2,110 matches
-
mamăă, Doraa, haideți să plecăm d-aci mai repede, că ne-apucă noaptea pe drum! Văzând reacția Mărășteanului, inginerul Casapu porni mașina în trombă, speriind bieții oameni, care se feriră-n grabă din calea lui. Turbat de furie, scăpă o-njurătură, scrâșnind din dinți: ne mai întâlnim noi, vierme-mpuțit! 19.Epilog A doua zi, dis de dimineață, primarul l-a chemat la el în birou pe vice: --Ei, ce zici, Dolofane, ți-a plăcut cum l-am lucrat pe Bucluc
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438025842.html [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
Destul am dus țara în spate. Acum s-o mai duceți și voi... E normal, nu?”. Adevărat, unii se abțineau de la provocări și încercau să-i calmeze pe cei mai porniți, mai ales când se ajungea la jigniri directe și înjurături. Erau dintre cei care aveau membri de familie angajați în serviciu la instituțiile statului și pentru ei, ca bugetari, măsurile în cauză anunțau sărăcia la ușile caselor. Cei mai îndârjiți erau pensionarii. Nu existau deosebiri de vârstă ori de profesii
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_1_marian_malciu_1326200746.html [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
f...e muma-n c...r de hoți?” Întrebarea plutea în aerul uscat de razele soarelui din primele două ore ale zilei și rămânea fără răspuns. Chiar dacă încerca vreun altul să-l formuleze, era acoperit de alte întrebări, nedumeriri și înjurături exprimate fără menajamente... Pe străzi era aproape pustiu. Puțină, foarte puțină animație în jurul poștei și în fața a câtorva magazine. Mai jos, către centrul vechi al orașului, mai că nu se vedea țipenie de om. Doar mașini. Multe mașini. Diverse tipuri
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_1_marian_malciu_1326200746.html [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
cum o năpădește o teamă cumplită. Era în plin centru, dar nu departe de locul în care se refugiase tânăra, era un restaurant de țară, prost luminat, ponosit de unde se auzeau strigăte răgușite și vulgare, zgomot de pahare sparte și înjurături. La un moment dat, ușa localului fu izbită violent de perete și afară năvăliră împărțindu-și lovituri cu nemiluita, o șleahtă de haidamaci beți. Alexandra îngheță! Privi deznădăjduită în jur dar nu văzu decât un bătrân ce se clătina amețit
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481805378.html [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
în: Ediția nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului La trei zile după acel măcel, pe la miezul nopții, în poarta conacului Ciocoiu bătu cineva. Dulăii din curte lătrară lung, a pagubă. Un argat se ridică somnoros, împărți câteva înjurături și se apropie de poartă. Animalele continuau să se agite. - Cine-i la ora asta? - Deschide odată! - se auzi o voce răgușită. - Revino dimineață! Stăpânul meu doarme! - Deschide, dobitocule, că-ți beau sângele ca pe un pahar de vin roșu
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421651217.html [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
în comparație cu a umililor tăi supuși, Majestate, stăpân al nostru! - adăugă și Conacu. Cei doi căpitani nu agreau slugărnicia, căci brațul lor era necruțător. Totuși, nu încălcară porunca boierilor și încuviințară acordul lor murmurând ceva neînțeles ce semăna mai mult a înjurătură. - Dar ce noutăți ne aduce Majestatea voastră din lumea de dincolo și ce porunci avem de îndeplinit? - Înscăunarea mea pe tronul țării! - tună Ursuz. - Fără îndoială, Preamărite Stăpân, deja v-am pregătit o coroană! Asta după umilele noastre posibilități. Strălucirea
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421651217.html [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
de răzor o dihanie de om, agitând prin aer un ciomag. Chipul său întunecat, din gura căruia lăsă să-i cadă un fluier legat la gât cu ață, în care suflase până ieșise dintre rânduri, mă înspăimântă. O ploaie de înjurături, de anafură, paști și bisaltiri, la adresa tatălui meu, ieși din gura acelei ființe hidoase, ce semăna mai degrabă cu un orc slinos din Harry Potter. Apoi se îndreptă spre mine, smulgându-mi din brațe strugurele acela, din care apucasem să
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
dat mai departe, părăsind școala primară înainte de a apuca să-l felicit pentru curajul pe care-l avusese. Cămașa transpirată a tatălui meu pe care-o strânsesem în pumni, rugămințile acestuia de a nu-și pune mintea cu un copil, înjurăturile orcului de anafură, paști și bisaltiri, mâna sa, în care ținea un cârcel de strugure, întinsă prin ceața lacrimilor ... Într-un fel, cel ce se bătea în fiecare recreație pe holurile școlii primare cu pumnii în piept, imitându-l pe
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
multă vreme după ce uraganul a trecut și să îi simți pielea înfășurându-se în jurul cărnii tale. Să vrei să scapi și să nu poți, să simți că încetul cu încetul te asimilează. Începi să îți spui toate rugăciunile și toate înjurăturile pe care le știi, sfânt și profan, și te lași dus de valul ăsta sălbatic care te-a smuls din loc; care apoi și-a potolit vijelia și doar linge țărmul îndelung ca un animal rănit care își vindecă rana
DELIRIUM de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nuta_istrate_gangan_1421516870.html [Corola-blog/BlogPost/359673_a_361002]
-
Bolnavu. Spre deosebire de alte blocuri observate în timpul patrulării, aici mai toate ferestrele erau luminate. Privind în sus, zăpada le intră pe sub gulere și vântul o lipi de fețele lor călduțe, acoperindu-le ochii pentru câteva clipe. Se șterseră înciudați printre câteva înjurături și se grăbiră spre ușa blocului. - Tu rămâi aici, studentule, i se adresă agentul Mititelu acestuia. Reții orice persoană care încearcă să fugă din bloc. Înseamnă că are motiv să dispară, pe vremea asta... Stai aici, în penumbră, să nu
D'ALE POLIŢIEI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1423408953.html [Corola-blog/BlogPost/375905_a_377234]
-
mai mic zgomot. Ușa era încuiată. Se hotărî într-o clipă și bătu cu pumnul în tăblie de două ori, strigând: - Deschideți! Poliția! Nici un răspuns. Când tocmai ridicase pumnul să mai bată o dată, ușa se deschise brusc la perete și înjurătura țâșni odată cu pumnul strâns: - Ce p...a mă-tii, vrei, boule? Mai vrei o... ? - Încetează! Poliția! strigă și mai puternic polițistul, eschivând lovitura prin fandare rapidă spre dreapta. Părând a fi uluit de somația făcută și de vederea uniformei, după ce
D'ALE POLIŢIEI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1423408953.html [Corola-blog/BlogPost/375905_a_377234]
-
liniștiți! se adresă el imediat celor câteva persoane care ieșiseră de după ușile la adăpostul cărora, sigur, ascultaseră și, poate, văzuseră intervenția polițiștilor. Rog frumos și repet: rog frumos, pe toți cei care ați fost martori și ați îndurat lovituri sau înjurături din partea vecinului, să veniți să stabilim când puteți merge la sediul Poliției, să declarați tot ce știți! Nu dorim să vă stricăm somnul în toiul nopții... În timp ce-l conduceau forțat pe cel încătușat în propria-i locuință, studentul Bolnavu dădea
D'ALE POLIŢIEI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1423408953.html [Corola-blog/BlogPost/375905_a_377234]
-
rând nevasta și mai apoi cei trei copii cu câte un pumn sau o palmă - în cel mai fericit caz, probabil un fel de salut drăgăstos față de apropiații care-i populau casa și viața. Așa înțelegea el iubirea: mai o înjurătură, mai un pumn bine plasat consoartei ce-l aștepta cu mâncarea caldă, ba chiar și celui mai mare dintre copii, Marian, care începea să realizeze anormalitatea propriei familii. Probabil asta îl înfuria cel mai tare pe jupânul Gică care, în
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_pescuit_cristea_aurora_1370689186.html [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
metereze făcute din scânduri de pat. Bătălia era, în primul rând, una psihologică și ce era la gura combatanților, să te ferească Sfântul! Bărbații răcneau cât îi țineau bojocii, însă erau mult în urma femeilor care susțineau conflictul cu blesteme și înjurături foarte reușite dar mai ales cu exhibarea părților considerate, pe vremuri, intime. Asta ziua, fiindcă seara, cei care nu plecau în expediții chefuiau în fundul șanțului, tot în deplin respect pentru tradiții. Oricum, toate faptele de arme erau puse în frumoase
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Mesajul_mihai_batog_bujenita_1337100265.html [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
Articol de Raluca Ion și Diana Marcu. Ilustrație: Luca Florian Familiile în care există un bătăuș oferă în fiecare zi lumii care le înconjoară aceleași scene: lacrimi și sânge. Înjurături și urlete. Umilire și neputință. Apoi vânătăi pe obraz și guri mute. La început poate intervii. După care poate vrei să ajuți. În timp, începi să îți pui întrebări despre femeia care le suportă, care le trăiește zi de zi
„M-a legat cu un lanț de picior și m-a scos pe stradă ca pe un cățeluș. Nu s-a băgat nimeni”. Până când moartea ne va despărți by https://republica.ro/zm-a-legat-cu-un-lant-de-picior-si-m-a-scos-pe-strada-ca-pe-un-catelus-nu-s-a-bagat-nimeni-pana-cand-moartea [Corola-blog/BlogPost/338661_a_339990]
-
neoprite , E vremea marilor sfințiri Și-a anotimpului voințelor călite. Mă simt zborul pasărei ,imaterial, Purtând pe umeri aripe de nimb Legiferând poemul ideeal Ne cerând nimic în schimb. Pântecul cuvântului Am coborât în pântecul cuvântului: dinți tociți de caria înjurăturii mi-au sfâșiat carnea respirației de-am simțit în ureic gustul murăturii, erau acolo diafanul înțeles eminescian și miezul îndoielii lui Cioran, însă bomboana de pe colivă era metafora dintre dinții acestui an. În sâmburele verbului alunecând am dat de rădăcina
PASĂREA ZBORULUI IMATERIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pasarea_zborului_imaterial.html [Corola-blog/BlogPost/356910_a_358239]
-
în mreje. Se apropiase de el și pentru că-i simțea nefericirea, crescuse într-o familie în care scandalul era la ordinea zilei. Tatăl, om harnic, dar pătimaș la băutură, era certăreț și cuvintele-i curgeau ca apa din gură, cu înjurături care mai de care mai urâte. Munca în mină îl îndobitocise și-l îmbolnăvise de silicoză, așa că, fiind pensionat de boală, lucra pe acasă, era priceput și meșter la toate, iar în restul zilei își ostoia amarul la birtul din
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1461779311.html [Corola-blog/BlogPost/378305_a_379634]
-
purtase cu nevasta ca un ticălos fără inimă? Fugea biata femeie de acasă, când el era ațâțat de aburii bețiilor, pe care le trăgea tot mai des în compania ortacilor de pahar. Spărgea tot ce-i cădea la mână, iar înjurăturile nu mai conteneau, decât în momentul în care cădea toropit pe pat, așa îmbrăcat cum venise. A doua zi umbla ca un câine să-și caute nevasta, știind deja cam pe unde își găsea biata de ea adăpost. Se ruga
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1461779311.html [Corola-blog/BlogPost/378305_a_379634]
-
Publicat în: Ediția nr. 1264 din 17 iunie 2014 Toate Articolele Autorului DEJUNUL. PROTOCOL ZERO Noi, oamenii de rând, habar nu avem câte primejdii îi pândesc, în fiecare secundă, pe bravii noștri aleși. Nu mă refer desigur la niște flegme, înjurături, ouă stricate sau vorbe de duh despre mamele lor. Nuu! Astea sunt simple copilării, am putea spune chiar, asumate prin fișa postului. Sunt altele mult, mult mai mari, letale chiar! Păi, cine să știe că, din dragoste față de țară și
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403024099.html [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
a întors cu “iubita” lui. Uneori am încercat să mă răzbun. Asta, când își aducea aminte de mine. Îmi dădea câte o cheie și porneam mai greu, îl driblam pe la direcție, gripam câte un rulment...Mamăăă!! Să fi văzut atunci înjurături și pumni în capotă! Nu mai pot, nu mai suport! De aceea v-am scris... Chiar așa? Să nu mai fiu bună de nimic după atâția ani de muncă? Măcar acolo, un ulei schimbat și unsă puțin și tot mai
DACĂ LUCRURILE AR CUVÂNTA... de LICĂ BARBU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/_daca_lucrurile_lica_barbu_1329345008.html [Corola-blog/BlogPost/342129_a_343458]
-
adevăr ca în minciunele, Nai chachipe sar o hohaipe, Nici minte clară ca la iubăreți. Chi godi vuji sar ka'l kamade. Nu'i odihnă ca viața cea cu griji Na'i pochinimos sar o dukhado jivimos, Nici respect ca înjurătura, Nai pakiv sar o akushimos, Nu'i cheltuială ca cea cu bani calpuzi, Chi kinimos sar dova le hohamne loventsa, Nici sănătate ca buhăiala, Chi sar o phukiardo sastevesto. Nici curaj eroic ca la aceia lași, Chi tromalo ilo sar
BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463378566.html [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
-
citind declarația criticului literar Marin Mincu căruia nu i se publicau lucrările fiind acuzat ca în scrierile lui este prea de "dreapta". Marin Preda, directorul Editurii l-a apărat insa punând la punct pe un denigrator al acestuia printr-o înjurătură neaoșe, publicându-i apoi toate lucrările. Iată cum îl caracterizează Marin Mincu pe acest așa zis "produs al proletcultismului": "Marin Preda era un om de o elevată noblețe, comportându-se în orice împrejurare ca un adevărat aristocrat; el avea răbdarea
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Baiete_astia_vor_sa_ma_omoare_inte_ion_ionescu_bucovu_1341910227.html [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
inconștient în fundul buzunarului tău cei 11 dolari cu care cei doi trec granița în toamna anului ‘90, temându-te pentru viața lor. O dată ce te-ai alăturat în această călătorie, nu mai poți da înapoi; râzi și plângi, scapi câte o înjurătură în limba țigănească și te trezești uneori, că bați prietenește pe umăr povestitorul, zicându-i: „Hei Sami, asta este prea tare, prea ireală.” Ești însă convins, că de fapt, spui acest lucru pentru că nu vrei să îți recunoști limitarea minții
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1399796834.html [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
din piele din mai multe straturi, ce porneau de la jugul de pe grumazul calului de la hamuri și se prindeau de crucioiul legat în fața căruții. La unele hamuri mai simple pot fi și din funie.( n.aut.)], luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales că fusesem invitat expres să ies din apă, dădeam din lăbuțe pe luciul apei, încercând să întorc albia spre mal. Tot aplecându-mă pe marginea ei, aceasta s-a răsturnat și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
toți ca ea. Dar mici gesturi ajută. O încurajare pentru cei ca ea care se pun în prima linie pentru noi toți, pentru ca altfel s-ar duce naibii societatea noastră - ne-am scoate ochii unii altora. Un zâmbet în locul unei înjurături către copiii cerșetori și poate chiar o vorba bună către mamele care îi țin în brațe: femeile alea nu stau în ploaie sau caniculă de fericite ce sunt. Câteva ore de voluntariat la o organizație non-guvernamentală. O colectă de haine
Pe Ionuț nu l-au primit nici la școală. Apoi Ionuț a avut o șansă by https://republica.ro/pe-ionut-nu-l-au-primit-nici-la-scoala-apoi-ionut-a-avut-o-sansa [Corola-blog/BlogPost/338330_a_339659]