397 matches
-
c) vite portaltoi. ... (2) Vitele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri. ... (3) Pentru producerea vitelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulțire: ... a) coarde-altoi; ... b) butași din soiuri roditoare pentru înrădăcinare; ... c) butași portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare. ... (4) Materialul de înmulțire prevăzut la alin. (3) trebuie să provină din plantații-mama specializate sau din plantații viticole recunoscute și autorizate pentru înmulțire. Articolul 7 Producerea, controlul calității și comercializarea materialului săditor viticol
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri. ... (3) Pentru producerea vitelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulțire: ... a) coarde-altoi; ... b) butași din soiuri roditoare pentru înrădăcinare; ... c) butași portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare. ... (4) Materialul de înmulțire prevăzut la alin. (3) trebuie să provină din plantații-mama specializate sau din plantații viticole recunoscute și autorizate pentru înmulțire. Articolul 7 Producerea, controlul calității și comercializarea materialului săditor viticol și de înmulțire se fac cu respectarea
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
Șincai) este pe alocuri dublată de specificarea anului de la fundarea Romei. Spre exemplu, din când în când, Șincai face astfel de referiri: "Anul 306. Care este de la zidirea Romei 1059" (Șincai, 1886, p. 58) [1811]. Laurian a preluat de la Micu înrădăcinarea originii istoriei române în preistoria romană, iar de la Șincai sistem cronologic roman, pe care l-a transformat în principalul cadru de referință temporală a evenimentelor istorice. "Implicatura" ideologică a sistemului laurian de periodizare este evidentă: ambele momente definitorii ale istoriei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încline în favoarea autohtonului, formula etnică românească găsindu-și punctul de greutate în componenta dacică. Două concluzii se impun în ceea ce privește chestiunea originii în perioada României Mari: i) afirmarea tot mai pregnantă a slavilor în formula etnogeniei românești; aceasta este corelată cu înrădăcinarea paradigmei sintezei triale substrat-strat-adstrat; ii) afirmarea din ce în ce mai în forță a elementului autohton, pe măsură ce punctul de greutate se deplasează de pe latinitate înspre dacism. În deplină concordanță cu aceste mișcări reconfigurative referitoare la origine în memoria națională, o altă îndepărtare de idealul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se limitează la fotografierea fragmentării partidelor sau o facilitează, dacă nu chiar o produce? Sistemele de partide deja fragmentate sînt cele care adoptă sisteme electorale proporționale, sau sistemele electorale proporționale sînt cele care determină, dacă nu apariția, atunci cel puțin înrădăcinarea sau poate expansiunea sistemelor de partide fragmentate? Răspunsul lui Hermens sugerează că proporționalitatea fragmentează sistemul de partide; Duverger, la rîn-dul său, consideră că "reprezentarea proporțională tinde către un sistem de partide multiple, rigide, independente și stabile, exceptînd ca-zul mișcărilor emoționale
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
au arătat a fi corecte și, într-adevăr, partidul de mase s-a transformat în partid catch-all. Unele partide de mase au căutat, totuși, să-și mențină caracteristicile structurale, cel puțin sub două aspecte particulare importante și subevaluate de Kirchheimer: înrădăcinarea în mase (un mare număr de membri) și rețeaua organizatorică răspîndită pe întreg teritoriul național. Aceste două aspecte sînt atît de importante, încît deseori fluctuațiile electorale ale partidelor de masă, mai ales ale celor de stînga, depind, în mare măsură
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în "lumea vieții" noastre de o buna bucată de timp. Abia atunci va deveni cu putință și precizarea domeniilor logicii, filosofiei, științei și ideologiei, în așa fel încât însăși condiția lor judicativă să poată fi reactivată și să fie clară înrădăcinarea non-judicativă a acestei condiții; și să se deschidă, de asemenea, calea către "lucrurile însele" în calitate de lucrurile însele. Acum, socotind că logos-ul formal, instituind logica, filosofia, știința și ideologia, a lăsat la o parte tocmai ceea ce noi numim "cunoaștere comună
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
scheletul său armonic articulat, autonom, așadar, față de tulburările suportate oricând de om, a fost așezat în altare deja confecționate de "nevoile primare" ale omului, asemenea unui venetic cosmic pus pe vatra unui sanctuar arhaic. Cu toate acestea, originea sa "naturală", înrădăcinarea sa în nevoie, nu a putut fi ascunsă cu totul privirilor indiscrete ale unora: de fapt, dotați cu instrumente ascuțite, am mai putea vedea și astăzi semnele "naturii umane" înscrise în însăși structura sa. Ar putea fi exclus din alcătuirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Reipublicae mysticum (evident un decalc al lui corpus Ecclesiae mysticum - „corpul mistic al Bisericii”) sugera, ca și expresia pe care o copia, nu numai unitatea organică a tuturor celor ce compuneau Statul, indiferent că erau laici sau clerici, ci și Înrădăcinarea dincolo de această lume a entității astfel constituite. Acest „corp mistic” al statului nu trebuie conceput ca fiind distinct și opunându-se Bisericii. O asemenea interpretare ar fi profund greșită. De fapt, ambele „corpuri” pretindeau că sunt unice, disputându-și privilegiul
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
fenomen care ni se Întâmplă tuturor decât unul controlabil. Același Bauman remarcă lichefierea modernității În postmoderitatea contemporană, În sensul fluidizării constrângerilor spațiale. Scara globală și flexibilitatea extremă a noilor procese economice caracterizează și arhitectura care le formalizează. Spațiul caloc al Înrădăcinării, devine relativ, la fel cum este de relativ și raportat la realitatea virtuală a proiectării sau a comunicării prin imagine a edificiilor contemporane. Cu alte cuvinte, identificăm astăzi multe mize ale 158 arhitecturii În mediile care transcend spațiul edificării sale
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
Cluj-Napoca îl constituie: a) activitatea de cercetare interdisciplinara cu caracter fundamental și aplicativ pentru obținerea, condiționarea și valorificarea biostimulatorilor și a altor compuși cu utilitate practică pentru agricultură; b) producerea de biostimulatori și alte preparate active pentru stimularea germinării semințelor, înrădăcinării butașilor, legării de rod la legume, pomi, vită de vie, precum și pentru protecția plantelor; ... c) asistență tehnică, consulting, prestări de servicii, operațiuni de comer�� interior și exterior, în domeniul său de activitate. ... Articolul 5 Conducerea Centrului de Cercetare și Producție
HOTĂRÎRE Nr. 434 din 20 iunie 1995 privind înfiinţarea Centrului de Cercetare şi Producţie "Bios" Cluj-Napoca. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112999_a_114328]
-
și în capitolul teoretic, socio-constructivismul se poate constitui într-o alternativă veritabilă. În loc de imagini și nivele de analiză și de abordarea problematicii în termenii teoriei separate, abstracte în raportul cu obiectul de cercetat, în cazul nostru realitatea internațională, socio-constructivismul propune înrădăcinarea teoriei în însăși procesele sociale supuse analizei, prin intermediul perechii conceptuale actori-structuri și a regulilor și normelor care asigură liantul funcțional dintre cele două părți. Deși demersul presupune la rândul său un anumit grad de abstractizare și are dificultăți majore în ceea ce privește
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
strâns unite și familiile extinse s-au fărâmițat brusc, iar fiii și tații s-au Îndreptat către zonele urbane, pentru a lucra pentru marile companii industriale. În această epocă de tranziție, tinerii, În special, și-au pierdut spiritul de identitate, Înrădăcinare și demnitate personală, care le fusese conferit de structurile societății tradiționale. Pe fondul acestui vid au apărut Hitler, Lenin și Mussolini, care le-au spus acestor tineri că ei dețin răspunsul la sentimentele lor de dislocare și umilință: poate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
despicat în două, colorat cu smalt argintiu, aceasta semnificând rezervatia naturală Cheile Turzii; - ștampila de cărămidă din epoca română, din dextră, colorată în portocaliu, simbolizează însemnul Legiunii a V-a Macedonica; - copacul, colorat în verde și portocaliu, din senestra, simbolizează înrădăcinarea, evoluția, perpetuarea în timp a acestei așezări, copacul fiind o figură heraldica preluată din stema heraldica a orașului; - cele cinci turnuri din coroană murala semnifică rangul de municipiu al urbei. Anexă 3 STEMA municipiului TURNU MĂGURELE, județul TELEORMAN Descrierea stemei
HOTĂRÂRE nr. 486 din 9 iunie 2000 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128918_a_130247]
-
1997 . 3. Potrivit reglementărilor din Legea nr. 67/1997 , terenurile cuprinse în patrimoniul viticol național se grupează în următoarele 3 categorii: a) plantațiile de vită de vie roditoare, plantațiile de portaltoi, plantațiile-mama furnizoare de coarde altoi sau de butași pentru înrădăcinare și școlile de vită; ... b) terenurile din arealele viticole rezultate în urmă defrișării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare; c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente și prezintă
NORME METODOLOGICE din 7 martie 2000 de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128352_a_129681]
-
1997 . 3. Potrivit reglementărilor din Legea nr. 67/1997 , terenurile cuprinse în patrimoniul viticol național se grupează în următoarele 3 categorii: a) plantațiile de vită de vie roditoare, plantațiile de portaltoi, plantațiile-mama furnizoare de coarde altoi sau de butași pentru înrădăcinare și școlile de vită; ... b) terenurile din arealele viticole rezultate în urmă defrișării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare; c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente și prezintă
ORDIN nr. 34 din 7 martie 2000 privind aprobarea Normelor metodologice de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128351_a_129680]
-
fost supusă unui tratament cu produse chimice, nu se comercializează cu specificarea "produs ecologic". ... Articolul 2 (1) Fertilitatea și activitatea biologică a solului trebuie menținute și ameliorate prin: ... a) cultivarea de plante leguminoase, plante pentru îngrășăminte verzi sau plante cu înrădăcinare adâncă în cadrul unui asolament corespunzător; ... b) incorporarea de substanțe ecologice în sol, sub formă de compost sau nu, provenind de la unitățile producătoare în conformitate cu regulile de productie stabilite în prezentele norme metodologice. Pot fi utilizate produse derivate provenind din fermele de
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2001 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137222_a_138551]
-
altoire între butașul altoi și butașul portaltoi, având cel puțin trei rădăcini principale și cordita maturata pe o lungime minimă de 10 cm, destinate înființării de plantații sau plantari în goluri; ... b) vite nealtoite din soiuri roditoare - vite obținute prin înrădăcinarea butașilor de vită de vie roditoare, având cel puțin trei rădăcini principale și cordita maturata pe minimum 10 cm, destinate plantarii pe terenuri nisipoase, în care nu există pericolul atacului de filoxera radicicola la soiurile sensibile sau pe orice tip
REGULAMENT din 20 decembrie 2000 de aplicare a Legii viei şi vinului nr. 67/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132200_a_133529]
-
cordita maturata pe minimum 10 cm, destinate plantarii pe terenuri nisipoase, în care nu există pericolul atacului de filoxera radicicola la soiurile sensibile sau pe orice tip de sol, la soiurile rezistente la filoxera; ... c) vite portaltoi - vite obținute prin înrădăcinarea butașilor portaltoi, având cel puțin trei rădăcini principale și cordita maturata pe o lungime minimă de 10 cm, destinate înființării de plantații de portaltoi sau plantarii în goluri. ... 2. Materialul de înmulțire este constituit din: a) coardele altoi - ramificații ale
REGULAMENT din 20 decembrie 2000 de aplicare a Legii viei şi vinului nr. 67/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132200_a_133529]
-
constituit din: a) coardele altoi - ramificații ale tulpinii cu lemn maturat de 1 an, cu lungimea de cel putin 8 ochi viabili și diametrul minim de 8 mm, obținute din plantații recunoscute, destinate obținerii de altoi sau de butași pentru înrădăcinare; ... b) butași din soiuri roditoare pentru înrădăcinare - fragmente de coarde de vită roditoare de 1 an, cu lungimea minimă de 30 cm și diametrul de cel putin 6 mm, având 1-2 ochi viabili în partea lor superioară; ... c) butași de
REGULAMENT din 20 decembrie 2000 de aplicare a Legii viei şi vinului nr. 67/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132200_a_133529]
-
tulpinii cu lemn maturat de 1 an, cu lungimea de cel putin 8 ochi viabili și diametrul minim de 8 mm, obținute din plantații recunoscute, destinate obținerii de altoi sau de butași pentru înrădăcinare; ... b) butași din soiuri roditoare pentru înrădăcinare - fragmente de coarde de vită roditoare de 1 an, cu lungimea minimă de 30 cm și diametrul de cel putin 6 mm, având 1-2 ochi viabili în partea lor superioară; ... c) butași de portaltoi pentru altoire - fragmente de coarde de
REGULAMENT din 20 decembrie 2000 de aplicare a Legii viei şi vinului nr. 67/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132200_a_133529]
-
6 mm, având 1-2 ochi viabili în partea lor superioară; ... c) butași de portaltoi pentru altoire - fragmente de coarde de 1 an, cu lungimea minimă de 30 cm și diametrul internodului de cel putin 8 mm; ... d) butași portaltoi pentru înrădăcinare - fragmente de coarde de 1 an, cu lungimea minimă de 30 cm și diametrul internodului de cel putin 6 mm, care au în partea lor superioară 1-2 ochi viabili. ... 3. Categoriile biologice de material săditor viticol sunt definite astfel: a
REGULAMENT din 20 decembrie 2000 de aplicare a Legii viei şi vinului nr. 67/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132200_a_133529]
-
Dimock and Davis) v. Arx nici pe butași și nici pe plantele mama sau, în cazul butașilor înrădăcinați, nu s-au observat simptome de Didymella ligulicola (Baker, Dimock and Davis) v. Arx nici pe butași și nici la substratul de înrădăcinare. 64. Plante de Dianthus L. Fără a încălca prevederile aplicabile destinate plantarii, cu plantelor prevăzute la pct. 61 și 62 din excepția semințelor secțiunea 1 a prezentei anexe, se declară �� oficial că: - plantele provin direct din plante mama care au
NORME METODOLOGICE din 18 octombrie 2001 de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138249_a_139578]
-
baza studiilor întreprinse de instituțiile autorizate ale statului român. ... Articolul 3 (1) Din patrimoniul viticol național fac parte următoarele categorii de plantații și terenuri: ... a) plantațiile de viță-de-vie roditoare, plantațiile de portaltoi, plantațiile-mamă furnizoare de coarde-altoi sau de butași pentru înrădăcinare și școlile de vițe; ... b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrișării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare; c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente și care prezintă
LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142087_a_143416]
-
c) vițe portaltoi. ... (2) Vițele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri. ... (3) Pentru producerea vițelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulțire: ... a) coarde-altoi; ... b) butași din soiuri roditoare pentru înrădăcinare; ... c) butași portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare. ... (4) Materialul de înmulțire prevăzut la alin. (3) trebuie să provină din plantații-mamă specializate sau din plantații viticole recunoscute și autorizate pentru înmulțire. Articolul 8 (1) Producerea, controlul calității și comercializarea materialului săditor
LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142087_a_143416]