225 matches
-
la pământ, apoi o seară pe cinste, la cabană, cu punci sau vin fiert, muzică populară cu acompaniament de chitară și acordeon, iar apoi momentul despre care se spun atâtea grozăvii, când ieși în fața cabanei ca să te uiți la cerul înstelat de iarnă, primul sărut și cineva care‑ți aduce‑n dar o stea. Hans vrea să guste și el o dată o felie din aia groasă de tort, cu multă cremă, dar Sophie îi interzice. N‑are voie nici să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
luminând cărări și inimi răpuse. Nici un pământean nu a cules atâtea ocări și schingiuiri cât numără răbojul legionarului și care au fost și sunt tăinuite de făptași. Ascuns ca într-un adânc de fântâni sau afund de păduri, pătimirea legionarului înstelează cerul cu sclipiri de diamante, far călăuzitor pentru cei care râvnesc doar cerul, slujind sufletului și aproapelui prin lepădarea de sine. Românul trebuie să redevină român și creștin, să și recâștige dreptul la înviere. Pătimirea e mai tare decât moartea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
viața fără ele nu avea nici un rost, căci aceste fîșii înguste de pămînt erau copiii lui, pe care îi creștea cu atîta trudă și grijă. Pămîntul era tovarășul și prietenul lui, întrucît lui își împărtășea gîndurile și visurile în nopțile înstelate de vară, cu o manta drept pernă și roua drept pătură. Pămîntul însemna pentru țăran mai mult decît banii în bancă; el însemna mai mult decît mîncarea de pe masă; era însăși viața.24 Am văzut în secțiunile anterioare cum atitudinea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
teme de moarte e tot un soi de moarte. Impresia de autenticitate a vieții nu ne-o dă decât curajul cu care ne asumăm, la un moment dat, trăirea unui crez, Împlinirea unui scop.) „Dacă n-am reușit să ne Înstelăm Întunecimile, cum o să așteptăm aurora ființei noastre?” (E. Cioran) Cine mai mult se teme, acela uită ușa deschisă. (Paradoxal, dar grija persistentă de a nu uita să facem un anumit lucru ne obosește până la urmă În așa măsură, Încât devenim
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în putere-adevărul/ mă știu cunoștință" (mărturie din Cer de cer) Ori: "O, frumusețe-a tot ce-n bucuria/ iubirii-i frumusețe! Legământ/ făcut cu mîntuirea noastră-n via/ întemeiere-a toate câte sunt!// O, împlinire-a tot ce proorocia/ a înstelat în suflete mai sfânt,/ precum de aripi se umbrind, Maria/ primi să fie hrană de Cuvânt!// Se-nalță, iată, toată tinerețea/ în jerbe de lumini și de scântei/ într-un triumf atât de fără pată,// că, din preaplinul vieții, frumusețea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să definim secvența narativă. Trebuie să luăm în considerare acum două cazuri de eterogenitate curentă, în lumina acestui exemplu: micropropozițiile descriptive pot să se strecoare foarte simplu într-o serie narativă. Astfel: (14′) El se îndepărtează în noapte. Noaptea este înstelată. Se aude un foc de armă. Celebrul alpinist american Gary Hemming s-a sinucis. micropropoziții evaluative pot apărea pentru a deturna secvența narativă (cum se întîmplă adesea în codul oral). Astfel, în acest exemplu de conversație: Ce s-a întîmplat
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vagă și imposibil de definit, dar cu atît mai restrictivă pe măsură ce include întreaga existență a individului. De cînd trăiește și cît timp va trăi ființa gîndi-toare, ea va fi cuprinsă de emoție în fața misterului vieții și morții în timp ce contemplă cerul înstelat în aceste clipe prea trecătoare, energia se trezește din amorțeala ei. Copleșit de spaima sacră, omul pus în fața evidenței existenței sale efemere simte misterul din manifestarea perceptibilă a misterului, de care este el însuși animat, simte vanitatea culpabilă a vieții
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fix și că nu există trepte de urcat? Nu cumva asteaptă repetabilul? Nu cumva asteaptă ca cineva să le dicteze propria conștiintă? Existența liberă îți oferă ocazii să te apropii de elevi și să faptuiești. Așa vei înțelege că cerului înstelat deasupra ta îi este necesară îngemănarea cu ce este înlăuntrul tău. Doar printre cuvinte poți asculta ce se află dincolo de ele. Puterea lor e puterea de obligativitate a datoriilor. De multe ori, elev fiind mi s-a parut ( sau poate
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cu unul interior generat de imperfecțiunile propriei conștiințe. Existența umană e numită „rațiunea trează ce prinde sensul lumii.” Apare aici motivul înstrăinării de propria persoană, anularea existenței individuale datorate imposibilității de identificare a omului matur cu perioada copilăriei: „Când mă-nstelam cu flori, când nu eram...” (O viziune a omului comun) Poeziile Marina și Idila sunt expresiile unui efort dramatic de a căuta liniștea. Se dorește sublinierea forței interioare resimțite ca o povară. Marina e, la primul nivel, poemul reminiscențelor unei
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
arici - arici, a mozaica - mozaic, a pomăda - pomadă. „Mozaicată-n vesele stridențe, Copilăria mea era în toi.” (Primele iubiri) În alte situații se întâlnesc substantive derivate din verbe : frângere, adjective din substantive sau cuvinte formate prin prefixare: a înfurtuna, a înstela. Labiș folosește adesea sinonimele. Ele apar mai ales pentru evitarea repetării, dând adesea varietate textului prin nuanțele căpătate. Iată o parte din cele mai importante sinonime: colb - praf, neliniște - zbucium, fată - copilă, a muți - a tăcea, glod- nămol - noroi. Așa cum
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
află la întretăierea planului natural cu cel valoric, al celui istoric cu cel atemporal. Sau, după imaginea creată de Kant în Concluzie la Critica rațiunii practice: omul este cel ce leagă în conștiința existenței sale planul lumii sensibile externe ("cerul înstelat deasupra mea") și pe cel interior al moralității ("legea morală în mine"); f) ca locuitor al naturii, omul este ființă sensibilă ("persoană"); ca locuitor al universului scopurilor, el este ființă inteligibilă ("personalitate"); această dublă așezare a sa nu-i distruge
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poeziei, I, 223-234, 244, passim; Tacciu, Romant. rom., I-III, passim; Zaciu, Viaticum, 11-28; Roxana Sorescu, Gh. Asachi și mitul etnogenezei, LL, 1984; Marin Sorescu, Versurile „versuite” ale lui Gheorghe Asachi, RITL, 1986, 4; Mihai Zamfir, Gheorghe Asachi sau „Cerul înstelat deasupra noastră”, VR, 1988, 3; Al. Zub, Între două lumi, RL, 1988, 11; Nicolae Manolescu, Gh. Asachi în limburile noii poezii, RL, 1990, 27; Negoițescu, Ist. lit., I, 23-27; Gheorghe Asachi. Studii, București, 1992; Gheorghe Asachi. 1788-1869. Biobibliografie, Iași, 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
În noi Înșine: „Cel mai sigur mijloc de a nu reuși Într-o cerere este să nu crezi În ea” (Nicolae Titulescu). Același lucru Îl afirmă și Emil Cioran, Însă În inegalabilu-i stil metaforic: „Dacă n-am reușit să ne Înstelăm Întunecimile, cum o să așteptăm aurora ființei noastre?”. „Dacă o privighetoare Își pierde penele cozii, poate spune: Îmi rămîne darul cîntecului; dar dacă-l lipsești pe un păun de penele din coadă, oare ce-i mai rămîne?” (Luigi Pirandello) Nu ești
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Apostrof”, „Litere, arte, idei”, „Echidistanțe”. În afara câtorva articole (despre muzică, artele plastice, literatură), A. manifestă la început o înclinare pentru poezie. Volumul Agonia (1929), ca și placheta Urmare (1936) sunt semnate cu pseudonimul Mihail. Este o poezie de atmosferă mistică, înstelată de o simbolistică pur creștină. Între fervoarea credinței și îndoiala crispantă, între chemarea iubirii și semnele premonitorii ale morții, se consumă trăirile unui spirit mereu supus tensiunilor divergente, căutându-și izbăvirea în smerenia rugăciunii, în reculegerea pioasă, într-un ritual
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
debut al lui C., Anotimpurile Griviței, cântă „colectiva”, „partidul”, „tractoriștii”, „oamenii sondelor” și, omagiu canonic, figura lui Lenin, părintele doctrinei electrificării satelor ca premisă a noii ordini sociale: „Nopțile satului meu vor fi fermecate: / Între pădurile seculare / Cerul va coborî înstelat peste uliți; / Vor străluci luceferi electrici / Trimițând mănunchiuri de suliți / Luminoase, prin geamuri / [...] / Prin toate casele / Va intra Lenin / Zâmbind către oameni cu inima plină; / Satul / Va sclipi de atâta lumină, / Și nopțile lui / Vor fi fermecate.” Momentele de respiro
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
un gândăcel Cu poleitele antene Coboară pe un mușețel La umbră între buruiene... Vară de Elenă Dragoș Pictoriță-i vară, florile îmbracă În culori alese, tuturor să placă. Cerului cunună-i face, viorie, Verde pune iarbă, verde pune-n vie Înstelează locul în sclipiri albastre Păsările mbracă în culori măiestre Soarele-nconjoară-n aurie salba..... Porumbița, numai, nu-a lăsat-o albă. Albe sunt Albe sunt Rochițele. Le-au pierdut Fetițele Cine le-a uitat afară Înșirate-așa Pe sfoară? Ghici
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pună întrebări speriate excedatelor televiziuni privat-obștești. Vigilența lor de insomniaci responsabili e curată garanție. Iar dacă fidelul electorat aude cumva noaptea vuiet de bombardiere (americane? engleze?), să fie convins că ei, și numai ei, le-au permis zborul pe cerul înstelat de deasupra patriei. Ce tot ai, dom'le, cu Iliescu? sînt întrebat, jumătate glumă, jumătate serios. Și ca întrebarea să aibă și-un moț, urmează, de fapt, schepsisul ei: ești în criză de subiecte? nu mai poți picta? N-am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o trăsătură adesea contextuală, un verb care are comportament inacuzativ într-un context putându-se încadra în clasa inergativelor în altul. 3.3.2.1. Schimbare de stare: ● reflexive: a se abțigui, a se cloci, a se înnora, a se înstela, a se părăgini, a se prinde (laptele), a se ramoli, a se zbârci (primare); a se aburi, a se accentua, a se accidenta, a se acidula, a se acri, a se adjectiv(iz)a, a se afuma, a se aglomera
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în care se adoptă o analiză unificatoare, de tipul celei propuse de Alboiu, Barrie și Frigeni (2004). Dacă se încearcă separarea valorilor, se poate spune că se din structura verbelor inacuzative primare (a se cloci, a se înnora, a se înstela, a se părăgini, a se prinde, a se ramoli, a se zbârci; a se afla, a se alege, a se apleca; a se ivi, a se rătăci; a se prelinge) este inerent, acesta neputând fi interpretat ca rezultat al vreunei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion s-a abțiguit part. abțiguit, -ă nom. abțiguirea A SE CLOCI Apa s-a clocit în vasul de flori part. clocit, -ă nom. clocirea A SE ÎNNORA Cerul se înnorează înainte de ploaie part. înnorat, -ă nom. înnorarea A SE ÎNSTELA Vara, cerul se înstelează part. înstelat, -ă nom. înstelarea A SE PĂRĂGINI Căsuța lui Ion se părăginește part. părăginit, -ă nom. părăginirea A SE PRINDE Laptele se prinde la căldură part. prins, -ă nom. prinderea (prinsul − rar) A SE RAMOLI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
part. abțiguit, -ă nom. abțiguirea A SE CLOCI Apa s-a clocit în vasul de flori part. clocit, -ă nom. clocirea A SE ÎNNORA Cerul se înnorează înainte de ploaie part. înnorat, -ă nom. înnorarea A SE ÎNSTELA Vara, cerul se înstelează part. înstelat, -ă nom. înstelarea A SE PĂRĂGINI Căsuța lui Ion se părăginește part. părăginit, -ă nom. părăginirea A SE PRINDE Laptele se prinde la căldură part. prins, -ă nom. prinderea (prinsul − rar) A SE RAMOLI Ion s-a ramolit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de adio are un caracter fastuos, cu lumânări aprinse pe măsuțe de pai de bambus, cu fructe de mare, varietăți de pește și fripturi aburinde, sosuri rafinate, salate exotice, băuturi reci, amestec parfumat de flori... Și peste toate o noapte Înstelată sub clar de lună, care dă o notă și mai mare de romantism. Specialitățile din Bali satisfac și cele mai pretențioase și rafinate gusturi: Bakmi, un fel cu pește, Nas, adică orez fiert cu mici bucăți de carne sau creveți
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Din Copou, ostași după ostași Roșii coborau cu stele-n frunți Să întindă libertății punți (...) Hitler însă, cât a mai rămas, Praf și fum va fi: „seiceas, seiceas”. Sala rotăriei. Sub un steag Roșu, se-ncorda strungarul drag. Palma-i înstelată de ulei, Rotunjită pumn, făcea cât trei (...) Normele cădeau la glesna lui Zi de zi ca șpanul strungului (...) -Hai noroc! Dar ce mai vrei acum? N-ai în față drum deschis? La drum! Stalin e cu noi. Partidu-i far. Socialismul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
luminând cărări și inimi răpuse. Nici un pământean nu a cules atâtea ocări și schingiuiri cât numără răbojul legionarului și care au fost și sunt tăinuite de făptași. Ascuns ca într-un adânc de fântâni sau afund de păduri, pătimirea legionarului înstelează cerul cu sclipiri de diamante, far călăuzitor pentru cei care râvnesc doar cerul, slujind sufletului și aproapelui prin lepădarea de sine. Românul trebuie să redevină român și creștin, să și recâștige dreptul la înviere. Pătimirea e mai tare decât moartea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
entre le poète traducteur et le style du poème qu'il traduit : " El izbutește în cazurile când între structura unor texte [...] și structura poeziei blagiene există un intim acord. Atunci traducerile sunt cu adevarat mișcări la nivelul structurilor poetice, fiind înstelate cu scânteia zămislirii. " (p. 74) (" Îl réussit quand entre la structure du texte à traduire [...] et la structure de la poésie de Blaga îl y a un accord intime. Dans de tels cas, leș traductions deviennent de vrais mouvements au niveau
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]