265 matches
-
pe oricine de moarte cu politica lor - treizeci și șapte de ani? Ei, drăcie! Mă mir cum de nu v-a sărit o doagă, domnul e Mundy. Mă mir cum de nu v-ați scrîntit! — Dar tartorii, domnule? Întrebă Giggs Însuflețit. Cred că erau cruzi, domnule, nu-i așa? — Ei, zise domnul Mundy cinstit, sînt ofițeri buni și răi, amabili și duri, oriunde te-ai duce. Dar regulile Închisorilor... Își Încreți nasul. Regulile Închisorilor erau teribil de stricte. Voi credeți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pe care trebuie să recunosc că eu și Fran o golim aproape de unele singure), mă ridic să mă duc la toaletă. În vreme ce-mi croiesc drum prin restaurantul Înțesat, arunc Într-o doară o privire la clienți: toată lumea discută Însuflețit și se distrează, iar eu constat că mă simt minunat, acum că am revenit printre oameni. Exact așa mă simt, de parcă aș fi fost Închisă departe de viața reală. Însă norii care mă despărțeau de ea, care mă alienaseră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ocupă de film. — Ce faci acolo, corcitură amețită? Cât durează să pui toată chestia asta în funcțiune? Operatorul bâlbâie niște scuze în urdu. Și vorbește-mi în engleză! Nu suport să aud maimuțăreala asta de limbă blestemată! — Iertați-mă, sahib! Însuflețit peste măsură, prințul Firoz le cere scuze oaspeților săi, iar Pran aruncă o privire spre rândul de scaune din spate. În timp ce operatorul încearcă să-și pună mașinăria la lucru, Privett-Clampe continuă discuțiile politice, spunând lucruri pe care Pran nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
gândim logic acum. Noroiul și celelalte indicii ne-au trimis către Central Park. Și părul... Știți partea aceea, Movila Câinilor? E tot pe acolo. - Da, e chiar vizavi, întări Sellitto. Locul în care toată lumea își duce câinele. - Kara, întrebă el însuflețit deodată, Cirque Fantastique are și cai? - Nu, răspunse ea. Niciun fel de numere cu animale. - Bine, să lăsăm circul deoparte deocamdată. De ce altceva ne-am mai putea lega? Movila Câinilor e chiar lângă intrarea pe aleea de călărie, da? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
profilul criminalului, unde Thom scrisese: IDENTITATEA CRIMINALULUI: ERICK A. WEIR Ausonio răsfoi repede printre hârtii și spuse: - Erick Weir a făcut luna trecută o comandă pentru o pereche de cătușe la Ridgeway Antique Weapons, în Seattle. - Adresa? întrebă Rhyme deodată însuflețit. - Căsuță poștală în Denver. Am verificat deja. Contractul a expirat și nu există indicii despre o adresă permanentă. - Și niciun semn că Weir ar fi locuit în Denver. - Modalitatea de plată? - Cash, răspunseră în același timp Ausonio și Rhyme, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
înghesui printre țăranii de pe coridor. Preotul era tot unde-i lăsase. II văzu de departe și fruntea i se îmbroboni de sudori. Acuma îl recunoscu și se tulbură de bucurie. ― Așa-i că nu mă mai cunoști, părinte? îi strigă, însuflețit, întinzîndu-i mâinile. Preotul îngălbeni, parcă I-ar fi surprins într-o faptă rea. Când Bologa își spuse numele, în ochii lui izvorî o licărire de însuflețire, pe care însă o înăbuși repede, uitîndu-se împrejur, să se asigure dacă nu-l
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mărimea decât după o sută de ani și măcar de-aș suferi pentru acel ceva - nu știu ce, faptă sau cuget - măcar de-aș suferi întreaga mea viață, lipsurile, foamea, luptele (când aș fi putut trăi sătul și liniștit)...” Și la Bârlad, însuflețit de înalte idealuri umaniste își va jertfi mare parte din timp nu numai sensibilităților personale, ci mai cu seamă acțiunilor de emancipare socială și culturală. Sunt anii lui de entuziasm și dăruire sinceră și devotată semenilor aflați în suferință. «Începe
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
acest spațiu unde „aparițiile” se întâlnesc la tot pasul, pietrele trăiesc și vorbesc. Artaud citează, în acest sens, o ciudată relatare a lui Fotios (istoric bizantin din vremea lui Septimius Sever) despre apariția la poalele muntelui a unui betil 1 însuflețit, semănând cu un rotocol de foc ce-și schimbă mereu forma și culoarea și din care răsună voci cu timbru oracular. Un veritabil colossos aniconic care se mișcă și vorbește... Iar lui Artaud îi pasă prea puțin dacă istorisirea bizantinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
o ninsoare orizontală prin amintirea unei dimineți de iarnă. Și, ca în clipa unei magii, pe toate ușile deodată, apărură darurile prințului, stivuite în tăvi mari din argint aurit și purtate de slugi îmbrăcate în mătase purpurie. Focul se înteți însuflețit de noile buturugi aruncate în el, dar și de muzica lăutarilor hotărâți să stârnească invidia muzicanților nemți care nu puteau cânta după ureche, așa cum o făceau ei de-o viață, ci doar cu ochii holbați pe șirul de note scrise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de toată lauda: pasiunea fostului ei soț pentru lectură, pentru cărți. Erau zile în care nu mai ridica ochii din cărțile lui, zile în care uita de tot restul lumii, zile în care o chema lângă el ca să-i vorbească însuflețit despre ceea ce tocmai citise sau despre proiectele lui, zile rare în care întreaga lui ființă se învăluia într-o aură de seninătate și bunăvoință. Pentru câteva zile, Alecu îi arăta un alt chip. Era un înger, un poet, un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
chestii, presupun. O lună sau două la Lake Geneva - contez pe tine să mă vizitezi acolo În iulie, știi -, pe urmă voi fi la Minneapolis, ceea ce presupune sute de dansuri În aer liber, colindarea localurilor, plictiseală. Dar, Tom, adăugă el, Însuflețit brusc, nu crezi că a fost un an grozav? — Nu, a declarat apăsat Tom - un Tom nou, Îmbrăcat la Brooks, Încălțat la Franks. Am câștigat acest joc, dar cred că n-am chef să mai joc altul vreodată. Cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
arma. Dar rămăsese zguduit de cuvintele ei. Trebui să se înghesuie prin deschizătură; atât era de strâmtă. Scara era răsucită și abruptă. După primul tur complet văzu un șir de beculețe. Licărirea lor cețoasă făcea ca pasajul să pară mai însuflețit, mai real. Pentru prima dată, prezența lor avu un impact asupra creierului său. Asta era o fermă veche, unde se refugiaseră șaptesprezece criminali condamnați, și care se vădea a fi un fagure cu pasaje secrete. Nu putea fi o întâmplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
ochii. - S-a făcut! spuse cu un glas calm Elena, care intra - dar, totuși, mai vibrant ca de obicei, și cum vestea păru a liniști pe mamă-sa, fata se duse iar la Nory și îi vorbi încet și mai însuflețit Cuvintele Linei nu spuneau nimic nou lui Mini. Da! Vinovată era Mika-Le. Știa! .. . Dar ce fel? . . . Erau acolo două victime - Lenora și Elena - și durerile lor nu erau deloc împreunate - nu erau una și aceeași. Mini privi iar pe Lenora
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
e. Și așteptă reacția ei. Urmă o lungă tăcere. Prea lungă. Iar răspunsul, când veni, nu veni de la fată. Cineva îi sări în spate și îl doborî. Alte siluete țâșniră din tufișuri și-l înșfăcară. Reuși să se ridice, luptând. Însuflețit de o profundă oroare, continuă să lupte, chiar și după ce mai multe mâini viguroase îl imobilizaseră, copleșindu-i capacitatea, de rezistență. O voce bărbătească zise: ― O.K., băgați-l în mașină și s-o ștergem. În timp ce-l înghesuiau pe bancheta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
un cerc, vede cărarea ce o duce spre băiatul din Clădirea Albastră. A zăcut zile și nopți în șir. Când era trează sfredelea tăcerea compactă a peșterii și se uita la pian, acesta sta amuțit în locul lui, dintr-un obiect însuflețit s-a transformat într-o bucată de lemn, ca trupul Mariei, în jurul ei s-a instalat tăcerea și moartea. După multă vreme s-a ridicat sleită de puteri, s-a târât până la gura peșterii, așteptând să vadă mormane de merinde
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
aceiași pași neauziți până la scaunul de lângă mine și s-a așezat cu un icnet de ușurare. Îi simțeam umărul aproape și îi auzeam răsuflarea prefirată prin mustața bogată. În clipa următoare, simțeam că am prins aripi și i-am răspuns însuflețit: Este „Așezământul” lui Antioh Cantemir voievod pentru școli. Iaca ce spune vodă: „Și au luat mănăstirile moldovenești asupra lor șapte sute și doodzăci de galbeni într-un an,...iar mănăstirile cele grecești, care sânt închinate, ș-au luat asupra lor șase sute
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
că ea va îmbătrâni în tot acest timp. La treizeci de ani începi să îmbătrânești și trebuie să profiți de orice clipă. Nu știu dacă mă puteți înțelege. ÎN TIMP CE RIEUX MURMURĂ CĂ I SE PARE CĂ ÎNȚELEGE, TARROU SOSEȘTE, FOARTE ÎNSUFLEȚIT. ― Tocmai i-am cerut lui Paneloux să ni se alăture. \ Și ? S-a gândit și a spus da. Asta mă bucură, spune doctorul. Sunt mulțumit să știu că e mai bun decât predica pe care a ținut-o. \ Toți oranienii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
pe șaua din spate, petrecîndu-l strîns pe Thomas cu brațele, poate așa făcuse cîndva și c-un iubit de care, astfel, peste ani, Își reamintea nostalgică; era și ea un suflet. Cine știe dacă nu tocmai Creatorul - generos - lăsase lutului Însuflețit de chiar puterea Lui, odinioară, putința de a se Înmulți și altfel decît din plăcere, mai ales că bucuriile sexului trecuseră dincolo de datul originar, se Împreunau bărbați cu bărbați, femei cu femei; mulți dintre mai-marii lumii hotărîseră că așa ceva nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ca-ntr-un ocean în Piața Comitetului Central. Toași, vă dau bilețele cu lozinci și acum le și repetăm: Cea-u-șescu pa-ce! România comunism, Ceaușescu eroism! Vrem fur-na-le și tractoare, nu vrem ar-me nu-cle-are! Nu bombei cu neutroni! Hai, toași, mai însuflețit, mai cu viață, zău așa. Și să aveți în vedere să nu vină tovarășele cu varza la ele, direct dân piață. Elevii să nu joace bâza, ați auzit, tovarășa Miroiu, că la dumneavoastră e dezastru băi, de dau cu voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
tapetați cu mătase de culoare deschisă sunt decorați cu tablouri enorme cu rame aurite, iar pe piedestalurile de peste tot sunt aranjamente florale în cascadă, cum n‑am văzut în viața mea. Femei în haine scumpe, subțiri ca niște scobitori, vorbesc însuflețit între ele, chelnerițele oferă șampanie, iar o fată cu o rochie vaporoasă cântă la harpă. Și ăsta e un prânz de caritate în cerc restrâns? Gazda noastră, doamna Heywood, e o femeie micuță, îmbrăcată în roz, care tocmai vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
n-am putut face altfel. În orice caz n-avea de ce să-mi pară rău: prelungeam întîlnirea cu o oră în plus. Mihaela arăta tot timpul o veselie și o exuberanță aproape neobișnuită. Parcă adunase toată primăvara în ea. Vorbea însuflețit, râdea zglobiu de toate lucrurile, se agăța sprintenă de crengi, alerga pe alei și făcea o mulțime de ștrengării fermecătoare. Părea o Mihaela nouă cu însușiri noi, care n-avea nici o asemănare cu cealaltă pe care o cunoscusem până atunci
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
la mecanismul fin al ceasului elvețian, tot așa cum este imposibil să iei din mâna de matematician a contabilului creionul și să-i 1 Cuvinte atribuite lui Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord. pui în loc condeiul artistic al poetului. Ar fi o utopie! Așa că, însuflețit de aceste gânduri, care îi reînviară în întregime țelul râvnit și care îi goniră norii negri, ce îi întunecaseră lui sufletul, Osvald porni din nou, cu un avânt și mai puternic parcă, să scrie, căci această nobilă și mistuitoare îndeletnicire
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
este permis. În plus, se tot vorbește, la modul general, despre așanumitul liber-arbitru; ei bine, chiar vreau să se știe că și eu am unul, unul foarte solid, și că sunt în putere să mi-l folosesc după voie!” Și, însuflețit cu totul de concluzia aceasta pornită din ambiție, își străbătu înainte, până la capăt, traseul. Atunci când ajunse în fața localului public cu pricina, se opri câteva clipe și privi meditativ și tacticos, de parcă dorea să surprindă corect, cu privirea lui ageră, fiecare
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
dintr-o familie de samurai. Nobunaga privi țintă în ochii copilului, dar acesta nu-și mută privirea. — Ce cântai? Trebuie să fi fost o melodie din muzica Barbarilor de la Miazăzi. — Într-adevăr. Era un Psalm al lui David. Copilul părea însuflețit. Vorbea cu o asemenea ușurință, încât părea să fi așteptat ziua în care să poată răspunde la o asemenea întrebare. De la cine l-ai învățat? — L-am învățat de la Părintele Valignami. — Aha, Valignami. Îl cunoașteți, stăpâne? întrebă Ieronim. Da, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de clasa a șasea. Dar asta doar când mă privea pe mine, fără să-mi adreseze un cuvânt, într-un an de zile. Îndepărtez, prin urmare, cu grijă capul micuț al Licornului din poala mea de "Alice", licornul de jucărie, însuflețit, ce m-a întâmpinat dintr-unul din colțurile careului, pe plajă, cu privirea elevului de clasa a șasea. Mă apropii și aș dori să-i relatez mamei ce mi s-a întâmplat sau mai degrabă "tatălui" meu cu sânii tari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]