1,055 matches
-
pe carisma sângelui imperial. Oare nu de o posibilă Întoarcere la stirpea Anticristului se temea cardinalul de Acquasparta? Fascinat, Își reluă lectura. Pagini despre fapte de arme, despre durere, despre glorie, pe care mintea sa le sorbea așa cum un om Însetat soarbe apa. În sfârșit, spre finalul manuscrisului, Mainardino descria otrăvirea Împăratului: „ucis de mâna omului neîntreg, care era”... Dante Întoarse pagina, sperând că textul va continua pe partea cealaltă. Însă fila era albă: ultima fâșie de pergament fusese smulsă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
stare să facă el cale Întoarsă? Dacă Cecco se istovea și se prăbușea, trupul său avea să Îi Împiedice orice posibilitate de salvare. Sau dacă lada se bloca... Spectrul unei morți cumplite i se legănă În fața ochilor. În creierul său Însetat de aer, ideile Începeau să se confunde. Pradă panicii, Încercă să se Întoarcă. I se părea că nu Îl mai aude pe Cecco. Poate că rămăsese În urmă, poate că nădejdea și puterile Îl părăsiseră. Poate că lada, a cărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și gheață. Apă minerală efervescentă, cu mare conținut de calciu și magneziu. În original „Captain Corn, of His Majesty’s Foot“, probabil joc de cuvinte cu „His Majesty’s Fleet“. Women’s Young Christian Association. Joc de cuvinte. Thirsty Înseamnă „Însetat“, iar „thirty-first“, al treizeci și unulea. Sintagma poate fi tradusă și prin „cei Însetați primii“. Gink - individ excentric (engl.). Ferdinand Foch (1851-1929), mareșal francez. Thomas Jonathan Jackson, poreclit „Stonewall” (1824-1863), general confederat. John Joseph Pershing (1860-1948), general, comandantul Forței Expediționare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a zorilor de zi cade silențios, ca o cortina veche, amestecându-se cu dimineață învelita în aură lăptoasa a zilei neîncepute încă. Mă chinuie setea, dar imi opresc tentația la gură sticlei, cu gândul îndurerat căzut în genunchi lângă cei însetați, sub acoperișul alb încremenit și mut al necruțătorului februarie. Tăcerea îmi sparge timpanele. Într-un târziu înțeleg de ce este atâta liniște. În alb de zăpadă, vorbește Doar El !
T?cerea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83352_a_84677]
-
destinde Tot mai departe largu-i zbor Deasupra zărilor murinde, A sumbrei văi, a tuturor. II De-a lungul tristelor răzoare Pe care vântul grămădi Atâtea crengi rătăcitoare, Mângâietoare vei veni? Din golul toamnei vei renaște Iubirii mele, vis fugar, Și însetatul va cunoaște Beția vinului tău rar? Vei fi atunci Izbăvitoarea? Deși umbrit de-un mort trecut, Îmi vei aduce totuși floarea Neprihănitului sărut? Și-n pacea-ntinderii, cuvântul Pe-atîtea buze bănuit. Dar iar intrat în noapte, sfântul Cuvânt, va fi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VERDE CRUD Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Verde crud (bacovianul) însenină blânda zare Seva scoate însetată psalmodii de clorofilă Parcă tremură o umbră în oglinzi retrovizoare Eu mănînc de raze luna în poem filă cu filă. Se desferecă o pleoapă cu un sâmbur de lumină Lăsând ochiului apusul: două emisfere-n cer Una alteie misterul îl
VERDE CRUD de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364458_a_365787]
-
cal aș da întreg regatul! Un roib arab - un bidiviu de rasă, Nu Rosinanta slabă, ciolănoasă; Vreau să colind de-a lungul și de-a latul, Nu după mori de vânt, doamne frumoase, Nici spre Ierusalim Eliberatul - Nu-s aventurierul însetatul De fapte iluzorii glorioase. Călătorie fără țel, întinsă, Vrea roibul să mă poarte în buiestru Pe aripi de visare necuprinsă. Îmi place exercițiul ecvestru - Ținuta grațioasă și distinsă- Îmi place „poza” marelui maestru. Adian Simionescu Referință Bibliografică: Ecvestră / George Nicolae
ECVESTRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361387_a_362716]
-
din burduful gromaticei lui Petrică, acompaniat de țambalul și vioara fraților Oprea. Scena era din lemn de brad, negeluită, dar data cu motorină să nu se ridice praful în timpul dansului. După câteva pahare de rachiu trase pe gâtul său mereu însetat, Petrică ataca melodie după melodie, când tangouri, când sârbe, când geamparale dobrogene. La vals nu știa decât „Valurile Dunării”. Nu cunoștea bineînțeles textul sau autorii acestei melodii pe care o învățase după ureche. Învățase melodia din filmul cu același nume
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
casei - au început să dumice căpătâiele și să-mbăloreze frâiele - să surpe și să sâsâie sfruntat - limbile josului - înjosirii - ale frământului și frângerii firii - acolo unde vipera singurătății a vomat partea - înnegurând buna măsură și cartea ei dau fântâni de cerbi însetaților și verde-nfrunzire de crengi - celor cu mădulare de cântec secate și flori deschise de pururi redau celor care-au pășit - cu tot cu mirosul prealegănat al tinii - în arca lumii luminii - și au uitat mireasma grădinii strunele lor îngână - jertfelnic epopeile firii
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
Acasa > Orizont > Selectii > PLOUĂ.. Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 912 din 30 iunie 2013 Toate Articolele Autorului ... plouă mărunt, în rafale ... ploaia purifică.. cad stropi grei, se scurg absorbiți lacom de pământul însetat. privind spre cer, picăturile reci se preling pe obraji ... lacrimile ploii.. stai nemișcat cu tălpile goale cufundate în iarba moale... simți forța naturii cum iți pătrunde în trup ca un elixir... tunete luminează cerul sfâșiat ... alungi teama.. singur, în amalgamul
PLOUĂ.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363872_a_365201]
-
la Rahova și Grivița, au îngrășat cu sângele lor pământurile de la Podul înalt, Stănilești sau Feldioara, Mărăști, Mărășești, Oituz, etc. Bunicii și străbunicii noștri ne-au povestit despre grozăviile confruntărilor militare, când flămânzi se hrăneau cu rădăcini de plante sau însetați beau apa din urma lăsată de copita calului. Cei ce vor mai scrie și completa această monografie au datoria să aducă la lumină numele lor acolo unde mai este posibil. Ceilalți se vor pierde în negura timpurilor dar cu demnitatea
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]
-
Ca un torent de nouri scăldați în ape vechi, Și scuturând din aripi cer steaua stins-a morții Lăsând țipete oarbe de stele neperechi. Și-n suflet o să-mi fie atâta cald de tine Cât soarele din stradă de mine însetat Ce-n poftele ființei a desfrunzit destine Sorbind ca-n 2 Mai trupul de stele parfumat. Mai strigă-mă o clipă când noaptea-n mine plouă Când primăveri stau bete de roze și de crini Și m-oi întoarce iară
MAI STRIGĂ-MĂ O CLIPĂ de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362898_a_364227]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CÂND GÂNDUL... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Când gândul mai zvâcnește-n al meu suflet, mi-atinge buzele-nsetate, căutând, șoaptele ce îmi mângâie în cuget, păcatul dulce ce mă chinuie adânc. Degetele îți ating păru-n joacă, și în șuvițe lungi, cosițe despletesc, tremur de fiori, clipa mă dezbracă, dorințe nude și săruturi te-nblânzesc. Va geme-n mine
CÂND GÂNDUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362978_a_364307]
-
un preț de ocară. * Și strig pentru ultima oară: „ oprește prigonirea prin acest labirint al desfătării; oprește nebunia, ticăitul, furtunile și visul.” Nu te-avânta în jocul cu urna de cuvinte aruncate în groapa comună; fie-ți milă de buzele însetate ce ți-au rostit numele la cumpăna dinspre apusul vieții și întâmplarea de a fi lumină peste timp... * 1 martie 2015 Referință Bibliografică: Oprește destrămarea / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1537, Anul V, 17 martie 2015. Drepturi
OPREŞTE DESTRĂMAREA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363009_a_364338]
-
arzând de dragoste, te-aș fi acoperit ca să nu simți niciodată frigul iernii. De ți-ar fi fost sete și nu găseai izvorul, în izvor de apă lină m-aș fi prefăcut pentru ca sorbindu-mă să-ți simt fierbințeala buzelor însetate căutând alinare. M-aș fi revărsat știind ca numai așa tu vei renaște. O secundă de mi-ar fi fost îngăduit să tremur pe obrazul tău, aș fi fost fulgul cald ce se topește în lacrima ce-ți poate alina
ADIA A PRIMĂVARĂ ... de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363411_a_364740]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CONSTATARE Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pe aripile timpului veghem Cu ochii spre lumină îndreptați De la viață nici nu știm ce vrem Esența, seva s-o bem însetați. Sufletul îl aninăm de-o stea Ca vântul să-i usuce umezeala, Iar inima s-o așezăm am vrea Pe-un nor să n-o cuprindă amorțeala. Nu vrem durere, vrem doar alinare Pentru un trup ce nimic nu e
CONSTATARE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363524_a_364853]
-
erau prea pretențioși. Galițele, adică păsăretul, găini, rațe, gâște, curci, se vindeau numai vii pentru a-și păstra prispețimea. Frăguțe, mure, coacăze, agrișe se vindeau cu cană... sau în cornete de hârtie. Prin piață circulau diferite precupețe care ofereau celor însetați „Apă-rece”, iar celor bolnavi „Nadái” (lb. mag.) adică „lipitori de pus pe spate”, care mișunau într-un borcan cu apă purtat cu grija de vânzătoarea ambulantă... Mai apărea prin zonă și câte o nană cu o tipsie de scoverzi (plăcinte
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
talisman, sculptură în aer, înainte ca ea să dispară, am urzi împreună fire intuitive, și-am țese cu ele imprevizibilul tapițându-ne ochii cu un noian de lumină, dincolo de insomniacul nor negru al discordiei, dincolo de torentele ploii ce alimentează furia însetată a jgheaburilor cu chip de himeră. IV Dacă prin mijlocirea acelei stele, scânteiere în căușul celest al umbrei, un vechi clopot s-ar balansa până-n zori, până la ivirea minunii aceleia împletite din petale, sonuri și cuvinte... M-aș ruga mâinii
GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEŢUIREA NOASTRĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362365_a_363694]
-
tot mai mult, ca o floare crescută în umbră, fără lumină și fără apă. La 35 de ani, ochii ei poposiră pentru prima dată asupra unui bărbat ce o curta asiduu, îndrăgostit până peste cap de ea și sufletul ei însetat de dragoste, se agăță ca o iederă de șansa pe care viața i-o scotea în cale. David muncea departe, în alt oraș și venea la o lună acasă, uneori și mai rar, astfel că Maria se lăsă dusă de
BRAȚUL RĂZBUNĂRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362488_a_363817]
-
trăiască Sus, pe bolta cea cerească. Frățiori, are-o grămadă, Parcă-s bulgari de zăpadă Și chiar de nu-ți vine-a crede, Ei iubesc tot ce e verde. Pe cerul întins că marea Se joacă cu stropitoarea, Pentru plante însetate, Apă dau, pe saturate. Ieri era tristă cicoarea; Azi, i-a trecut supărarea; Macii roșii râd în soare Fericiți nevoie mare! Nouraș e hărnicel, Ce ochi ageri are el! Unde-i nevoie de apă, Iute toarnă o găleată. Se plimbă
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
spre tine iubito... și-ți simt emoția caldă ce tresare, mă apropii... te cuprind, în brațe... și inima-ți în piept pulsează cu ardoare Te ating și palmele-mi valsează, pe pieptul tău mă las ușor...cobor... și buzele-mi însetate de dor... se odihnesc ușor pe trupul tău îmbietor Aștern clipele de amor pe raftul simțurilor tale, n-au loc, se-nghesuiesc... aproape toate, ca să devină albe sfinte șoapte Te simt în mine, toată... parfumul tău îl las în gândul meu
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
cobor spre tine iubito...și-ți simt emoția caldă ce tresare,mă apropii... te cuprind, în brațe...și inima-ți în piept pulsează cu ardoareTe ating și palmele-mi valsează,pe pieptul tău mă las ușor...cobor...și buzele-mi însetate de dor...se odihnesc ușor pe trupul tău îmbietorAștern clipele de amorpe raftul simțurilor tale,n-au loc, se-nghesuiesc... aproape toate,ca să devină albe sfinte șoapteTe simt în mine, toată...parfumul tău îl las în gândul meuce s-a oprit
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
ASiIiVro +Vol.Speranțele iubirii - 2010... XXXIII. CE SĂ-ȚI SPUN, de Romeo Nicolae Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 219 din 07 august 2011. Ce să-ți spun poezie [] Ce să-ți spun Am ochii șterși de lacrimi calde... și buzele-nsetate... îmi ceri să-ți spun ce simt... și nu sunt în stare. Ai ochii calzi și buzele fierbinți... de nerăbdare, îmi ceri să-ți vorbesc, punându-mi o-ntrebare. Îți dăruiesc răspunsul meu... neașteptat și cu ardoare, pe buzele-ți
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
pe buzele-ți fierbinți, de dragoste... de așteptare. 06.06.2009 ASiIiVro Vol. Speranțele iubirii - 2010 Citește mai mult Ce să-ți spunpoezie []Dragoste- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]2009-06-06 | |Ce să-ți spunAm ochii șterși de lacrimi calde... și buzele-nsetate...îmi ceri să-ți spun ce simt... și nu sunt în stare.Ai ochii calzi și buzele fierbinți... de nerăbdare,îmi ceri să-ți vorbesc, punându-mi o-ntrebare.Îți dăruiesc răspunsul meu... neașteptatși cu ardoare,pe buzele-ți fierbinți
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
vale! Nu-n semeție mi-e pofta să-nțeleg, cu pumnul strâns trântindu-mă-n țărână, ci să m-ajuți. Mi-e frig și noapte, ține-mi coroana-n mână, din cerul Tău răsfrânt și roditor pe ape cu buzele-nsetate ca să pot dumnezeirea-ntreagă să-Ți culeg, nimic din veșnicie să nu-mi scape! POVESTEA POETULUI FĂRĂ TALANȚI Pe la sfârșitul toamnei cei cu talanții înfățișa-se-vor pentru divan să-Ți reîntoarcă din binecuvântare. Vor scârțâi căruțele, la cărăuși, de
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]