete de sunete verzi. / val peste val - uitarea - / ca o ultimă ninsoare din an. / trepte de apă. Măsurăm / distanța dintre vise și somn, / în cădere de sunete calme, / reflux al spaimei de clipa / în care lumina rotunjindu-se / ne apleacă
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
-l alină... Nici gândul ce plânge al inimii ruin.. Ai devenit un Astru, ce-n jos...privește. Cu lacrimi de...pieire, te simt așa aproape! Ființa ta fragilă ți-o simt cum dorește Tristețea și jalea din noi, s-o îngroape. La ceruri privesc cu gând îndoliat Pe tine te zăresc, blajin, duios și simplu. Lacrima o-ntreb, de ce s-a întâmplat...? De ce ești acum sus...la acel Templu? Aduceri aminte îmi răscolesc în suflet Viața ta s-a stins, dar
REGĂSIREA ...DE APOI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Regasirea_de_apoi_doina_theiss_1380563793.html [Corola-blog/BlogPost/365127_a_366456]
-
cadă mereu. sărutul nebun al trupului meu. Undeva Undeva, la mare adâncime în ochii mei e un copac tăiat. Pe trupul lui noi doi am stat într-o zi și ne-am sărutat. E-atât de departe trunchiul acela acum îngropat în mine și în secunde. Nu mai e niciun drum să îl pot dezascunde. E foarte bine mascat de tot ce-am trăit de atunci, ia forma tuturor viselor și a deznădejdilor mele. E ascuns undeva între lună și stele
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1469131695.html [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
coroana și-așteaptă pe jilțul de dor să apar, să ard lângă tine ca luna cu trupul vrăjit lângă jar. Hai, pune-ți coroana și-așteaptă! Nu poți să m-atingi că te dor, te mistui și carnea ți-o-ngrop în mine și-n anii ce mor. Pune-ți coroana și-așteaptă! Târziul e încă în noi și focul veghează bezmetic hipnoza aceasta în doi. Amândoi Stăm amândoi îmbrățișați pe un ciob de lună, avem amândoi o singură inimă care
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1469131695.html [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
terminase bine cu doliul, și tânăra soție a lui Sușan s-a recăsătorit cu un ofițer de Miliție. Se auzea, de asemenea, despre mașini „Tatra” de mare tonaj ce zburau peste parapet și cădeau în hăul de dedesubt, de muncitori îngropați de vii în galerii și câte și mai câte. Tragedii ce au scris cu sânge istoria unei gigantice construcții, înfăptuită de poporul român, pentru nevoile lui. Edificiul acesta, construit cu atâtea sacrificii, cei de azi îl includ în „greaua moștenire
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
eram. Iar pe lângă toate aceste, spun eu, am evoluat frumos datorită relațiilor pe care le-am avut și le mai am încă, cu oamenii extraordinari, talentați și realizați, astfel încât să pot deveni ceea ce sunt astăzi. În timp am reușit să îngrop canoanele clasice ale femeii pasive, care așteaptă cuminte să fie aleasă și cerută de nevastă. Și așa s-a întâmplat după mulți ani de așteptări, să-l cunosc și pe EL, iar prin EL, iubirea adevărată. Eram trează de trei
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1405515581.html [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
Marck, Augustina prin grotele subsolului de „La Diligenta” - în căutarea înscrisurilor și obiectelor prețioase ascunse din vremuri imemoriale. Nu fără peripeții însă. Lipsa de aer, de apă, sugerează inutilitatea demersului Mărținei, angajată într-o activitate care o depășește. Ce e îngropat, e bine să rămână acolo, între ziduri. Scenele sunt atat de neverosimile încât dau impresia realului, și în această constă măiestria autoarei: în a da viață ficțiunii, absurdului, așa cum reiese din propriile sale cuvinte: „Un peisaj halucinant, ca o operă
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
sau persoane cu o mare doză de karamazovism. Generalul - moșier își asmute ogarii asupra unui copil de opt ani. Iarna, în toiul gerului, niște părinți își țin fetița toată noaptea încuiată într-o latrină. Smerdeakov - copil spânzură pisici și le îngroapă cu alai; iar ca adult îl învață pe Iliușa să le dea câinilor vagabonzi pâini în care a înfipt ace. Nimeni nu scapă tentației de a fi (și) Karamazov: Zosima își pălmuiește ordonanța și dorește pentru moment moartea adversarului său
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
și în inimă parcă mă înec. Cuvintele se opresc undeva și doar cântecul clopoțeilor roșii l-aș mai recunoaște. Din rama veche și prăfuită chipurile lor îmi zâmbesc și mă îndeamnă să mă liniștesc. Rup logodna cu durerea și-mi îngrop tăcerile ca și cum stăpână am fost peste ele mereu. Mă mint, asta o știu și promit că nu o voi mai face dar om sunt și prea nu știu multe. Mă destramă cuvintele și necuvintele, mă adun temporar și ineficient... - O
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1426749294.html [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
casei. Astfel Iancu a părăsit Abrudul în ultima clipă și s-a îndreptat spre Câmpeni, unde a organizat contraofensiva. Se spune că a fost o bătălie sângeroasă pentru eliberarea Abrudului ocupat. Crăișorul munților a murit în 1872 și a fost îngropat la Țebea, un sat din județul Hunedoara, mormântul lui aflându-se lângă Gorunul lui Horea, un stejar vechi de circa 400 de ani. Sub acel copac Horea îi chemase la luptă pe moții iobagi, în anul 1784. Au rămas amândoi
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
un alt tip de moarte, cum de altfel contemporanii lui au și încercat s-o facă: să arunce cu pietre în El, încât ar fi murit orizontal. Dar Isus a murit vertical, legând pământul de cer. Apoi, după ce a fost îngropat și a înviat din morți, S-a înălțat la cer, S-a înălțat, S-a înălțat până ce ucenici l-au pierdut din ochi, când îngerii au acoperit intrarea în celelalte dimensiuni ale universului. Nu vi se pare interesant că Mântuitorul
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan_.html [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]