218 matches
-
Mânăstireanu, Cu întreruperi, unele chiar justificate, am parcurs integral trilogia „Călător... prin vâltoarea vremii”. Ordinea vă este cunoscută: volumul III, I și II. Abia acum, scuze pentru întârziere, mă învrednicesc să închei rândurile și gândurile din prima scrisoare. Atunci am însăilat câteva impresii, acum, încerc detalieri. N-aș vrea să mă repet în ceea ce vă spun, în reluare. Așa că:* întregul dumneavoastră scris, mărturisirilor, este unul simplu, direct și captivant. Aveți darul comunicării neprefăcute, de la suflet la suflet, de la inimă la inimă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
generosului dv. Îndemn de a-mi îndrepta preocupările și spre prețiosul domeniu al creației. Dacă n-ai har, poți foarte lesne să cazi în derizoriu. Iată însă că n-am rezistat tentației și m-am pornit totuși cu greu să însăilez câteva așazise versuri ce din coadă ar putea să sune (?) îndrăznesc să vă rog - dacă nu vă obosesc prea mult - să parcurgeți așa numitele versuri și - fără menajamente - să nu mă cruțați în a-mi arăta lipsa lor de valoare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mâine să ne ocupăm de casa asta despre care tu spui că ne ar aduce atâtea probleme. S-ar putea chiar să nu să se realizeze planul nostru, deocamdată e un vis. Merită atâta zbucium pentru ceva care abia se însăilează!? S-ajungem noi acolo, mamă! Oarecum liniștită de vorbele Inei, mama ei găsi cuvinte consolatoare la adresa ginerelui, pe care cu câteva clipe în urmă îl dusese la marginea inimii ei. - Băiatul ăsta n-a mâncat nimic astăzi, știi? - Mi-a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nerăbdătoare, fără șir și fără logică. Scrise mai multe propoziții apoi, găsind că acestea nu pot estompa în nici un fel faptele, se opri. Decât aș fi scris în acest jurnal poate ar fi fost mai înțelept dacă mi-aș fi însăilat gândurile pe iarba din fața casei pe care calcă Alex în fiecare dimineață, pe corolele florilor din grădină care îi sunt atât de dragi, pe frunzele pomilor din livadă care ar glăsui în graiul lor ceea ce eu nu-i pot spune
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
să-mi umplu viața cu amintiri dragi, de neuitat. Eu îl iubesc și-l voi iubi toată viața, orice s-ar întâmpla. Și repetă o propoziție înscrisă în aceeași pagină, care i se păru o chintesență purtătoare a tot ce însăilase mintea ei febrilă în goana condeiului: Pentru mine dragostea poartă un singur nume, Alex! Deși în însăilările gândurilor sale Ina afirma că nu vrea să plângă, Alex era convins că Ina plânsese și înainte și după ce își însăilase durerea în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
tot ce însăilase mintea ei febrilă în goana condeiului: Pentru mine dragostea poartă un singur nume, Alex! Deși în însăilările gândurilor sale Ina afirma că nu vrea să plângă, Alex era convins că Ina plânsese și înainte și după ce își însăilase durerea în jurnal. Îi sfâșiau sufletul aceste însemnări, devenite acum, pentru el o piatră fierbinte așezată direct pe inimă, acestea spunând mai mult decât toate cuvintele la un loc. Mai erau câteva însemnări voalate, dar era limpede; Ina aflase de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
a împins s-o deschid să citesc primele rânduri. Așa, în picioare lângă masa mea de lucru, am sorbit primele 20 de pagini. A doua zi am terminat cartea. Cum sunt o călătoare pătimașă, aceste scrieri despre voiaje trăite și însăilate cu entuziasm m-au atras. Tabla de materii n-a făcut decât să-mi intrige curiozitatea și mai mult: „Șase zile la poalele Alpilor (20012007), O zi în India face cât o viață (aprilie 2002), 18 zile la Boston (iulie
Editura Destine Literare by LIVIA NEMȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_252]
-
dintre fratele Miguel și sora Anna, a căror aventură amoroasă culminează în timpul Săptămânii Patimilor la Neapole. Yourcenar a terminat-o după întoarcerea ei la Paris din Italia în primăvara anului 1925. Pune un accent deosebit pe puseurile erotice adolescentine și însăilează originalul nuvelei Anna, Soror, bazată pe strânsa legătură dintre surorile cartagineze Ana și Dido din Eneida lui Virgiliu. Rescrisă într-o manieră mai matură aproape 60 de ani mai târziu, ea a fost inclusă într-un volum intitulat Ca o
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
apare numai de trei ori în Cîntarea cîntărilor, Eclesiat și Nemeia, și vine din persa- nul pardes: grădină închisă, parc. Dar Nemeia este din secolele ll î.e.n. iar celelalte două sînt din secolul lll al erei noastre, deci povestea este însăilată rău și se vede prin ea chiar pe întuneric! Crearea iadului nu apare în Facerea care este totuși un text elaborat tîrziu sub influența mitologiei emeș și esene ceea ce spune foarte mult despre ,,omisiunea” și data recentă a turbatelor ,,revelații
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
orice începător în ale chimiei de laborator. Autorul confundă extractul lui Paulescu, care însemna precipitare și purificare prin acid clorhidric și sodă caustică și chiar tratare cu alcool, cu emulsia lui Kleiner (un mojarat filtrat și izotonizat cu ser fiziologic), însăilând pe această confuzie de diletant un discurs care i-ar displace chiar și lui Kleiner, cercetător care, dincolo de ipotezele greșite de la care pleca, era totuși conștient de drumul extrem de complicat și greu de parcurs până la introducerea principiului antidiabetic în tratamentul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ziarul. Dar eu de unde să știu? Am avut apoi relații bune cu dânsul. Când a mur it, i‐am făcut necrologul, în care n‐ am uitat să amintesc celor din fabrică faptul că uzina pierduse un mare OM. Ți‐am însăilat această poveste, pentru a te mai scoate din obișnuit și poate să retrăiești și tu unele mom ente din acei ani. La ziar am lucrat până în septembrie 1968 când am revenit în învățământ, la dorința mea. Pierdeam un tren, t
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe Dumnezeu, așa cum textul biblic povestește: Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Cain: "Unde-i Abel, fratele tău?" Iar el a răspuns: "Nu știu! Au doară eu sînt păzitorul fratelui meu?"" [Facerea, 4:9]. Și, începînd de aici, s-a însăilat o întreagă istorie a minciunii lumești, a cărei desfășurare nici astăzi nu s-a încheiat încă. * Deși ar putea să pară nefirească, afirmația că minciuna caracterizează esența însăși a ființei umane poate fi argumentată și în alți termeni decît aceia
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și vizitele neanunțate ale geților liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că acești cotropitori chiar dacă aveau sub control o parte a Geției nu au învins și dorința de neatîrnare a străbunilor noștri, așa cum ne dăscălesc cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizației Romei. Romanii au urmărit să pună mîna în special pe tezaurul geților și pe minele de aur și argint din munții Apuseni, vitale pentru acest popor prădător și plin de aroganță. Nicăieri în istorie, cuceritorul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lumii, așa cum o cunoaștem, sau ale unor lumi diferite de real, ca un delir fantastic." Teatrul îl cucerește pe acela pe care și-l face rob. Robia e cerută de sclav, nu de stăpân. Între artist și arta sa se însăilează o complicitate și o dependență pe care nimic și nimeni n-o poate desface. Regizorul Alexa Visarion ne spune tuturor, la repetiții, că spectacolul după ce distrează, amuză, strigă sau atinge, dispare, în vreme ce universul spectacolului se adresează, prin subtilitate și finețe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
decor și costume de Eugenia Tărășescu Jianu " În Pescărușul domnește risipirea întru timp a iubiri, a sufletului, a vieții. Hazul și harul, bufoni virtuoși ai uitării, ne-au sechestrat timpul. Ascundem prin farmec degradarea ce a început să ne placă, însăilând idealuri ce se plictisesc de truda noastră. Atingem moartea fără rost, fardându-ne cu cioburi de veșnicie. Singuri și rostuiți de nimicuri ne batem stângaci în soartă, destrăbălându-ne sufletele în ridicole partide de sfâșiere... Ne lăfăim în râs-plânsul de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
asupra acestuia, luat de la bun început în sens negativ, ca ne-ființă, non-ființare etc. Aici nu găsim o aplicație naturală, așa cum găsim când este vorba despre "întuneric", adică despre imposibilitatea constituirii obiectuale într-un orizont în care stafia judecății operează, însăilând, totuși, "lucruri" și, desigur, un fel de "lume" a acestora. Dar date fiind toate acestea, ne putem întreba dacă nu sunt posibile și alte căi către faptele non-judicative, în afara celei corespunzătoare tematizării nimicului. Și, mai mult, nu ar trebui, pe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în primă instanță, decât prin a priori-ul reflexivității, așadar al unei anteriorități reflexive a constituirii mele prin chemarea trecutului. E drept, timpul timporizează și direct ca survenire a viitorului, însă Celălaltul care capătă chip astfel nu este "autentic", ci însăilat din fel de fel de sensuri convenționale; el nu este, în esența sa, imanent propriului meu "eu" și tocmai de aceea, adică în virtutea faptului că "ființez eu", să ființeze și Celălalt. Oricum, constituirea Celuilalt pretinde o anumită autonomie a timporizării
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pozeze, ea a cerut bani. Pentru orice făcea, avea tarif, îi cerea tot mai des și mai mulți bani, ceea ce-i displăcea artistului, dar nu avea de ales. Devine tot mai iritat de vulgaritatea ei, de minciunile pe care le însăila, de micile escrocherii. Henri se simte tot mai mult legat de cea pe care în urmă cu șapte luni o găzduise, găsește că atitudinile ei au un farmec înnăscut, că e toată... numai sex, că este o obsesie pentru el
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]