707 matches
-
ne-au dăruit însuși secretul dezlegării uneia din cele mai fundamentale probleme universal - creștinești, și anume secretul problemei: cum să fii prezent în lumea aceasta, cu acțiunea ta, fără să fii din lume. Cu simțul lor adânc și lucid, marii însingurați au văzut clar, într-adevăr, că un singur lucru au de făcut: o angajare totală și definitivă în ordinea lui Dumnezeu. Și au făcut lucrul acesta cu toată voința lor de uriași nebănuiți. Nimeni nu i-a făcut să șovăiască
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
duhovnic ca să-i descoperi, această predanie a însingurării stăruie vie. Există în predania răsăriteană un amănunt de antropologie, un fel anumit de a vedea pe om, care ne pare a fi ușurat mult lucrul însingurării. În tot omul, pentru marii însingurați ai răsăritului, este întrupat un înger, un heruvim în devenire. Este probabil ca, sub lumina cuvântului că după înviere veți fi ca îngerii lui Dumnezeu, chipul și asemănarea lui Dumnezeu, icoana de Logos din noi - în trăirea răsăriteană a sfinților
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
umerii Săi a poverii tuturor problemelor vieții și ființei omenești și a sfârșit, în restaurare, în transfigurarea lor, în înviere. Este un fapt: nimeni n-a iubit mai adevărat lumea și nimeni n-a făcut mai mult bine oamenilor, decât însinguratul Acesta, Care este însuși Fiul lui Dumnezeu, făcut om. Să învățăm la școala Lui datoriile însingurării. Am aflat în scrisul unui om de rugăciune această apostrofă a evlaviei luminate: M-am săturat, Doamne, vorbindu-Ți întruna de mine, ca și cum numai
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
de lumină dispar încețoșate și-n sufletul-grădină de flori înrourate te caut cu privirea iar peoapele-mi plecate regretă rătăcirea rămân înlăcrimate căci asta mi-e menirea DEZAMĂGIRE Am așteptat un semn dar nu mi-e dat Să-mi bucur sufletul însingurat de vreme Ce-i ferecat de nu știu ce blesteme Iar tot ce mă-nconjoară e trist și-nnegurat. Demult, când totu-n jur se năruise M-am cufundat într-un ocean de-amar Și chiar de-aș vrea să scap e în
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 by http://confluente.ro/Poeme_triste.html [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
foc și granit, m-ai copleșit cu a Ta supremă și pură iubire, dăruindu-mi pe al Tău Fiu mult prea-iubit. El a ars ca o torță aprinsă pe un altar de suferință luminând, ca un far al meu trist, însingurat suflet. A scris cu spini și sânge în mine o scumpă dorință, ca viața să-mi aibă o tare nădejde și un nou cuget. Tată, un dor nestins în inimă Tu mi-ai lăsat, să caut mereu a Ta față
DOAMNE, TU M-AI RIDICAT de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Doamne_tu_m_ai_ridicat_elena_lavinia_niculicea_1334665899.html [Corola-blog/BlogPost/359162_a_360491]
-
se răsfață o tandrețe infinită, izvorâtă din prea plinul inimii; dovadă că artista iubește natura, pământul unde viețuiește, oamenii. Iubirea , scrisă în cuvinte sub cele mai diferite ipostaze, este liantul cărții și îi oferă succesul, deși se străvede sufletul trist, însingurat al artistei, împovărat de uitări nemeritate ori nopți pline de frământări, inadaptarea. Cu ,, A mai trecut o zi ,, de exemplu, Constanța Abălașei-Donosă transmite ceva dincolo de cele douăsprezece versuri, exprimare întretăiată de geniu ! În ,, Geneza pentru natură ,, un poem extreme de
PAROLA CARE DESCHIDE CALEA VIEŢII ESTE IUBIREA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1405773780.html [Corola-blog/BlogPost/349354_a_350683]
-
glas muzical pătruns în trup de cleștar în și din care răzbate îngerul, al unei epoci și deasupra ei, e glasul „Privighetoarei Bucovinei”, Sofia Rotaru. Ce fermecătoare cântăreață e ea, fiindu-i martori nu anii, ci o epocă, și ce însingurată orfană ar fi dacă, uitând-o țara rădăcinilor, nu ar avea-o fiică iubită Rusia, Basarabia, Ucraina, mame și izvor al muzicii universale, praguri părintești ce-i sărută urmele și-i țin la subțiori dorurile! Ar fi o energie în
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/_sofia_rotaru_cantecul_ram_aurel_v_zgheran_1375683295.html [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
plâns e de-ajuns pentru ea... Fusese înmormântată cu pompă de Artemie, care-i ridică și o cruce din marmură neagră, cum n-avea la căpătâi nici un răposat în cimitirul din dealul satului! Dar ce folos ?! Ultimii ani îi trăise însingurată. Cât o fi suferit biata, n-au știut nici dreapta, nici stânga! Și ea fusese rugată să stea la fata cea mare, pe care o refuzase, motivând că vrea să moară în... casa EI! La ce bun toate astea, se
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1454828197.html [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
H.C. Andersen. Cu privirea îndreptată spre mare Mica Sirenă reprezintă și un punct de reper pentru intrarea sau ieșirea din port a vaselor. Ne grăbim să ajungem la melancolica Sirenă, înfrățită cu marea învolburată, martora atâtor generații de îndrăgostiți sau însingurați. Conform tradiției fiecare călător șoptește emoționat la urechea Micuței Sirene câte o dorință, sperând, ca la un oracol, în rezolvarea ei... Și valurile bat în continuare stânca înnegrită de vânturi, iar soarele, înainte de apus, își trimite darnic ultimele raze pe
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Cerul întreg și pământul? Pe jeratecul crugurilor celeste S-au topit sorii și galaxiile Și s-au umplut clepsidrele Cu nisipul de aur al stelelor. Râurile de sânge ale veacului S-au vărsat în ocean amurgind. Pe pământ au rămas însingurate, Încremenite în rugăciunea De seara doar oasele fragile Ale sfinților mărturisitori Să se albească precum varul Precum fosforul înțelepciunii Divine, felinare aprinse Să ne lumineze calea, Pe colinele pe care vom înnopta ... Citește mai mult Vă întreb pe voi îngeri
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Pasărei Phoenix,Înveșmântând cu luminăCerul întreg și pământul? Pe jeratecul crugurilor celesteS-au topit sorii și galaxiileși s-au umplut clepsidreleCu nisipul de aur al stelelor.Râurile de sânge ale veaculuiS-au vărsat în ocean amurgind.Pe pământ au rămas însingurate,Încremenite în rugăciuneaDe seara doar oasele fragileAle sfinților mărturisitoriSă se albească precum varulPrecum fosforul înțelepciunii Divine, felinare aprinseSă ne lumineze calea,Pe colinele pe care vom înnopta... VII. TEOLOGUMENA - DESPRE EXISTENȚĂ ȘI NON-EXISTENȚĂ, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr.
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
calea? Stelele de aur și argint topit, Lacrimi de lumină ale cerului, Curg spre Calea Lactee. Deși mereu ne-am rătăcit Nu ne-am oprit din drum. Trebuia să existe undeva o oază, Un loc de odihnă și înnoptare Al celor însingurați și neliniștiți, Al nesfrâșitelor caravane, Al turmelor de vise neîmplinite Care se reîntorc în noaptea neființei Printre dune de nisip și cranii albite, Spre văile întunecate ale plângerii. Citește mai mult Singuri, străini și fără călăuzăAm căutat izvoare în pustiu
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
ne lumineze calea?Stelele de aur și argint topit,Lacrimi de lumină ale cerului,Curg spre Calea Lactee. Deși mereu ne-am rătăcitNu ne-am oprit din drum.Trebuia să existe undeva o oază,Un loc de odihnă și înnoptareAl celor însingurați și neliniștiți,Al nesfrâșitelor caravane,Al turmelor de vise neîmpliniteCare se reîntorc în noaptea neființeiPrintre dune de nisip și cranii albite, Spre văile întunecate ale plângerii.... XVIII. ISPITELE NOULUI EON POST-CREȘTIN, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2256 din
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
08 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului CAMIL PETRESCU- SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI (120 de ani de la naștere) Cine a citit romanele „ Ultima noapte de dragoste și întâia noapte de război” și „Patul lui Procust” a descoperit în autor un însingurat, practicând confesiunea într-o dramatică zbatere de idei. Om al antitezelor, Camil Petrescu, ca și eroii săi, plutește în incertitudine. Cu o copilărie și o adolescență obscure de care nu vrea să vorbească, Camil Petrescu își începe destăinuirile cu tinerețea
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396970610.html [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
apără castelul vechi, cu turnul Unde regina-și pierde-ncet din grații, Cu regele cel aprig, taciturnul. Și-n liniștea căzută-ncet în spații, Plânge bufonul, râde, el, nebunul. PIONUL ALB Să ducă tot o viață efemeră, Prea monotonă și însingurată, Ca un umil soldat într-o armată, Când viața lui, cea simplă, o oferă. E cel dintâi ce-n luptă se arată Și, cu onoare, moartea o preferă, Rușinii lașe-i pune barieră Și se jertfește cu curaj, îndată. Doar
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1443256002.html [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
acolo printre străini. Omenirea se grupează și se regrupează după interesele celor mai puternici că ei sunt aceia care fac legea - și o fac numai în interesul lor - în blocuri militare sau organzații economice închise dar oamenii se simt din ce în ce mai însingurați, sindrom de care ne dăm seama cu toată luciditatea. Lucrează tata, lucrează mama că deh, am cerut drepturi egale și pentru femei, copiii rămân nesupravegheați și asta deschide un nou evantai de probleme aproape insurmontabil. Nu deschizi un televizor sau
LUMEA ÎNCOTRO? de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lumea_incotro_.html [Corola-blog/BlogPost/341797_a_343126]
-
cei rămași acasă au fost influențați de problemele politice care afectau societatea din care făceau parte. Consider că Emil Cioran a fost singurul, sau printre puținii, care nu a fost clintit de evenimente, schimbări politice, geografice, lingvistice sau sociale. Trăind însingurat, atât în țară cât și în străinătate, și-a creat acel „univers cioranian”, în care ușile se deschideau numai pentru cititorii sau consumatorii producțiilor sale, autorul autosechestrându-se în bine cunoscuta-i izolare. Scriitorul Nicolae Breban în volumul Confesiuni violente (Dialoguri
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_cioran_cel_singu_george_roca_1389961188.html [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
54 ). Monica Lovinescu ne povestește despre talentata poetă Ivonne Rossignon, o româncă stabilită de mulți ani în Italia, care devenise mistică si se confesa unui preot de la Vatican. Acesta i-a interzis să mai publice versuri, deoarece sunt lucrătura diavolului. Însingurată spiritual, și-a asumat riscul și și-a deschis mintea și sufletul în continuare păcatului ... Credeți că omul Cioran, ar fi rezistat unei asemenea ispite? Bineînțeles că nu! Ne-o demonstrează pe tot parcursul vieții sale, prin faptele și conduita
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_cioran_cel_singu_george_roca_1389961188.html [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
franceză, tot atat de bine ca și limba română, se face cunoscut unei mase mai mari de cititori, fiind tradus și comentat în mai multe limbi de circulație internațională. Bineînțeles că după 1989, opera acestuia a devenit mult mai tangibilă în România. Însingurat și în vremea tinereții, când încă mai trăia in Romania, Emil Cioran refuză într-o oarecare măsură să se integreze și să colaboreze cu literații din aceeași generație, construindu-și cu migală și insistență acel binecunoscut clopot al izolării. Nici măcar
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_cioran_cel_singu_george_roca_1389961188.html [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
astrele, constituind fară îndoială o divinitate cosmografică și geografică unde el se încolăcește in jurul oceanelor primordiale care la rândul lor înlănțuiesc pătratul pământului. Ca și Janus, zeul ambivalent cu două fețe, Cioran se desparte în două, o parte rămânâd însingurată și rebelă, alta comunicativă și domestică, devenind odată cu trecerea timpului „zeul” tranzițiilor și schimbărilor, marcând evoluția trecutului spre viitor, de la o viziune la alta, de la o stare la alta și de la un univers la altul. Aceasta ambivalență se remarcă, în
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_cioran_cel_singu_george_roca_1389961188.html [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
instinct de conservare mult mai avansat decât al oamenilor. Cât se zbate o biată furnică și chiar un vierme să trăiască, să supraviețuiască. Dacă în această lume unde binele și răul șanț încă amestecate precum umbră ne simțim străini și însingurați duhovnicește, cât de întunecată și fără de speranță trebuie să fie noaptea iadului unde lumină a fost separată definitiv și ireversibil de întuneric? ● Diavolul ar putea fi chiar gelos pe apostazia omenească. Fiindcă din câte știm nici el nu s-ar
TEOLOGUMENA – DESPRE PUTERILE ÎNTUNERICULUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1468011534.html [Corola-blog/BlogPost/341032_a_342361]
-
că lostrița îi poartă noroc: scapă cu viață de câte ori se scufundă în adânc și prinde mult pește. Toamna și iarna când lostrița dispare Aliman suferă foarte mult: se topește de ciudă și de dor, este ca și bolnav, trist și însingurat. Se teme ca peștii să nu moară sub apă și face copci în gheață pentru a-i ajuta să respire. Începe să alunece către o gândire magică, se interesează de vrăjile și vrăjitorii care aveau putere asupra peștilor. Primăvara când
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > MILENIU ÎȘI SCRIE ISTORIA PE OGLINDA MĂRII Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 562 din 15 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Mileniu își scrie istoria pe oglinda mării O însingurată cuprindere de valuri Îngenunchind în fața aceluiași uscat, Mileniul adăstat desculț pe maluri Își scrie istoria pe-un val de vânt curbat. Și stânci de cuvinte în spuma căruntă Sunt scrise pe apă de la sud la nord Istorii cu crime într-
MILENIU ÎŞI SCRIE ISTORIA PE OGLINDA MĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/Mileniu_isi_scrie_istoria_pe_oglinda_m_al_florin_tene_1342408559.html [Corola-blog/BlogPost/348306_a_349635]
-
28 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului De Crăciun Plângea sub gerul iernii când a zărit pe sus O stea vestindu-i lumii că s-a născut Iisus Și dintr-o dată gerul se risipi pe cale Când îngerii din ceruri cântară osanale. Însingurat și trist bătea la porți închise Dar un pruncuț din iesle speranța îi aprinse Flămând și gol adesea, lipsit de adăpost Găsi în ieslea sfântă al vieții sale rost. Privea uimit minunea și nu-i venea a crede Că-n
DE CRĂCIUN de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1482907792.html [Corola-blog/BlogPost/373143_a_374472]
-
trudă fără suflet! Câtă dragoste de eu! Cătă grabă-n a lor umblet Fără cer și Dumnezeu! Doar șoptit adânc în suflet Gândul veșniciei iar Cheamă oamenii la sine Să le dea Viață în dar Singuri bâjbâind prin bezna Sinelui însingurat Oamenii se pierd în haina Unui univers trădat. Haideți astăzi la Izvorul Vieții sfinte și curate! Recunoaște-ți Creatorul, Râul dragostei adevărate, Ce de moarte ne desparte! Cluj Napoca, 25 iulie 2015 Referință Bibliografică: Netăceri in poeme / Marina Glodici : Confluențe Literare
NETĂCERI IN POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1437988012.html [Corola-blog/BlogPost/369777_a_371106]