1,485 matches
-
dispozițiilor art. 4^2 alin. (10) din Legea nr. 17/2014, cu modificările și completările ulterioare, compartimentul de specialitate are în vedere ponderea diferenței pozitive aferente terenurilor agricole situate în extravilan din raza unei localități în totalul diferenței pozitive aferente terenurilor agricole înstrăinate, potrivit legii. ... 14. Decizia de impunere împreună cu borderoul întocmite de compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal central competent se transmit, până cel târziu la finele lunii în care au fost emise, compartimentului cu atribuții de evidență pe plătitori
PROCEDURĂ din 17 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265345]
-
domnește în statisticile oficiale ce privesc situația pe categorii de vârstă și profesiuni, numărul de școlarizați și de analfabeți (inclusiv aceia cu patalamale), numărul de bolnavi pe tipuri de boli, suprafața pădurilor rămase ca prin minune și cea a terenurilor înstrăinate, consumul pe cap de locuitor la energie, apă și alimentele de bază, numărul de creșe, grădinițe, școli, spitale și așezăminte culturale funcționale, precum și mulțimea acelora care sunt lăsate în paragină, numărul în continuă creștere al lăcașurilor de cult și al
NEOAMENII S-AU ÎNMULŢIT CĂ NU MAI E CHIP DE TRĂIT... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381028_a_382357]
-
mulțimea norodului, inclusă în mulțimea mai largă a cetățenilor unei țări. Două argumente în acest sens: 1) Poporenii constituie produsul firesc și vrednic de aleasă cinstire al multimilenarului flux evolutiv țărână→țarină→țăran→țară. De altminteri, până în zilele noastre profund înstrăinate de tradiții, pentru sat și comună se întrebuințează termenul „țară” („Mă duc la țară” sau „Am fost la țară”, zice cu satisfacție orășeanul încă nepervertit de snobism și urbanism), motiv pentru care mărturisitorul Petre Țuțea credea cu tărie că statul
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
vers coșbucian: „Răbdăm poveri, răbdăm nevoi” (la acea vreme țăranii vroiau cu ardoare pământ, fapt evidențiat de miezoasa scenă din romanul Ion, în care Ion al Glanetașului se apleacă și sărută pământul ca pe o ibovnică; astăzi, pământul tot mai înstrăinat al țării vrea țărani). Dar să-l ferească Dumnezeu pe oricine de furia îndelung răbdătorului român, pornit fie să se răfuiască (mai puțin) cu moșierii autohtoni și (mai mult) cu câinoșii arendași, așa ca în răscoala din 1907, fie să
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381050_a_382379]
-
sărmani își duc povara. Dar cine ne-a pierdut la zaruri, De am rămas doar cu ocara? Ne aplecăm și luăm din tină Azi,leul fără de valoare, Iar hoții nu mai au odihnă Și jefuiesc la drumul mare. Ne plânge înstrăinat ogorul, Țăranii nu au alinare, Își caută sărmanii sporul Și dreptatea în tribunale. Plânge acuma și pădurea, Ea ne mai dă încă răcoare. Însă s-a năpustit securea Și retează a ei picioare. Și pe islazul ars de soare, Cresc
TRĂIM ACUM DOAR DRAME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380961_a_382290]
-
școală, pe care-i port în suflet și în minte. Căminul mai înseamnă tristețea și angoasa , îngrijorarea noastră, când am părăsit solul natal și sigur, obiceiuri, limba, prieteni, familie, pentru a ne reclădi în țară strămoșeasca , țara minunată, dar adesea înstrăinata . Noi vrem imigrație , dar îi ignorăm pe noii veniți." Iată tema dată la ora de compunere! Și asta e realitatea. În țară, mentalitatea diferă mult de -a noastră, si grea e integrarea. Dar suntem plini de căldură și pasiune și
CĂMINUL MEU ( FRAGMENTE ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373553_a_374882]
-
lui Maugham un binemeritat loc în loja de onoare a culturii universale, ci și prin inalterabila frumusețe moral-metaforică a concepției sale despre fericire. Greu încercat de viață încă din copilărie (rămâne singur pe lume la o vârstă fragedă), apoi sfios, înstrăinat și inhibat ca student și tânăr, firește că punctul său de vedere despre fericire trebuia să fie diferit, chiar diametral opus față de rețeta fericirii admisă de oamenii bogați. Motiv pentru care scriitorul nu și-a cruțat semenii, îndeosebi pe săracii
FERICIREA-N BANI SCĂLDATĂ E-N ESENŢA EI RATATĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375554_a_376883]
-
Comunale din Miroslovești a determinat lărgirea contactelor localnicilor cu personalități chișinăuiene, acestea fiind, de regulă, scriitori și donatori de carte proprie, cu prilejul trecerii prin Miroslovești, în contextul generoaselelor "drumuri ale cărții" prin Țara-mamă, la sânul căreia tânjeau ca fii înstrăinați ce încă sunt. Reprezentanții comunei, majoritatea învățători și profesori, avându-l mereu alături pe tânărul primar Ionuț Gospodaru, au participat împreună cu oaspeții lor basarabeni la prezentări și lansări de carte, comemorări dedicate prozatorului Mihail Sadoveanu (în componența comunei e și
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
a cutreierat zi cu zi prin țară și peste hotare, la casele de pripas ale românilor plecați prin toate laturile lumii, nu de bine, de rău, de bună seamă! Era o nevoie stăruitoare a inimii fiecăruia mai ales a celor înstrăinați, să asculte mereu „Casa părintească nu se vinde”. Apoi, după cum spiritul întreprinzător al noului își câștigă de când lumea dreptul la dominație, cântecul acesta a început a se auzi ceva mai rar căci a trăi înseamnă și a uita, aducându-ți
PAUL SURUGIU. POEZIA CASEI, DIN CÂNTEC PE SIMEZE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344778_a_346107]
-
toți, de bună seamă! Bihorul n-ar fi al Crișanei dacă ar fi neînconjurat de Transilvania și neîprospătat de Crișuri și dacă n-ar avea cântecul Vioricăi Flintașu. Fără el ar fi un alt Bihor, mai singur, mai învins, mai înstrăinat, mai însingurat, mai fără dragoste și fără nădejdi, mai fără inimă și fără soare. Dar are cântecele interpretei Viorica Flintașu, unul dintre cele mai darnice de bine pentru toată Crișana și dincolo de ea, în toate zările României! Aurel V. ZGHERAN
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347783_a_349112]
-
care le fac în permanență daruri copiilor, sunt păstrați în amintire doar pentru un moment. 4. Părinții care se preocupă să le dăruiască copiilor exemple și povestiri din viața lor, rămân de neuitat. 5. Astăzi, părinții buni cresc copii zbuciumați, înstrăinați, autoritari și angoasați, pentru că societatea s-a transformat într-o fabrică de stres. 6. Părinții care nu-și învață copii să aibă o viziune critică asupra publicității, a emisiunilor de televiziune și a discriminării sociale, îi transformă într-o pradă
ARTA DE A FI PĂRINTE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347831_a_349160]
-
vândut gălățenii Libertatea” - de data aceasta autorul făcând referire la nava amiral Libertatea, construită în urmă cu peste 8 decenii și ajunsă prin anii 1990 hotel-restaurant plutitor, apoi iahtul fiind inclus în Patrimoniul Cultural Național și în cele din urmă, înstrăinat definitiv. Autorul furnizează, pe lângă datele tehnice, istoricul dar și legendele fiecărui obiectiv descris, făcând lectura foarte interesantă și instructivă. Trimiterile la legende, la parabolele evanghelice, căutarea permanentă de semnificații, întâmplările și oamenii care și-au legat viața de istoria Galațiului
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
dintre suflet și floarea sufletului dacă s-ar reitera permanent o falsă consonanță a sunetului muzical suav cu o așa zisă slăbiciune pentru cântece așa zise desuete. Dacă s-ar îndepărta nuanțele lirice ale muzicii, acuarelate azi mai rar și înstrăinat de ce a fost cândva, am avea de-a face global cu o muzică pe care aparatura electronică nu numai că o amplifică, dar o și poate înlocui! Ceea ce cu vocile autentice și valoroase e imposibil să se întâmple! Rodește frecvent
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
este împiedicată de faptul că nu s-a stabilit dacă există o legislație națională adaptată regulilor europene pentru revendicare, precum și dacă Mitropolia va trebui să se adreseze în acest sens instanțelor naționale imediat după adoptarea legislației de retrocedare a proprietăților înstrăinate ale cultelor sau instanței europene (până la adoptarea unei legislații naționale concordante). Atât în anul 2007 cât și în anii 2008 și 2009, oficialii Mitropoliei Basarabiei au făcut cunoscuta Curții Europene situația precară în care se află demersurile autorităților moldovene, privind
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
Unii sunt bolnavi, alții se cred strigoi Rătăcesc printre numeroși nebuni Uitând de obiceiurile din străbuni Copiii umblă singuri, nefiresc și-s rupți Pe lângă câini înfometați, moșnegi tăcuți. Se duc, dispar cum piere în depărtare un sat Mor pe drumuri înstrăinați, de Tine n-au aflat! CONTEMPLARE (Părintelui Gherontie Puiu) Doamne! Din dragostea Ta dumnezeiască Răsar și cresc munții și faci să se ivească Un lung convoi de rugători smeriți, vezi bine În misterioasa Ta grădină cu arbori și alei divine
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
diferit, de regulă, în raport cu cel anterior consumat, și care devine, bineînțeles, parte integrantă a călătoriei acesteia către lăuntricitate, un voiaj săvârșit însă, în cazul artistei DALIDA, aproape tot timpul de una singură și numai ocazional împreună cu Dumnezeul ei rece și înstrăinat, dominat parcă de o tentă impersonală în manifestarea sa lipsită de dialog real și afecțiune imediată, un fel de „Jesus kitsch” cu răstignirea-i blasfemiată în văzul tuturor pe malurile Senei și în suflet... “Seigneur Dieu, pourquoi m'as-tu
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
noi băieții prin iarbă grasă. De ce m-o fi prins pe mine istoria dincolo de Prut? Amarnica și blestemata fu ziua de vară în 940! Și amare ne fură toate zilele și zilișoarele vieții. Vai de suflet de român necăjit și înstrăinat! Ca niște puiuți pribegiți am ramas ... Ne mai îndulceam amaru cu graiul și cu cantul nost.... Da 'îi mulțămesc lui Dumnezeu și acucă n-or uitat copii mei vorba noastră... “ Iar pe alta foaie mai îngălbenita față citi: “Nu
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
uită lung la mine/ și mă-ntreabă cu uimire:/ „ce e Titină cu tine?” ”. Și peisajul s-a schimbat: „În salcâm, pe lângă casă,/ avea cuibul chiar o barză/ acum a rămas pustiu/ zdrențuit precum o varză.”. Totul pare distrus și înstrăinat, gardul cade, nucul bătrân nerecunoscând-o îi aruncă în cap o nucă, doar „teiul sfânt” o ninge cu floare. Sfatul lunii: „nu te frământa atâta/ ce-i trecut, trecut rămâne” o face sa exclame: „Tristă stau pe prispa casei/ nu
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
străină, În umbra farmecelor treci, Ascult izvorul ce suspină, Adânci sunt pașii tăi și reci. Secându-mă iar de lumină De ce cu nepăsare pleci? Azi ai rămas doar o străină, În umbra farmecelor treci. Și porți cu tine crunta vină, Înstrăinată ești pe veci, Iar lumea ta o să devină Abisul unde te petreci. Azi ai rămas doar o străină! FÂNTÂNI DE VISE Fântâni de vise, sălcii plângătoare Se dezvelesc în ramuri de lumină, Doar soarele în păru-ți poartă vină Topindu
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
a arătat că dispozițiile analizate sunt de natură a crea, fără o justificare rezonabilă, o diferență de tratament între titularii cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989 și titularii cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal anterior datei menționate, constituind, în cazul acestora din urmă, o veritabilă ingerință în dreptul de proprietate ocrotit prin art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție. ... 26. Potrivit art. 20 din Constituția României, republicată, dispozițiile privind drepturile și
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
în vedere că dispozițiile art. 6 alin. (1) din OUG nr. 94/2000 creează o diferență nejustificată de tratament între titularii cererilor de retrocedare ale imobilelor înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989 și titularii cererilor de retrocedare ale imobilelor înstrăinate legal anterior acestei date, constituind în cazul celor din urmă o ingerință în dreptul de proprietate ocrotit prin art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, ingerință care, în lipsa oricărei
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
alin. (1) din OUG nr. 94/2000, privit literal, se creează, fără o justificare rezonabilă, o diferență de tratament între titularii cererilor de retrocedare ale imobilelor înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989 și titularii cererilor de retrocedare ale imobilelor înstrăinate legal anterior datei menționate, constituind, în cazul acestora din urmă, o veritabilă ingerință în dreptul de proprietate ocrotit prin art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, ingerință care, în lipsa oricărei
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
efectele art. 6 alin. (1) din OUG nr. 94/2000 pe care le-a considerat că instituie o diferență de tratament între titularii cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal după data de 22.12.1989 și titularii cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal anterior datei menționate, constituind, în cazul celor din urmă, o veritabilă ingerință în dreptul de proprietate ocrotit prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Înalta Curte reține că aplicabilitatea
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
anume „facondă și bravadă adolescentină” (Mircea Zaciu) și o evidentă înclinare spre mărturisirea nostalgică a pierderii unui orizont existențial (ce ține, cu tot artificialul și livrescul trimiterilor, de o pregnantă specificitate), dar și o tânguire simplă după un acasă niciodată înstrăinat. Se simte acum și o înclinare spre retorism, ce diminuează tendința de ermetizare. Mai ales în „poemele amare” din Ystud, unda vagă de alunecare spre tentațiile despletirii experienței suprarealiste, ce-l determina pe Mircea Zaciu să-l revendice din ultimul
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
striviți de atotputernicia și de nedreptatea statelor în cari trăiesc, iată tot la ce pot aspira românii cu drept cuvânt, sub orice guvern ar trăi, și iată care ar trebui să fie misiunea generațiunii viitoare. {EminescuOpXIII 258} Însă tinerii domnișori înstrăinați sunt departe de a-și cunoaște poporul lor propriu comoara de energie și de îndărătnicie națională grămădită în el prin munca seculară, sănătatea judecății lui când vorbești cu el de asemenea lucruri. E drept că ideile demagogice, exemplele de parvenire
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]