465 matches
-
care nu-l mai folosești și Îți cumpăr altul ca să vii la mine cât mai repede. Te rog doar să mă ierți. Dacă te face să te simți mai bine, Revelionul meu o să fie un coșmar absolut... Părea atât de Înnebunită Încât Îmi venea s-o Îmbrățișez. —Pen, nu-ți face probleme... Serios? Ești nebună? — Dacă tot e vorba să fim sincere aici, te sunasem să-ți spun că nu puteam să vin acolo de Anul Nou. Kelly vrea să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
să pronunț aceste cuvinte. Nu era ceea ce sperasem să aud, asta cu siguranță, dar ca toate eroinele despre care citisem, aveam să lupt pentru ceea ce-mi doream. Am reușit să-i zâmbesc lui Sammy, chiar dacă el părea cu adevărat Înnebunit. —O să te descurci minunat, am spus. Ne țineam de mână peste masă, iar eu l-am strâns când am spus asta. Ne-am terminat băuturile și mi-am stăpânit lacrimile până când m-a urcat Într-un taxi. Era doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
suliței lungi de nouă picioare, până la trofeul cu colți mari, curbați, montat deasupra patului său din cantonament. Nimic, după cum spunea el, nu-l incita mai mult decât strigătul șefului vânătorilor, „Woh jata hai“ pe măsură ce masculul cel mare începea să alerge înnebunit. Dacă în toată popota nu găsea nici un ascultător, PC începea să-și imagineze scene cu porci, ca în teatrul de umbre, în timp ce se odihnea, întins sub plasa de țânțari, după paradă. Degetele i se transformau în rânduri de călăreți, aliniate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și trece prin portalurile morții cu grație și cu sufletul împăcat. Sozo se îndreptă de spate și merse spre soția sa, care era împreună cu doamnele ei de onoare. Dintr-o dată, se auzi țipătul sfâșietor al unui copil, iar Katsuyori răcni înnebunit: — Sozo! Ce-ai făcut? Sozo își înjunghiase propriul fiu de patru ani, care muri chiar sub ochii soției sale, iar acum femeia suspina. Fără ca măcar să lase deoparte sabia însângerată, Sozo se prosternă spre Katsuyori, de la distanță. — Ca dovadă a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
În grajduri, se dezlănțuise un vacarm total. Cel puțin zece cai intraseră în panică și loveau cu copitele în pereții staulelor, smulgând scândurile. Doi dintre ei sparseră, în sfârșit, scândurile transversale care blocau intrarea și se repeziră violent afară. Alergând înnebuniți, năvăliră în galop în mijlocul forțelor clanului Akechi, în timp ce alți cai nechezau tot mai violent, văzând flăcările. Samuraii de la grajduri își părăsiră posturile, alergând să apere treptele curții unde fusese văzut ultima oară Nobunaga. Stabilindu-și acolo ultimul bastion, cu toții fură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
da o lovitură zdravănă lui Hideyoshi și voi pedepsi trădarea lui Tsutsui Junkei. Nu caut un loc unde să mor în zadar. Le voi arăta eu cine e Akechi Mitsuhide. Și-acum, lasă-mă să trec! — De ce sunt atât de înnebuniți înțelepții ochi ai stăpânului meu? Armata noastră a primit azi o lovitură dureroasă și trei mii de oameni au murit, în timp ce alții, fără număr, au fost răniți. Generalii noștri au fost doborâți, iar noii recruți s-au împrăștiat. Câți soldați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Apoi se așeză în șa, dar fără a părea gata să pornească. Dinspre poala muntelui se auzi o răbufnire zgomotoasă. Când Inuchiyo și toți ceilalți priviră într-acolo, văzură că un cal speriat din spatele formației își rupsese priponul și fugea, înnebunit, prin tabără. Pe timp de pace, n-ar fi fost o situație dificilă, dar, în acea conjunctură, confuzia se amplifică, declanșând un adevărat vacarm. Inuchiyo întoarse capul spre cei doi samurai și le dădu un semnal din ochi. — Înainte, toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
un vânt înghețat peste tot câmpul de luptă. Împreună cu celelalte valuri ale războiului care se întorseseră contra lor, încă un dezastru izbise forțele lui Shonyu. Parcă s-ar fi turnat apă clocotită peste un mușuroi de furnici: pretutindeni, luptătorii fugeau înnebuniți. Nici nu merită să-i numim aliați! strigă Shonyu, în timp ce urca spre un loc mai înălțat, bolborosind, ca turbat, spre puținii soldați pe care-i întâlnea, în contrast cu priveliștea pașnică din jur. Aici sunt! Nu vă retrageți acoperiți de rușine! Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
făcusem eforturi În calitate de soră mai mare. Nu s-a obosit să mă salute, ci doar s-a așezat lângă mine și a mâncat privind În gol. Mi s-a părut că am auzit-o pe mama oftând, dar eram prea Înnebunită să nu Întârzii ca să Îmi mai pese. Am fugit tot drumul către studioul de balet. Afară era Îngrozitor de frig și de pustiu. În timp ce picioarele mele, aflate În cele mai incomode cizme cu toc, mă implorau să mă opresc, m-am
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
când mâinile lui mi-au atins sânii, sfârcurile erau deja tari ca piatra. M-a ciupit de ele și șocuri de plăcere mi-au scurtcircuitat întregul trup. —Dumnezeule! am croncănit eu. —Rachel, ești așa de frumoasă, mi-a șoptit Luke. înnebunită, mi-am ridicat fusta și l-am tras peste mine. îi simțeam erecția prin chiloți. Mi-am pus mâinile pe fundul lui și l-am împins și mai mult în mine. Așa de tare că m-a durut. Dar ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
După ceai, în timp ce o lălăiam prin sala de mese, Davy a ridicat ochii din ziarul pe care îl avea în față și a exclamat: — Ia uitați-vă! Uitați-vă! Uitați o poză cu Snorter jucând pocher! Toată lumea s-a îngrămădit înnebunită ca să se uite. Se pare că a luat-o de la capăt, a zis Mike trist. — N-a rezistat prea mult, așa-i? a spus Oliver. Toți au dat din cap deznădăjduiți și păreau foarte, foarte supărați. Am crezut c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
voce scăzută care voia să-i transmită un mesaj de genul „nu te face de râs în fața fetelor“. Ce faci cu restul numelui? O să arăți ca un fătălău dacă nu ți-l termini. —îmi tai mâna, s-a oferit Gaz înnebunit. Așa n-o să mai știe nimeni nimic. —Taci din gură, omule, l-a amenințat Joey. Te punem pe picioare și ne întoarcem acolo. NU! a urlat Gaz. —Ba da. Ascultă, băiete, l-a liniștit Shake. O sticlă de JD. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dusesem cu Luke la o petrecere. Mă simțeam în siguranță fiindcă știam că nici unul dintre cunoscuții mei n-avea să fie acolo. Dar, spre oroarea mea, prima persoană pe care am văzut-o a fost Chloë, una dintre acolitele Helenkăi. înnebunită de panică, m-am întors pe călcâie și am părăsit încăperea. Luke m-a urmat uluit. — Ce s-a întâmplat, păpușo? m-a întrebat el. — Nimic, am răspuns eu. Am tras de mine să mă întorc, dar toată seara am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pun mâna pe punguță. Eram ca o mamă care vrea să-și țină în brațe pruncul abia născut. Dar Tiernan era foarte posesiv. —Am și eu o linie, mi-a amintit el îndepărtând pungulița de mine. —OK, am gâfâit eu înnebunită să simt euforia drogului. Grăbește-te! Sub privirile tuturor celor din bar, Tiernan a tăiat două linii grase și superbe direct pe masa îmbrăcată în mușama de plastic. Temătoare, m-am uitat împrejur să văd dacă se crizează cineva, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o grămadă de parlamentări, tipa a reușit, finalmente, să-mi spună unde ești. E inacceptabil, Claire. Trebuie să pot să dau de tine 25 de ore din 24, 8 zile din 7, am mai discutat chestia asta - Respiră, mă gândesc înnebunită, fără să mă întorc. Palmele au început să mi se umezească. Ăsta trebuie să fie un alt coșmar. Pur și simplu, nu poate să fie adevărat. Mă forțez să mă întorc. Femeia e într-adevăr aici. Mai sus-menționata șefă venită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
făcută dintr-un material mai solid decât s-ar fi așteptat cineva. Pe măsură ce capul continua să se ridice deasupra solului, iar trupul rămânea agățat ferm în puț, gâtul lui Judy se înălța tot mai tare. Se întindea. — Doamne Dumnezeule, exclamă înnebunit profesorul Baxendale, oare n-o să se mai termine? Dr. Board studie fenomenul cu un interes tot mai sporit. — Din câte se pare, nu, zise el. Și, dacă tot veni vorba, oare n-ar trebui să avem printre obiective și cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
murdară. Gaskell întoarse capul și se uită la el. — Ăsta pentru ce-i? Pentru tine, dragule. Lapte de noroi. Femeia îi înălță puțin trupul și i se așeză pe piept. — Deschide gura, zise ea. Gaskell Pringsheim se uită la ea înnebunit. începu să se zvârcolească. — Ești nebună! Ești țicnită! — Haide, haide, stai așa, liniștit, și n-o să te doară. O să se termine repede, iubitule! Moarte naturală prin înec. în pat. O să rămâi în istorie. — Curvo, curvă ucigașă... — înspre Cerber, zise Sally
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
N-avem găuri de scăpare, toate orificiile sunt capcane, toate orificiile, Tudore, toate, așa vorbea. Murim împreună, Tudore, că suntem unul și am murit deja, asta-i. Nu mai sunt guri de incendiu, doar de canalizare și moarte, așa recita, înnebunită, coana Veturia, parcă învățase totul pe de rost. Era nasolul, cică, în fața oglinzii, și îi vorbea lui Tudorică. Bătrânica se furișase înapoi în patul conjugal, să-l trezească pe conu’ Leonida. Marcelică a liniștit-o, nu-i nimic, n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nimeni în urmă. Nici soț, nici copii, nimic. Părinții ei trebuie să fie supărați, totuși. — Da. Și avea o soră care a dat un interviu pentru Sunday World în legătură cu tragedia. O fată foarte drăguță. Ruth cred că o chema. Părea înnebunită de durere, săraca! Doamne, Katie, încetează! — Nici măcar nu mă asculți. Mike îmi atinge genunchiul când ne oprim la semafor. —Scuze. Revin imediat în lumea celor vii. Mă las dusă de val uneori. — Te întrebam dacă vezi ceva în viitorul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
e Îndrăgostit de tine... — Ăsta nu e un secret ! spune, dându-și ochii peste cap. — A, da ? Să-i spun, atunci ? Mă aplec un pic, spre fereastra deschisă. Hei, Mike, strig. Ia ghici ! Lissy crede că tu... — Termină ! zice Lissy Înnebunită. — Vezi ? Și tu ai secrete. Toată lumea are secrete. Probabil că până și Papa are câteva secrete. — OK, spune Lissy. OK. Am Înțeles ce vrei să spui. Dar nu Înțeleg deloc care e problema. I-ai spus unui tip din avion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
și Îmi stă inima. O, Doamne. O, Doamne. Acum o să mă sărute. O să mă... Aaa ! Aaa ! Aaa ! Sar de pe bancă, Într-o panică nebună. Pe piciorul meu urcă un păianjen. Un păianjen mare și negru. Dă-mi-l jos ! strig Înnebunită. Dă-mi-l jos ! Cu o mișcare iute a brațului, Jack aruncă paianjenul pe iarbă, iar eu mă prăbușesc Înapoi pe bancă, și inima Îmi face treișpe-paișpe. Și, evident, momentul a fost total compromis. Bravo. Minunat. Jack Încearcă să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Înfrigurate nasturii de la cămașă. Gura lui Îmi atinge sfârcul și rămân fără aer În clipa În care mă trage jos, pe covorul scăldat În soare. O, Doamne, ce repede se desfășoară totul ! Îmi rupe bikinii. Mâinile lui... degetele lui... gâfâi Înnebunită... Totul se Întâmplă atât de rapid, Încât nici nu mai am timp să-mi dau seama ce fac. E cu totul altfel decât cu Connor. Nu se compară cu nimic din... Acum un minut eram lângă ușă, complet Îmbrăcată, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
lumea mă acostează, din toate direcțiile. Nu mi-am dat seama că sunt lesbiană decât la treizeci și trei de ani... — Mulți oameni sunt confuzi În legătură cu religia. Uite o broșură cu grupul nostru care aprofundează studiul Bibliei... — Lăsați-mă În pace ! strig Înnebunită. Lăsați-mă În pace, toți ! Sprintez spre ieșire, urmărită de toate aceste voci, care reverberează În holul de marmură. Împing disperată ușile grele de sticlă, În timp ce bodyguardul Dave se ridică repede În picioare, cu ochii țintă la sânii mei. — Mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nimic. Mi-a zburat absolut totul din minte. — Toată lumea crede asta, Îi spun pe un ton liniștitor. Un tip de afară zicea exact același lucru... — Nu, pe bune, chiar nu-mi mai aduc aminte nimic. Mă fixează cu o privire Înnebunită. Parcă am picioarele de vată, nu pot să respir... Își ia pămătuful de obraz, Îl privește posomorâtă, apoi Îl lasă iar jos. De ce-oi fi acceptat să fac așa ceva ? De ce ? — Ăă... pentru că e distractiv ? — Distractiv ? Ridică vocea contrariată. Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ce mai pot să fac acum ? Ce ? — Du-te, spune și mă privește neliniștită. Încă mai poți să-l prinzi. Du-te. Mă năpustesc pe ușă, apoi În curte, gâfâind, cu plămânii arzându-mi. Când ajung la șosea mă uit Înnebunită În stânga și-n dreapta. Apoi Îl văd, un pic mai departe. — Jack, stai. Merge cu pași mari, cu mobilul la ureche și, În clipa În care Îmi aude vocea, se Întoarce spre mine cu chipul Încordat. — Deci de-asta erai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]