1,577 matches
-
a ajuns să-l cunoască familia lui Abraham cât a stat în Haran, aproape de munții din nordul Mesopotamiei. De altfel și Yahweh va fi asociat, mai tarziu, cu un munte: muntele Sinai. Nu e vorba însă de o zeitate locală însușita de evrei, ci de o manifestare a zeului suprem, ’ El; deci, de o treaptă în revelarea progresivă a lui Dumnezeu. • The Standard Jewish Encyclopedia, Cecil Roth Editor în Chief, Revised ed., Massadah Publishing Co., Jerusalem - Tel-Aviv, 1966, la lema GOD
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a acționa În chip creator. Ca atare, esențial În pregătirea profesorului pentru lecție este de a pune În joc toate cunoștințele sale și Întreaga lui pricepere, nu pentru a transmite pur și simplu niște cunoștințe de-a gata ce trebuie Însușite, ci de a insufla elevilor săi dorința și posibilitatea de a le dobândi, pe cât este cu putință, prin ei Înșiși, printr-un studiu cât mai activ, mai intensiv și pasionat. Rolul profesorului este să organizeze Învățarea În termeni de activități
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
asocierea unor elemente considerate În mod obișnuit disparate. Sunt indicate, Îndeosebi, În predarea literaturii, a muzicii, a artelor plastice și a diferitelor meserii,propice vârstelor mai mari de 8 ani. Prin reflecție, metodele euristice conferă, deci, o valoare operațională cunoștințelor Însușite. Principalul este ca elevul să fie pus În situația de a face apel la propriile lui informații, pe cât posibil, din proprie inițiativă, profesorului revenindu-i sarcina să sprijine prin Întrebări „de descoperire” efortul acestuia, să provoace contradicții În mintea elevului
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
procesul care face posibilă crearea de cunoștințe.” (1970, p. 88) Este Împărtășită astfel convingerea că numai știința câștigată prin experiență proprie Îi aparține cu adevărat elevului; și că numai atunci el va fi În stare să se folosească de noțiunile Însușite ca de veritabile instrumente ale muncii saleintelectuale. „Predăm o materie - susține același prestigios psihopedagog american, Bruner - nu pentru a produce mici biblioteci vii ale acelei materii, ci pentru a-l face pe elev să gândească singur, după legile matematice, să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cultură. Acțiunea privită ca aplicare de informații. Dincolo de a-și dovedi vocația euristică, explorativă, de a deveni o veritabilă sursă de cunoaștere, acțiunea practică mijlocește o confruntare directă cu situații reale, concrete, creează prilejul aplicării sau valorificării creatoare a experienței Însușite. Cunoștințe, principii, legi și teorii pot fi transferate În noi contexte, În condițiile impuse de noile situații-problemă care urmează a fi rezolvate. În felul acesta acțiunea practică poate să confere o anumită certitudine și credibilitate cunoștințelor și ideilor Însușite și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
experienței Însușite. Cunoștințe, principii, legi și teorii pot fi transferate În noi contexte, În condițiile impuse de noile situații-problemă care urmează a fi rezolvate. În felul acesta acțiunea practică poate să confere o anumită certitudine și credibilitate cunoștințelor și ideilor Însușite și, În același timp, să favorizeze dezvoltarea capacității de anticipare, de apreciere a valabilității practice a soluțiilor, dezvoltarea capacității de a lua decizii viabile pe baza procesării informațiilor achiziționate. Așa se explică, În bună parte, de ce, spre deosebire de Învățământul tradițional care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să-l atingă, fie că li se prezintă mijloacele (datele) și apoi li se cere să afle rezultatul așteptat, conceptul de problemă are aici semnificația unui exercițiu de aplicare a unor reguli sau principii cunoscute asupra unui ansamblu de cunoștințe Însușite și ele anterior. O „problemă” obișnuită de matematică, de exemplu, nu constituie În mod real o „situație-problemă”, deoarece drumul spre obținerea rezultatului este dinainte determinat În mod necesar, cu probabilitate maximă, fiind riguros previzibil. Aici, găsirea răspunsului nu cere decât
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
matematică, de exemplu, nu constituie În mod real o „situație-problemă”, deoarece drumul spre obținerea rezultatului este dinainte determinat În mod necesar, cu probabilitate maximă, fiind riguros previzibil. Aici, găsirea răspunsului nu cere decât un efort de reactualizare a unor scheme Însușite anterior, de aplicare a lor. Firește, aceasta nu Înseamnă că matematica nu oferă elevilor și foarte multe situații problematice, dimpotrivă,multe dintre experimentele problematizării s-au efectuat tocmai pe terenul matematicii. Alteori, problema se identifică cu o anumită dificultate sau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dificultățile care ar surveni și, prin aceasta, constituind o premisă deosebit de eficientă a stocării informației (prin integrarea ei În modul de a gândi al elevului). (E. Constantinescu) În activitatea de instruire, asemenea contradicții neașteptate, surprinzătoare pot apărea Între cunoștințele deja Însușite și noile cunoștințe care nu se Încadrează În limitele celor vechi; Între cunoștințele vechi și noile fapte și fenomene pentru a căror Înțelegere și explicare cunoștințele anterioare nu mai sunt suficiente; Între tratarea teoretică și rezolvarea practică; Între realitatea practică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a unei probleme” (N. Volkov). Învățarea prin rezolvare de probleme este „un experiment gândit”, o analiză profundă a cunoștințelor inițiale În scopul ajungerii la soluționarea contradicțiilor ivite, a „descoperirii” lacunei logice din sistemul de argumentație și În legătură cu aceasta - revizuirea conținutului Însușit al reprezentărilor precedente. Nu orice Întrebare care pretinde doar o explicație, este deci o problemă, tot așa după cum nici orice problemă nu poate deveni un pretext de problematizare. În adevăratul ei sens, o situație-problemă are un caracter de ipoteză, iar
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cognitiv și metodologic; - profesorul trebuie să aibă clar În minte obiectivul cognitiv pe care dorește să-l atingă elevii; - situația-problemă trebuie să fie În așa fel concepută Încât să permită fiecăruia să pună În acțiune și să efectueze operații mintale Însușite deja; - profesorul trebuie să aibă, prin urmare, o idee relativ clară asupra operațiilor mintale pe care le reclamă situația-problemă și cu care elevii s-ar putea implica În rezolvarea acesteia; - situația-problemă trebuie să fie În așa fel gândită Încât să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
depozitul de imagini acumulate În timp. Datorită acestei rezerve de imagini el Își permite să se ridice la nivelul unei activități euristice, prin mijloace potrivite și neriguroase de explorare a problemelor și de raportare a lor la alte probleme anterior Însușite (Bruner, 1970, p. 85), deci să Întreprindă noi investigații și descoperiri. Demonstrația tradițională este criticată tocmai pentru faptul că nu a reușit să favorizeze Întrebuințarea datelor concrete, intuitive, Într-o perspectivă euristică. b) Variantele demonstrației intuitivetc "b) Variantele demonstrației intuitive
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
informației, ceea ce echivalează cu o structură operațională, adică cu o structurare prestabilită a operațiunilor mintale care urmează a fi angajate În receptarea acestei realități transfigurate. În plus, demonstrația audiovizuală asigură și o fixare mai bună În memorie a noilor cunoștințe Însușite. Cercetări recente atestă faptul că omul reține 30% din ceea ce vede și 20% din ceea ce ascultă, iar În condițiile asocierii văzului și auzului păstrează o proporție de 65% din informațiile care se adresează deodată ambelor simțuri. Demonstrația spațiului. Tehnicile audiovizuale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
poate Îmbina foarte bine cu jocul simulativ, cu interpretarea de roluri și cu dezbaterea În grup. În această ipoteză, studiul de caz se folosește nu pentru Îmbogățirea cunoștințelor cu noi achiziții, ci pentru aplicarea sau valorificarea creatoare a unei experiențe Însușite deja la noi condiții și În combinații noi, impuse de noua situație-problemă, care urmează să-și găsească rezolvarea pe baza unui efort comun de gândire și de imaginație, și deci, de Îmbogățire pe această bază a experienței proprii. Utilizat ca
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de acțiune bine elaborate și consolidate, ci implicit contribuie și la realizarea altor sarcini, cum ar fi: - adâncirea Înțelegerii noțiunilor, regulilor, principiilor și teoriilor Învățate, prin aplicarea lor la situații relativ noi și cât mai variate; - consolidarea cunoștințelor și deprinderilor Însușite (temeinicia Învățării), ceea ce face să crească probabilitatea păstrării În memorie a lanțurilor motorii și verbale, mai ales; - dezvoltarea operațiilor mintale și constituirea lor În structuri operaționale; - sporirea capacității operatorii a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, oferind posibilități noi de transfer, productiv
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o receptare repetată În mod mecanic a regulilor, a legilor, a definițiilor de Învățat sau la aplicarea stereotipă a acțiunilor date etc., la Însușirea lor ca automatisme. Autorizarea insuficient conștientizată atrage după sine, În mod inevitabil, stereotipia reacțiilor, rigiditatea deprinderilor Însușite, de unde și dificultatea de a aplica asemenea automatisme În alte situații, diferite de acelea În care ele au fost dobândite inițial. Așa se explică de ce Întâlnim adeseori elevi care nu reușesc să raporteze cunoștințele Însușite (definițiile, regulile, principiile etc.) decât
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
inevitabil, stereotipia reacțiilor, rigiditatea deprinderilor Însușite, de unde și dificultatea de a aplica asemenea automatisme În alte situații, diferite de acelea În care ele au fost dobândite inițial. Așa se explică de ce Întâlnim adeseori elevi care nu reușesc să raporteze cunoștințele Însușite (definițiile, regulile, principiile etc.) decât la aceleași exemple și situații pe care le-au Întâlnit În manuale sau pe care le-au auzit În cursul explicațiilor primite În timpul lecției. Desigur, nu este vorba de a nega importanța excepțională a Însușirii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Interpretarea de roluri ajută elevii să Înțeleagă mai profund unele conflicte istorice, personalitatea și comportamentul oamenilor din perioade depărtate, interrelațiile sociale, structurile și dinamismul unor acțiuni, procese, fenomene etc. Ei au posibilitatea să aplice la situații noi date și concepte Însușite anterior, să se exerseze În rezolvarea unor probleme care necesită experimentarea unor strategii alternative, adoptarea de decizii optime, evaluarea de situații și rezultate; să exerseze și să consolideze structuri de vorbire orală etc. Această cale favorizează obținerea cu rapiditate a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ordin instructiv, respectiv disponibilitatea acestuia de a-și însuși informațiile transmise și de a le operaționaliza într-un mod eficient, creativ. În evaluarea adaptării de tip pedagogic trebuie luați, așadar, în vedere indicatori referitori la: gradul de operaționalizare a cunoștințelor însușite; nivelul de dezvoltare a aptitudinilor; discordanța între nivelul de performanță și nivelul de aspirație; experiența subiectivă a eșecului la învățătură. Cel de-al doilea aspect al adaptării/dezadaptării, menționat mai sus, se referă la capacitatea elevului de a relaționa cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În fapt, și în timpul conservării cunoștințelor imaginile suferă modificări, față de perceperea lor inițială. Apoi ideile noi se bazează totdeauna pe informațiile acumulate în prealabil. Volumul experienței are o mare influență asupra posibilităților de creație. Contează nu numai volumul de cunoștințe însușit, ci și varietatea lor. Într-adevăr, se cunosc multe cazuri când soluționarea unor probleme într-un domeniu s-a realizat prin analogie cu fapte constatate în altă disciplină. Acesta este unul din argumentele pe care se sprijină pedagogia, când acordă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ingineri. În România părea Însă nepotrivit să se treacă direct la o metodologie inductivă, atâta timp cât noțiunile fundamentale de matematică, științele naturii sau etică nu fuseseră parte a cunoștințelor generale predate la nivel gimnazial. În absența unor noțiuni de bază bine Însușite, studenții ar fi fost incapabili să beneficieze de avantajele metodologiei empirice 17. Reforma educației era interpretată În analizele autorilor pro-europeni În relație cu socializarea, Înțeleasă ca proces cultural, marcat de specificitățile structurii sociale, de nivelul de dezvoltare economică și de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de socializare asupra nou-veniților. Competiția pentru posturile de responsabilitate relativ puține inculcă viitorilor lideri anumite moduri de a se comporta. Ceea ce li se inculcă sunt, mai întâi, felurile de a se comporta, ce asigură ascensiunea în ierarhie. Numai că, odată însușite, aceste norme devin norme de conduită pentru cei ajunși la vârf. O diferență notabilă între elitele franceze și cele britanice ține parțial de socializările în cadrul instituțiilor de învățământ superior, foarte diferite între ele. Într-adevăr, formația primită la Oxford sau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mâini nu se Îneacă. Cine e dispus să ceară ajutorul găsește calea cea dreaptă: „Drumul cel bun se află Întrebând”; „Cine nu vrea să asculte sfaturile nimănui va Învăța pe seama lui”.) Gardul fără proptele cade În timpuri grele. (Cunoștințele/informațiile Însușite, neînsoțite de temeinice deprinderi de a le folosi, nu vor face față rigorilor diferitelor examene ale vieții: „Omul fără Învățătură e ca pământul fără udătură”.) Învățătura dată rău se sparge În capul tău. (Pentru că cel care-ți primește Învățătura, din
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
studios nu putea accepta că pentru ei cunoașterea limbii engleze era condiția sine qua non a „americanizării”, deci a asimilării de către o societate În care nu se intra oricum. Supraviețuirea, deci americanizarea, incumba acceptarea unor condiții impuse din afară, dar Însușite ca un act de voință individuală. În momentul În care a Înțeles că românii americani erau cetățeni ai Statelor Unite, el conceda, recunoscînd că „am spus tuturor românilor, de la Început și pînă la sfîrșit: «cei care voiți să vă faceți americani
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
libertății presei și Întrunirilor, a organizării sindicale libere, reprimarea Bisericii și scoaterea În afara legii a unor culte religioase, toate aceste evoluții și altele similare s-au aflat la baza cauzelor politice ale emigrărilor”. Cu toate opreliștile impuse de Moscova și Însușite Întocmai de București, „după al Doilea Război Mondial România se situează pe locul cinci printre țările est-europene” ca număr de emigranți, cu „un procentaj scăzut, de numai 6,9% din imigrarea totală În SUA originară din zonă”. Chiar și așa
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]