407 matches
-
de azi. OK, de unde să încep ? în primul rînd, arta lui Daneliuc e incapabilă să reflecte vînzoleala noastră derizorie altfel decît degenerînd ea însăși în vînzoleală derizorie, deci capitulînd ca artă. Poate că această capitulare avea un fel de noblețe însîngerată la vremea unui film ca Patul conjugal (1993), dar n-o mai are de mult și singurul element de noblețe din filmele lui recente e efortul unora dintre actori, cum ar fi Rodica Tapalagă în Sistemul nervos (2005), de a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
totdeauna au fost în cele din urmă bătuți și alungați peste hotar. Că cetatea a servit odată de adăpost voinicilor oșteni care s-au luptat pentru apărarea țărei, că împrejurul ei s-au dat cândva strașnice bătălii care i-au însângerat zidurile, nu încape îndoială, dovadă știrbiturile, rupturile ce se văd în multe părți ale ei, care n-au putut să fie pricinuite numai de vânturi și ploi. Pacat că aceste ziduri, ramase încă în picioare, n-au grai! Câte nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
durata întreg secolului al XV-lea, această emigrare a elementului românesc spre est a fost deosebit de importantă, ceea ce nu trebuie să surprindă dacă ne gândim că țăranii moldoveni căutau peste Nistru un refugiu din calea neîncetatelor lupte și războaie care însângerau atunci Moldova. Foarte mulți coloniști români s-au stabilit, cu timpul, în regiunea cuprinsă între Nistru și Bug, pe atunci depopulată și aproape părăsită în voia soartei, unde sigur le-a fost mai bine, din moment ce analistul polonez Samicki notează că
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Baroane? O fi cu gratii la fereastră, cu masă la ore fixe și program de plimbare, de unde dracului să știu eu ce înseamnă, n-am cartea viselor la mine! Da` tac-tu ăla, care vine cu rănile pe el și însângerat la cămașa sfâșiată, nu zice nimic? Îl știam cu vorba la rever, după accident și-a pierdut și limba? Sau chiar se duce cu aia mai bună în cameră și îi face și prin față și prin spate? Nu știu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
puțin de trei ori înainte de a izbuti. S-a luptat precum o acvilă care nu mai poate să zboare, bâjbâind în gol cu mâinile ca să aibă din nou aer, chinuindu-mi brațele întinse spre el și pe care mi le însângerase. În cele din urmă, și-a dat sufletul. Era ora a doua din noaptea de trei spre patru iunie, anul 652, a zecea perioadă de la anul 313, al patruzeci și șaptelea an de la nașterea lui Rotari la Brescia, al șaptesprezecelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și dați-le ofrandă zeului războiului. Apoi, În strigăte de luptă, porniți la atac asupra fortăreței din Oiwa! Soldații din jurul lui Hikozo aproape se luară la bătaie pentru a nu scăpa ocazia de a tăia capetele grăjdarilor. Ridicându-și săbiile Însângerate cât mai sus În cerul dimineții, aduseră jertfă viața prizonierilor și țipară către demoni. Întreaga armată răspunse cu strigăte războinice. Talazuri Învolburate de armuri se zguduiau și tremurau prin ceața dimineții, fiecare om Întrecându-se să fie primul. Cai transpirați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Stelian Cincă, "[a]re o frică organică de frig" (1995: 68), într-o viață bântuită de spectrul omnipotent și, paradoxal, seducător al înghețului. În mod neașteptat, debutul prozei aduce în prim-plan un tablou din registrul sublimului apocaliptic: un soare însângerat de amurg. Sugestiile crude, viscerale sunt augmentate de omniprezența rubiniului vâscos: Ea privește soarele cum se îneacă în propriul lui sânge; ceva grozav și sfâșietor parcă se petrece la hotarul amurgului. Tot zidul trebuie să fie împroșcat cu sânge, și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Singurele momente de destrămare a vrajei sunt acelea în care autoarea, nu numai copilăroasă, ci și puerilă, își comentează-explică reprezentările: " M-am apropiat de altar să sărut icoana/ și trupul gol al lui Iisus/ de jos și până sus/ părea însângerat de gurile rujate/ care 'naintea mea/ l-au sărutat." (Crăciun 1997). Imaginea, puternică, expresionistă, era suficientă. Urmează însă un comentariu prozaic: " Mi s-a făcut greață și-am plecat/ fără să mă mai mir/ că"...etc. Sau: "deasupra copacilor pe
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
România literară (nr. 9/1998). Elementul comun al celor două texte, cu puncte de pornire diferite, a fost paralela făcută între crimele fascismului și ale comunismului, între Holocaust și Gulag, și concluzia lor că cele două sisteme totalitare care au însângerat veacul în esență nu se deosebesc. Amândouă textele au recurs la comparații și găsiri de similitudini care pe unii comentatori pur și simplu i-au scos din sărite, considerându-le nelalocul lor, nepotrivite, necuviincioase, total neavenite, reacții ce au culminat
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
-se „mental” timp de un an cu ajutorul jocurilor video. În a patra zi a procesului, Breivik nu a mai executat salutul extremist, cu mâna dreaptă întinsă și pumnul strâns, considerat o provocare la adresa rudelor victimelor și supraviețuitorilor atacurilor care au însângerat Norvegia. Adus în boza martorilor, Breivik a răspuns întrebărilor acuzării, referitoare la anul 2006, când a mers să locuiască cu mama sa și s-a izolat aproape complet social, jucând World of Warcraft timp de 16-17 ore pe zi. ”Unii
Cum s-a antrenat Breivik pentru masacrul de la Oslo () [Corola-journal/Journalistic/58416_a_59741]
-
al sacrificiului cu semnificații sacre se transforma în practica gratuită și cotidiană a uciderii întreprinse de ființe umane degradate precum noii tovarăși de călătorie ai lui Odiseu, pirații din Lisias, Medes și Poliantes, care le măcelăresc pe Circe pe sirene, însîngerînd marea cu trupurile lor sfîrtecate. Firul roșu devine nelipsit în urzeala Penelopei. Odiseu însuși se lasă pradă impulsurilor vindicative în fața indiferenței și insensibilității zeilor și provoacă moartea nimfei Calipso. În noul context al neputinței, indiferenței și scepticismului general, aura mitică
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
lor, prin micime omenească, se salvează prin apetitul de cunoaștere, prin băile de artă, printr-o fire care are din ce să dăruiască. Decizia sa, de a-și trăi viața sub semnul autenticității, al sincerității, al unei autoscopii ce poate însângera, fac sarea, dau farmec unor pagini de o mare larghețe de evantai - poate chiar vizând prea-plinul. Dar, ca să înțelegem mai bine liniile de transparență ale romanului d-nei Gina Sebastian-Alcalay ne vom opri la un singur pasaj, în care Natalia dialoghează
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
inimă m-a făcut dependent de Rivanol, și toți marii mimeuri ai locului, de la Ileana Balș la Catri Cândea, care povestesc pînă îi dor mîinile ca să ghicești „așa mai vii de-acasă” sau „șmen”? Ori dansatorii nopților Vămii, cu tălpile însîngerate de așchii și capete de cuie prea delicat bătute în podelele îmbătrînite elastic? Ori nudiștii, toți și toate, tatuați uni cu lumină? Ori chitarele și focurile de pe plajă? Ori somnul pe nisip pînă la amiază? Ori bîrfitorii subțiri - dar nici unul
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
la altul deși voi fi grabnică la ascultare, înceată la vorbire, zăbavnică la mînie, iar vineri seara, cînd vom polei acoperișul Templului cu melancolie, va veni din nou Aaron cu carul plin de rodii și vom rînji amîndoi cu gurile însîngerate la statuile despuiate din fața Palatului Culturii, iar Aaron mă va apuca de plete și mă va tîrî printre florile de cenușă arătîndu-mă consumatorilor de semne și de litere, strigînd: stăruiți în dragostea frățească, și nu dați uitării primirea de oaspeți
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
ei. De pildă, Strofe-le pentru elementele naturii, proze ritmate facil, cu efecte de sunet cîteodată spectaculoase, îi sînt dedicate lui Ion I. Pillat. Strofe-le pentru lumină mizează pe surpriza aglomerării, a unui crescendo melodic: Și le-arătași albastrul însângerat de soare, pădurile cu cedri și munții cu cărbuni, câmpiile cu grâne și mările cu sare, livezile cu prune și iarba cu căpșuni?". Aproape că-ți vine să te miri de ce bine sună banalitatea. Frazarea diferă de la un element al
Facilități by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7860_a_9185]
-
bănuiesc, și altora, un sentiment de efort dur-întremător, strîngînd putințele rămase, reînnoindu-le, înmuindu-le în prospețimea, voiciunea, speranța... Iată!, o zi, încă o zi (formidabil!) e trăită îndeplinită. Exiști, respiri în felul tău; alterat de clipă, înțepat de viespi, însîngerat de scurgerea dimineții în amiază, amurg, seară. Nopțile nu-ți sînt înstrălimpezite de vise frumoase (enormele sfere de cleștar ale copilăriei!), ci sufocate de "reprogramarea" bazaconiilor diurne. Somnu-ți jupoaie altminteri carnea, mintea: de o mie de ori mai feroce. Reziști
Zice-se că te-ai uzat: pa și pusi, dom'le (2) (monolog) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14542_a_15867]
-
pentru un balot de carne de 88 de kilograme Vitalie, Vitalie, sufletul tău zburase departe ce-ți păsa că eu țineam ficatul tău umflat și inima învelită în câteva straturi groase de grăsime strâns la piept ca pe niște bulgări însângerați de pământ ca să ajungi acasă unde bătrâna ta mamă aștepta Vitalie, Vitalie, ce-ți păsa ție că inima mea se răcea încetul cu-ncetul și deveneam un bărbat, adică ceva la fel de grosolan și monstruos ca tătuca? Știa Oleg ce știa
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
din noi după ospățul pantagruelic, alzhimeric , de sâmbătă seara, al bunului Dumnezeu dintre blocuri. Doamne, să mă hrănești Doamne, aș vrea să fiu mâtza ta cu gheare și aripi și pureci mici între gherutze! Să mă salvezi toamna din tufișuri însângerate de măceși, din gura flămândă a câinilor fără stăpân. Să mă duci la tine acasă, pe acoperișul blocului cu 13 etaje. Să mă îngădui iarna întreagă la gleznele tale, la poveștile tale cu îngeri păzitori, cu poeți glorioși, cu nopți
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
fără nimic la capăt... poate doar cu o cișmea picurînd lent, veșnic... clipa cea lentă.. sau mint?... mă înșel?... da... acolo voi atinge cerul cu pieptul, ca în adolescență, îmi voi mîngîia, îmi voi îndulci carnea trupului, mi-o voi însîngera pios într-un gard de sîrmă subțire, ruginită, ghimpată... opreliște feciorelnică, duioasă, așteptată timid... Numai nu mă părăsi, Doamne! Tînjesc să simt umărul tău blînd, cald, ocrotitor, sprijinindu-mi cu bunătate umărul salăbit, măcinat... frumoasele bube ale iubirii... nesățioasele răni
Rugăciune Laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12774_a_14099]
-
peste dealuri... Un corp invizibil, o trăsătură perfectă în mecanica ei nemișcare! Și urma trupului tău împrăștiată în iarba pe care niciun amurg n-o va uita. A, să nu uit... și restul de havană aruncat pe bancheta din spate însângerată de poșeta ta doldora de amintiri despre o lume nouă.
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
o incantație îți umflă plămînii pentru urechile Cerului/ flămînde tu/ cu ale Tigrului vestminte mături intrările/ ridici praful ascunzi focul peșterii/ unde se acoperă cu aripi unii și alții/ pentru rugăciune din buzunarele Orfanului curg apele ostenite de culoare ruginie însîngerate tu/ strîngătorule de vieți ale Tigrului ai umplut țarinile/ ai înmulțit întrebările fîntînile risipesc seceta/ aduc groaza prin ferestrele reci ale Lunii ce-și spală fața/ aici/ în plină amiază pînă zeul își ia armura/ mînă quadriga stelară cu o
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
de cenușă Azi împart oglinda în două: pe o parte cea care am fost până la tine corabie de aer cu pânzele umflate de zborul păsărilor pendulând între case de vară acoperite de iederă și de mirosuri tinere ah, fragii sălbatici însângerându-mi buzele � hoinăream prin mediterane ionice și liniștite ape cețoase trase la mal de bărbați neatenți în căutarea lânii de aur pe partea cealaltă cea care sunt cu tine acum singură și fericită schimbându-mi mereu orizontul de așteptare privind
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
când trebuie să se ascundă; relație de ură/iubire cu Lina, femeia pe care o va cânta în toată opera; criză permamentă de identitate, de credință (cu o vagă tentativă de a se creștina la sfîrșitul vieții); crize sexuale, sensibilitate însângerată de muchiile abrazive ale verbului a fi. Si cu toate acestea, o blândețe devenită adevărată linie de conduită! O compasiune infinită pentru animale, păsări, ființe umile. Cele mai generoase poeme sunt scrise în perioada cînd era vânat, ca poet evreu
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
apare extinsă asupra întregului univers. Am putea zice că e o apocalipsă cu un alibi epocal. Elementele naturii plîng și se zbuciumă în cadrul istoriei cumplite: “arborii începuseră să cadă/ el a fost ucis -/ vîntul scăpat piezis/ fără noimă/ punea peceți însîngerate pe porți” (Peceți). Sau: “acum dormind adînc în lemnul de măslin/ năvala ierbii se strivește-n sîngele tîrziu/ cînd vaiere se-nalță stele cad/ și visele vechi aleg mireasma neagră// întoarceri pîrgă dau amarelor izbeliști/ iarba nu iartă plecări plăpînde
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
banal, insignifant, într-unul excepțional; 2. regizorul Bocsardi László, un regizor matur și profund deși a debutat tîrziu, absolvent în 1994 al școlii de regie Tîrgu-Mureș, clasa profesor Tompa Gabor. Unul dintre spectacolele valoroase cu care a convins este Nunta însîngerată de la Teatrul "Tamasi Aron" din Sf. Gheorghe, prezent anul trecut în Festivalul Național de Teatru; 3. pentru că este vorba despre trupa Teatrului Național din Craiova. Decorurile îi aparțin lui Bartha Jozsef, costumele scenografei Kotoy Dobre Judith, cunoscuta colaboratoare a lui
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]