688 matches
-
Migrația celților în Transilvania a dus la apariția unor importante necropole. Cele mai numeroase morminte au fost descoperite la Pișcolt și Fântânele (peste 150), spre deosebire de celelalte necropole unde numărul maxim de morminte ajungea la 50-70. Căpeteniile, războinicii și femeile erau înhumate în morminte plane. Celții, însă, nu au afectat politic și social doar zona Translivaniei, ci au fost întâlniți și în Italia, Grecia și Asia Mică. Prima invazie celtică s-a produs în Italia în jurul anului 400 î.H. Prima invazie
Celții în Transilvania () [Corola-website/Science/321652_a_322981]
-
tăiat?"). Replica celui mic (episodul "testamentar") indică: moartea prin decapitare ("Nici o moarte nu-mi poftesc / Fără capu mi-l tăieți"), dorința de a fi îngropat în preajma stânii ("Pe mine mă îngropați / În strunguța oilor"), cu mențiunea de a nu fi înhumat în cimitirul din sat ("Pă mine nu m-astupați / Nici în verde țintirim / C-acolo mi-oi fi străin"), învelit doar în scoarță de brad bătrân, iar alături de el să fie așezate trâmbița, fluierul, tilinca, toporul etc.; este invocată plângerea
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
conducătorii israelieni au preferat să fie înmormântați în alte locuri. Astfel, David Ben Gurion a ales să fie îngropat la Sde Boker, kibuț din apropierea deșertului, unde și-a petrecut o parte din ultimii ani de viață. Menahem Beghin a fost înhumat, portivit dorinței sale, în vechiul cimitir evreiesc de pe Muntele Măslinilor din estul Ierusalimului, alături de doi din eroii organizației Etzel pe care a condus-o. Cel dintâi președinte al Israelului, prof. Chaim Weizmann, a fost înmormântat, potrivit dorinței sale, în incinta
Muntele Herzl () [Corola-website/Science/326677_a_328006]
-
de origine, Steiner, care avea atunci 81 ani, s-a salvat, emigrând în Statele Unite, la fiul său. La Hollywood, s-a căsătorit cu secretara fiului său, Erna Mundelius. Gabor Steiner a murit în 1944 la Beverly Hills, unde a fost înhumat la Cimitirul Westwood. Gabor Steiner a fost căsătorit cu Maria Mizzi Holmann, cântăreață în corul Teatrului și cu care a avut un singur copil, pe viitorul compozitor american Max Steiner.
Gabor Steiner () [Corola-website/Science/335876_a_337205]
-
Patrimoniului Național din România în anul 2010. "Cimitirul Eroilor Români din cel De-al Doilea Război Mondial", construit în anul 1944, este amplasat lângă Biserica Ortodoxă din centrul localității. Acesta are o suprafață de 500 mp. În acest cimitir sunt înhumați 54 de eroi, din care 3 cunoscuți și 54 necunoscuți, în morminte individuale și comune.
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
ordinul Cavaler al Legiunii de Onoare. Ca urmare, în anul 1925, Elena Văcărescu devine membru de onoare al Academiei Române, ea fiind prima femeie din România care a beneficiat de acest titlu. Moare la Paris, la 17 februarie 1947, și este înhumată în cripta familiei Văcăreștilor din cimitirul Bellu. Ea a lăsat moștenire Academiei Române, prin testament, majoritatea averii Văcăreștilor. „Toate popoarele cuprind în cadrul vieții lor sufletești ceea ce s-a scris de persoane aparținându-le în alte limbi.” „N-a fost niciodată despărțită
Elena Văcărescu () [Corola-website/Science/299025_a_300354]
-
din Goagă și urma să devină celebru, cunoscut în întreaga lume, invidie, de către cei din lumea boxului, pentru a scăpa de datorită staturii lui. La douăzeci de ani avea 2,42 metri și 183 concurență. În primăvara anului 1936 este înhumat de kilograme. Din cauza acestor caracteristici antropometrice creștinește în cimitirul din Mârșani. După vreo 44 de ani, prin a ajuns să fie căutat de toată lumea - de medici, oameni de anul 1980, este deshumat pentru ca osemintele lui să devină știință, circari - toți
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
au acționat. Toți acești prizonieri au fost predați armatei germane (la acea dată Divizia 14 infanterie din care făcea parte regimentul nostru era subordonată Armatei 11 germane - n.n.). În fața satului Mateuți s-a amenajat un cimitir în care au fost înhumați luptătorii companiei 1 a regimentului 6 vânători omorâți în înprejurări arătate. Acest atac mișelesc a atras ura asupra populației evreiești, întrucât și la retragerea armatei române din Basarabia, în anul 1940, unii evrei au tras asupra ostașilor noștri." Către anul
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
a fost și un mecena, sprijinind literatura și artele și numărându-se printre fondatorii Asociației „Amicii Muzicii” din Timișoara. El a fost căsătorit cu Tessa Friedmann. A murit de infarct cardiac la Chicago în timpul unei călătorii de afaceri. A fost înhumat în cimitirul evreiesc din Timișoara. Monumentul său funerar, confecționat din marmură de Rușchița, a fost creat de sculptorul Ferenc Medgyessi. Szana a publicat în tinerețe un volum de nuvele în limba germană; de asemenea a scris mai târziu și o
Sigismund Szana () [Corola-website/Science/335668_a_336997]
-
Speck, surprinde chipul lui Joyce într-o ipostază melancolică, extenuată, împăcată cu sine și demnă. Joyce a fost înmormântat la 15 ianuarie, fără ritual religios, la Cimitirul Fluntern din Zürich. Când i s-a propus ca soțul ei să fie înhumat conform datinilor catolice, Nora ar fi răspuns „Nu aș putea să-i fac așa ceva”. Mai târziu, ea ar fi vrut să transfere mormântul lui Joyce în Irlanda, dar s-a confruntat cu ostilitatea clerului catolic. Ca o răzbunare, a convenit
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
a fost înmormântată sub binecuvântarea slujbei obișnuite de înmormântare, având în vedere moartea prin sinucidere, însă a avut parte de o slujbă specială pentru astfel de situații, "în fața" bisericii "Sfinții împărați Constantin și Elena" din Ploiești și apoi a fost înhumată în cimitirul Bolovani din Ploiești. "Șerban Georgescu:" „Vino, dragostea mea”, „O floare pentru mai tîrziu”, „Asta e doar viața”, „Te-am văzut mi-ai plăcut”, „Fata dragă”, „Vreau să te uit”, „Nu ești chiar un înger”, „Să nu mă minți
Mădălina Manole () [Corola-website/Science/304782_a_306111]
-
acești călugări au format prima comunitate instalată și organizată vreodată în Munte. Prin revelație, Aubert a fost înștiințat de Arhanghel de existența unei surse de apă potabilă, apoi a ridicat o capelă dedicată Sfântului Petru, unde, mai târziu, va fi înhumat, conform tradiției medievale. Muntele se numește încă "Tombe". Miracolele nu au întârziat să apară. Un pelerin orb, sosit acolo, a exclamat: "Ce frumos este să vezi!" Muntele și-a luat definitiv numele actual pe la sfârșitul secolului al X-lea. Rând
Mont Saint-Michel () [Corola-website/Science/302447_a_303776]
-
cupolă emisferică centrată pe volumul cubic al clădirii. Fațada principală este perpendiculară pe strada Wesselényi și spre curtea din spatele complexului. Corpul clădirii delimitează latura nord-vestică a grădinii sinagogii, în care, de la sfârșitul războiului, se află cimitirul în care a fost înhumată cea mai mare parte a victimelor ghetoului pestan, acesta fiind îngrădit dinspre stradă de o colonadă ce unește templul cu extremitatea aripii sud-vestice a Muzeului Evreiesc. Deasupra intrării se află un medalion de mari dimensiuni, sub formă de stea al
Sinagoga de pe strada Dohány () [Corola-website/Science/303122_a_304451]
-
căsătoriile homosexuale. În 2011, în ruinele unei localități vechi de 6.000 de ani de lângă Praga s-a descoperit cea mai veche dovadă a homosexualității: scheletul unui bărbat datând din Epoca Bronzului îngropat într-o manieră specifică femeilor. Bărbatul fusese înhumat în poziție de fetus, cu capul orientat spre est și înconjurat de obiecte casnice, ritual aplicat în cazul femeilor. Bărbații acelei perioade erau îngropați alături de arme - topoare de luptă din piatră și cuțite de silex - în mormântul ceh nefiind găsite
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
fost amestecată și îngropată și ascunsă. Unele persoane din Rusia, în special clerici ai bisericii ortodoxe ruse, au susținut că trupurile nu sunt ale celor din familia imperială, dar după îndelungate tergiversări birocratice și politice, toate rămășițele pământești au fost înhumate în cadrul unei ceremonii impresionante în cripta familiei Romanov din Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg în 1998, la a 80-a aniversare a execuției. Viața lui Nicolae a fost dramatizată în filmul "Nicolae și Alexandra", ecranizare din 1971
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
și luarea de sânge rezultând într-o combinație șoc de la pierderea a mai mult de doi litri de sânge, deshidratare și asfixiere. Rămășițele pământești ale lui George Washington au fost înmormântate la Mount Vernon 18 decembrie,1799. Inițial a fost înhumat în vechiul mormânt al plantației. În 1831, la aniversarea a 100 de ani de la nașterea sa, rămășițele pământești i-au fost mutate în actualul mormânt. Pentru a proteja intimitatea lor, în urma morții lui Washington, Martha Washington a ars corespondența dintre
George Washington () [Corola-website/Science/297957_a_299286]
-
Eroilor". Mausoleul a fost construit între anii 1926-1934 din inițiativa filialei Societății „Cultul Eroilor“ din orașul Giurgiu, după un plan al arhitectului State Baloșin. El este situat pe locul fostului cimitir al eroilor, aflat în parcul spitalului. În mausoleu sunt înhumate osemintele a 632 de eroi, dintre care 350 eroi români (identificați), 69 eroi germani (identificați) și 213 eroi (necunoscuți) decedați la Giurgiu, Naipu, Prunaru și Bălăria sau în prizonierat în Bulgaria. Mausoleul este înscris la poziția nr. 251, având codul
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
din Evanghelia după Matei, cap. 3, v.14-15: Ascultând aceste versete, Dostoievski răspunde: « Auzi — „nu Mă opri” , înseamnă că am să mor ». În următoarele ore, scriitorul are o a treia hemoragie și se stinge sub privirile îndurerate ale soției. Este înhumat la cimitirul Tihvin de la Mânăstirea Alexandr Nevski, Sankt Petersburg, lângă mormintele unor poeți pe care i-a iubit: Nikolai Karamzin și Vasili Jukovski. După unele surse, 40.000-50.000 de oameni ar fi fost prezenți la ceremonia de înmormântare, sau
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
ziare, ideea prezervării păcii, anticipând pericolul unui nou război. Nicolae Titulescu moare la Cannes (sau Souvrettes, Elveția, după Petre Pandrea), după o lungă suferință, la data de 17 martie 1941. În 1992 rămășițele sale au fost aduse în țară și înhumate în curtea Bisericii „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului, după o dificilă procedură legală, organizată de Jean-Paul Carteron. O analiză a gândirii sale diplomatice este făcută însuși de Nicolae Titulescu: „"Întreagă politică externă pe care am urmat...n-a avut decât
Nicolae Titulescu () [Corola-website/Science/297288_a_298617]
-
(n. 21 aprilie 1938, Tâmna, județul Mehedinți - d. 24 martie 2005, Galați, înhumat la Iași) a fost un compozitor român, profesor la Universitatea de Arte George Enescu din Iași, creatorul secției Compoziție din cadrul Universitații de Arte George Enescu Iași. Compozițiile sale vizează domeniul scenic, simfonic, cameral, coral și vocal. a urmat clasele elementare
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Panaiiti care depuse jurămînt de credință țarului obținînd titlul de nobil a ridicat pe acest ținut o biserică din piatră în care băștinașii satului se roagă și astăzi. La împodobirea bisericii au contribuit boierul Nicolae si soția sa Maria Leonard înhumați în ograda bisericii, mormintele cărora sau păstrat cu sfințenie și pîna astăzi. In 1817 satul întrunea 92 de familii țărănești, 3 familii de mazili (categorie privilegiată de agricultori, descendenți din "slugi domenști" destituite din dregătoria la curte) și 2 preoți
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
acoperite cu aur. În prezent, sanctuarul cuprinde 8 curți, 3 fântâni, 4 săli de rugăciune și de citit și 8 minarete. are o importanță semnificativă pentru musulmanii șiiți. Este un important loc de pelerinaj, imamul Ridha fiind singurul imam șiit înhumat pe teritoriul Iranului. Cu toate că aici se află și mormântul califului Harun al-Rashid, el nu este considerat a fi sacru.
Moscheea Imamului Ridha () [Corola-website/Science/331978_a_333307]
-
identificat șapte „modele” diferite. În 1923 a fost ales Membru al Academiei Naționale de Științe. S-a stins din viață de pneumonie pe 2 decembrie 1935, în timp ce se întorcea dintr-o călătorie făcută în Egipt. Rămășițile sale pământești au fost înhumate în cimitirul Greenwood din localitatea natală. Locul său de veci este marcat de un imens obelisc de marmură, oferit ca recunoștință de guvernul egiptean. În prezent Breasted este cunoscut ca fiind savantul care a introdus termenul „Semiluna Fertilă” pentru descrierea
James H. Breasted () [Corola-website/Science/306959_a_308288]
-
editurii Universității din Chicago au apărut în traducere engleză "Scrisorile către părinți" și "Conversații cu Pablo Picaso" (1964). Brassai a încetat din viață la 8 iulie 1984 la Èze, în departamentul Alpes Maritimes, pe Coasta de Azur, și a fost înhumat în cimitirul Montparnasse din Paris. În anul 2000 văduva sa, Gilberte (născută Boyer), a organizat o mare expoziție în cinstea operei și amintirii sale, la Centrul Pompidou. Cu douăzeci de ani mai tânără decât Brassaï, ea a decedat în 2005
Brassaï () [Corola-website/Science/314592_a_315921]
-
în noaptea de Crăciun a anului 1949. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare, a murit la 11 iulie 1952. Asemenea și celorlalți episcopi morți la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul i-a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaște locul înhumării și pentru a se evita, mai târziu, pelerinajele la mormintele martirilor uciși în Sighet. Nu
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]