515 matches
-
mă odihnesc, Străbunii-nvie fără teamă, Ades la ei eu mă gândesc. ,,Acasă”, am spus în limba mea română Și-am prins în caldă slova sa, Câmpii și munți și cer curat, Izvoare susurând și m-am rugat, Marea, valul înspumat. Iubirea mi-am spus-o prin tine, Tu, dulcea mea limbă din străbuni Și visul îmi vine în minte, Românești sunt visele din anii buni. Oriunde în lume aș merge, În inima mea eu te port Și gândul pe tine
LIMBA ROMÂNĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368263_a_369592]
-
din înățimi voi rostogoli bucăți de stâncă marți, mă împrietenesc cu păstrăvii, să mă învățe cum să străpung labirintul miercuri, ies pentru o gură de aer, ating frunza căzută odata cu fruntea mea, joi, prizonieră între lespezi, ascult mierla cea înspumată, vineri, post, nici soare , nici cânt, sâmbătă, din sălcii și lut, aripi de vânt... pentru că am nevoie de tine, zilele următoare, rugăciuni de iertare... nu-i așa că va fi sărbătoare? Referință Bibliografică: Sălcii și lut / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN
SĂLCII ŞI LUT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362664_a_363993]
-
albastru azuriu, cu motiv floral, unde predominau crinii, cu petalele florilor aurite, iar în mijlocul tavanului atârna un mic candelabru din cristal aurit. Deasupra capătului patului, pe perete era pictată o imagine ecvestră cu un armăsar negru cu pieptul puternic și înspumat, cu picioarele ridicate ca într-o luptă. Lângă capătul patului de asemeni se găseau două noptiere la aceeași culoare ca și patul, culoarea paltinului, pe care luminau două veioze grele din bronz aurit. Mai exista o masă de toaletă cu
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
fiind, simțeam chemarea depărtării atingând zenitul cu mâna. Astăzi, mă agăț de-un colț de cer dorind să-i simt îmbrățișarea. Copil fiind, mă scăldam vara în văpaia razelor de lună. Azi, văd astrul nopții tremurând de dorința acelorași ape înspumate. Copil fiind, Aveam încredere în oameni, speranță în visurile divine și în viitor. Astăzi doar divinitatea mai are încredere în mine. Copil fiind, purtam vara pălăria florii soarelui, zideam castele de nisip, atingeam bolta cerului să-i simt îmbrățișarea, scăldându
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
cu inima de vânt și ochii de visare, Pe care drumuri de-ntristare rătăcești? Mai vino iar, în raiul tău iubit de-o floare Și spune-i lumii, care te-a uitat, că o iubești! Tăcerile se-ascund pe maluri înspumate... Cu liniștea a rătăcit prin viața-nsingurată, Târziu, când iernile-au sosit înfrigurate Și-a scris povestea lui, pe inima de piatră. Referință Bibliografică: Poetul / Daniel Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1856, Anul VI, 30 ianuarie 2016. Drepturi de
POETUL de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370133_a_371462]
-
-mi ca un tăvălug, accentuându-mi roșeața feței. Bâiguii încurcat: - Și dumneavoastră ... și dumneavoastră sunteți ... sunteți foarte frumoasă ! Râse ascuțit și se ridică în picioare. - Mergem în apă ? Peste câteva clipe ne bălăceam în apa mării, loviți ușor de valurile înspumate. Acesta a fost doar începutul. ************************************ Stăteam întinși pe spate. Brațele noastre se atingeau undeva la nivelul umerilor, creându-mi stări confuze. Mă simțeam în al nouălea cer. Dacă aș fi putut să opresc timpul, sau măcar să lungesc clipa acolo, undeva
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]
-
spus icnind ușor: - Alina ... ești o femeie minunată ! Și nu greșeam. În acel moment al timpului fizic, în acel spațiu tridimensional material, chiar era. Mai mult decât atât. Visul prea frumos al unei veri pe malul mării, în șoaptele valurilor înspumate și unduiri de vânt răcoritoare. Simțeam cum viața mea se găsește în pragul unei schimbări majore, o cumpănă dincolo de care pot - și trebuie - să întâlnesc fericirea mult așteptată. ******************************* Visam cu ochii ațintiți în tavan. Mă simțeam din nou împlinit așa cum
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]
-
noapte... Iar chipul tău de înger e-un colț de paradis... De-as știi c-o să-l privesc, aș trece chiar de moarte... În ochii tăi frumoși, că marea de adânci... Mă regaseam pe mine, un suflet zbuciumat... Ca valuri înspumate, lovindu-se de stânci... Te caut zi și noapte, sperând neîncetat... Doar tu poți să fii ce-mi doresc eu pe lume... Mi-e dor fără ține, îmi e frig și mi-e greu... Cât te iubesc nimeni nu-ți
DORUL (VERSIUNE SUBTITRATA) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354286_a_355615]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > INVINGEREA STIHIILOR Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 179 din 28 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Mai era puțin până la revărsatul zorilor. Barca se mișcă metru cu metru pe luciul apei înspumate. Am plecat de la mal cu teamă și neîncredere. Norii plumburii și fulgerele ce brăzdau cerul, nu prevesteau nimic de bun augur. Dacă avansam prea mult în larg, exista riscul să nu mai ajungem la mal, în caz că se pornea vântul dinspre
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
Scoatem și minciogurile cu peștele aruncat în ele, apoi eu încep să trag de parâma de care era legată ancora. Aveam cam o sută de metri de parâmă de recuperat. Trăgeam de parâmă și valurile când ne ridicau deasupra coamei înspumate, când ne aruncau în abis. Teama se infiltrase în sufletele noastre ca un virus. Parcă nu se mai termina parâma de adunat. Odată cu fiecare val ce se lovea de prova bărcii, compartimentul unde stăteam eu se umplea cu apă. Numai
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
kilometri până la mal, contra valurilor, am hotărât să renunțăm la pescuit, să strângem sculele și să plecăm spre oraș. Bătrânul se mișca precum melcul, la cât doream eu să părăsim marea de repede. Cerul era plin de nori amenințători. Berbeci înspumați aruncau deja apă în barcă și toate lucrurile erau ude. A mai trecut aproape un sfert de oră, până când am putut porni la rame. Trăgem fiecare la câte o ramă, să ne fie mai ușor. După circa cinci sute de
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354253_a_355582]
-
pe jumătate plin cu apă. Bătrânul stătea cu apa până la glezne, barca s-a îngreunat tot mai mult. Trăgeam la rame și vedeam că nu avem spor, nu înaintam mai mult de o jumătate de metru la fiecare trăsătură. Valurile înspumate se spărgeau de prova ambarcațiunii, stropindu-ne cu apa rece și sărată. Nea Nicu nu mai putea să tragă, așa că la fiecare trasătură de-a mea, se schimba direcția bărcii spre nord. Am preluat și vâsla bătrânului care nu-mi
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354253_a_355582]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > ASCULT TĂCEREA Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1185 din 30 martie 2014 Toate Articolele Autorului Ascult vrăjit total tăcerea ei Născută din cascade înspumate De generoase,tandre-mbrățișări Și de senzații calde picurate Celest surâs de buze,delicat Îngână către Eros rugăciune În viață să îi fie mereu dat Doar ei,explozii de trăiri,anume În respirații repezi,sacadat Omniprezente lieduri de amoruri Din
ASCULT TĂCEREA de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353721_a_355050]
-
arabescul oriental, mai ales dacă e desenat de picioarele gingașe și greu de stăpânit ale unei balerine ce lunecă precum un fulg în lungul scenei... Nu pot uita cum timpul zboară când uit privirea să-mi întorc din largul mării înspumate! Privesc pierdut ca-ntr-o visare și văd dantelele dansând pe vârf de valuri adunate, ca într-un lanț pierdut în infinit, scăldat în nestemate... Îmi plac dantelele. Sub orice formă și, mai ales, pe orice forme! Ele fac ca
DANTELA CU CIOCĂNELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354666_a_355995]
-
2011. Astrele mă preocupă Cu jocul lor asimetric, După ce-am băut o cupă De lumină, pe întuneric. Mă răsfrâng pe geana Lunii Punând semnul sub copertă Și-n mijlocul săptămânii Scot durerea la ofertă. Dau secundele uitării, Liniștind ape-nspumate Ce mi-au smuls gardul tăcerii Cu strigăte disperate. Întind mâna spre himere Cerșind un cuvânt mahmur, Printre clipe austere, ... Citește mai mult Astrele mă preocupăCu jocul lor asimetric, După ce-am băut o cupăDe lumină, pe întuneric.Mă răsfrâng
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Toate Articolele Autorului A M I U B I T Am iubit și eu odată, am iubit viața toată, Tot ce Dumnezeu cel Sfânt a lăsat pe-acest pământ! Am iubit de când mă știu cerul verii străveziu, Anotimpurile toate, vraja mării înspumate, Luna și cu soarele, codrul și izvoarele, Tot ce mișcă, floarea, pomul, însă mai cu seamă: OMUL! OMUL BUN, DE OMENIE! Îmi place așa să fie, Până ce se pierde-n ceață, cu fărâma lui de viață! Azi sunt trist că
AM IUBIT de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357457_a_358786]
-
kilometri până la mal, contra valurilor, am hotărât să renunțăm la pescuit, să strângem sculele și să plecăm spre oraș. Bătrânul se mișca precum melcul, la cât doream eu să părăsim marea de repede. Cerul era plin de nori amenințători. Berbeci înspumați aruncau deja apă în barcă și toate lucrurile erau ude. A mai trecut aproape un sfert de oră, până când am putut porni la rame. Trăgem fiecare la câte o ramă, să ne fie mai ușor. După circa cinci sute de
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
pe jumătate plin cu apă. Bătrânul stătea cu apa până la glezne, barca s-a îngreunat tot mai mult. Trăgeam la rame și vedeam că nu avem spor, nu înaintam mai mult de o jumătate de metru la fiecare trăsătură. Valurile înspumate se spărgeau de prova ambarcațiunii, stropindu-ne cu apa rece și sărată. Nea Nicu nu mai putea să tragă, așa că la fiecare trasătură de-a mea, se schimba direcția bărcii spre nord. Am preluat și vâsla bătrânului care nu-mi
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
532 din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului E atâta mare-ntre noi de mă-ntreb, cum de-n zilele cu ploi marea nu mă scufundă în apa ei învolburată și stâncile care stau pe mal spălate d-atâtea valuri înspumate nu se sfarmă când aud suspinul mării agitate... Cuvintele care și-au găsit sălaș în unghere de suflet ascunse ascultă suspinul din glas și-ncearcă-n mare să se afunde... De aceea marea mea suspine poartă-n valuri și depărtarea
SUSPIN de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358311_a_359640]
-
semnificativă din acest punct de vedere, poezia intitulată Ruga, din ale cărei versuri se ridică, șovăitoare dar plauzibilă, o anumita filozofie a bucătăriei (expresia nu are nici o nuanța ironică): „Tot mai puține aripi ce aer adânc/ Câte meandre până la viața-nspumată/ Tot ce se așează-n dulapuri, pe mese/ Nu diferă demult/ Diferența de câteva ierburi și de/ Culoarea strănutului în ploi/ De zahăr și sare/ când combinațiile cer vreo schimbare/ aș putea spune: iată-mă trează/ Foamea suie încet de la
ANGELA NACHE. “DAMNATĂ” LA FERICIRE DE A.I.BRUMARU. REVISTA SĂPTĂMÂNA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357982_a_359311]
-
i se împleteau panglicuțe colorate. Dar timpul își pusese necruțător amprenta și pe înfățișarea lui Corvin. Gâtul lui mândru de altădată se înclina, susținând un cap prea greu, spre pământ. Buza inferioară a gurii, care cândva mușca fără istov zăbala înspumată, atârna flască, iar ochii, odată atât de vii, cu sclipiri sălbatice, îi erau albicioși, lipsiți de lumina văzului. Corvin, șoptisem, apropiindu-mă de patrupedul împovărat de hamuri, Corvin, băiatule! Animalul și umflase ușor nările și un răsuflet prelung i se
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
Stihuri > Prietenie > NOI...(DEDICATĂ IUBIRII) Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 761 din 30 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului În clipe dulci de vară, Când luna se-aprinde, Dansăm pierduți în vrajă, Pe-a mării nemărgită plajă, Iar marea înspumată-ngână, În foșnet de mătasă O melodie, Doar de suflete-pereche auzită, Din alte vieți cunoscută. Melodia se ridică Din abis de mare, Cântată la harpă De-o nimfă-ndrăgostită De Poseidon, al mării stăpân. Stăpân al inimii mele, Tu ești
NOI...(DEDICATĂ IUBIRII) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359269_a_360598]
-
în: Ediția nr. 747 din 16 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Din ce-i compusă inima unii s-au întrebat, În a parantezelor scâncet răspuns și-au dat, Mijindu-le inima între liniuțe suspendate, Emoțiile iubirii ce vin în valuri înspumate. Înconjurate de două semne punctuale, Aflate inversat de's ca exemple parentale! Inima-i compusă din două semne de întrebare!... Iubirea cu inima e deseori indicată, Asemeni semnelor de întrebare, Ce s-au întâlnit cu apă curată, A izvorului pur
IUBIREA CU INIMA-I REPREZENTATA!... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359384_a_360713]
-
ridică Și lumina-n valuri pică. În coliba sa, copila Plânge de te-apucă mila. Atâta că, la plecare, A primit o-ncurajare: „Peste-o lună sau mai bine Venim iarăși pe la tine!” Și-au plecat smucind de frâu, Trecând înspumatul râu. Chiar și ochii domnului, Colo-n dosul muntelui, Pe furiș au lăcrimat, Iară el a spus deodat’: - De o săptămână-ntreagă Călina, copilă dragă, Ne-a făcut viața ușoară, Ne-a fost ca o surioară. Și cum timpul curge
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
Strălucirea zilelor calde înmiresmate cu esențe dulci de vară, a adus cu sine mireasă nemuritoare invesmantata-n înspumatul vers ce poartă încă pe aripi nemărginite visul unei amintiri prețioase. Astăzi, cănd tinerele generații se reunesc în cluburi până dimineață și petrec pe ritmuri alerte, noi ne-am strâns suflet lângă suflet, într-un templu tainic și răcoros al
PREŢIOASĂ LECŢIE LITERARĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360485_a_361814]