263 matches
-
fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe. Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, Îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când Îți sună ceasul, Îți iese-nainte a de ți-a fost ursită și ți se pare c-ai apucat pe Dumnezeu d un picior! 69 Vestea căsătoriei tinerilor se răspândește repede; narațiunea consemnează și reacția unei instituții neoficiale, gura
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cei doi intră la părinții fetei, care-i spun să-și construiască un bloc În apropierea mea și să nu plece acasă la părinții lui. Basmul Cei trei frați dornici narează istoria a trei frați, cărora le venise vremea de Însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest mister. Sfaturile babei par desprinse din structura unui descântec: să se ducă acasă să dea la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
țăran și răzeș, și o tînără ce Încă frecventa pensionul, trăită acolo În societatea fetelor din cea mai Înaltă aristocrație basarabeană, Îi dă cu franțuzeasca Întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțirietc. -Ce contrast! Între candidatul la Însurătoare, care fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon Împănată cu vorbe franceze, sau măcar curat rusească, chiar și În moldoveneasca lui țărănească nu găsea alte teme de conversație decît banalitățile și nimicurile vieții de toate zilele
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
fereastră. Între timp, femeia naște un "fecioraș frumos și sănătos". Boierul aude hotărârile ursitoarelor (prima se referă la necazurile prin care va trece copilul, dar de "fata din par" și, în cele din urmă, îi destăinuie soției sale că zorise însurătoarea numai pentru a schimba scrisa ursitoarelor. ("- De, bărbate, cică așa se întâmplă omului, cum e ursit el de mic [...]. Ai fost om bun la Dumnezeu, d-ai auzit tu glasul ursitorilor, cum nu-l aude nimeni. D-aia ai și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o privească și nu-și mai lua ochii de la dânsa." Într-o dimineață, venise vestea că feciorul împăratului, mergând la vânătoare, va trece pe acolo. Un nucleu narativ recognoscibil: feciorul împăratului, "umbla el după vânat, dar gându-i era la-nsurătoare" și "ținea morțiș să-și aleagă singur ursita", o fată crescută la țară, blândă "ca o mielușea" și frumoasă ca Viorica, "fără viclenia și rățoielile celor de la orașe". Se conturează aici un adevărat cod comportamental: "că mai bine e așa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe." Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, "îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când îți sună ceasul, îți iese-nainte a de ți-a fost ursită și ți se pare c-ai apucat pe Dumnezeu d-un picior!" Vestea căsătoriei tinerilor se răspândește repede; narațiunea consemnează și reacția unei instituții neoficiale, gura satului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
doi intră la părinții fetei, care-i spun să-și construiască "un bloc în apropierea mea" și să nu plece acasă la părinții lui. Basmul Cei trei frați dornici [Ispirescu] narează istoria a trei frați, cărora le venise vremea de însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest mister. Sfaturile babei par desprinse din structura unui descântec: să se ducă acasă să dea la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Sortitul Semnalăm, de asemenea, căsătoria ca motiv central într-o serie de basme nuvelistice. În Despina [ChițimiaJ, naratorul popular insistă asupra rolului jucat de noroc în alegerea partenerului potrivit. Toate le alegi în lume, dar soțul ori soția nu, și-nsurătoarea ori măritișul mai merge și la noroc: dacă ai noroc, câștigi, dacă nu, nu." După o îndelungă căutare, flăcăul, care terminase de efectuat stagiul militar, își găsește o fată cu care se-nsoară. Abia după căsătorie, fata își arată adevărata
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
încă frecventa pensionul, „trăită acolo în societatea fetelor din cea mai înaltă aristocrație basarabeană“ (1, 17), „îi dă cu franțuzeasca întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțiri“ (1, 16) etc. „Ce contrast!“ (1, 17), între candidatul la însurătoare, care, „fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon împănată cu vorbe franceze, sau măcar curat rusească, chiar și în moldoveneasca lui țărănească nu găsea alte teme de conversație decît banalitățile și nimicurile vieții de toate zilele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Raluca asta era o bombă care s-a înșurubat în inima lui Tudorel și da să explodeze. Nici Tudorel nu era un terchea-berchea. Avea Mercedes și costume scumpe, făcute cu sudoarea frunții sale. Prinsese destul cheag ca să-și permită o însurătoare cu cea mai cea fată din tot cartierul Țicău. Lumea din acest cartier îi cunoștea prea puțin pe Raluca și pe Tudorel și nici nu era prea interesată de idilele nocturne ale unora sau altora. Tudorel a fost invitat, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bine priponit un scrânciob în jurul căruia se dansa în fiecare Duminică la hora satului. Se putea să nu fiu prezentă și eu? Era evenimentul cel mai așteptat de bătrâni, dar în special de tineretul satului. Cu săptămâni înainte, băieții de însurătoare rezervau lăutari ca în acea seară să-și aleagă sortita. Cea mai mare plăcere pentru mine era să-i văd dansând. Fetele aveau ii cu trandafiri cusuți din mărgele și fuste uni din stofă fină, pliate mărunt, iar băieții erau
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Sunt nebun de amor; da, fruntea mea Îmi arde, tâmplele-mi se bat, sufer peste poate, parcă sunt turbat”. Iubirea lui, terestră, e mascată platonic și, om de onoare aflat Într-o situație delicată și compromițătoare, face pasul hotărâtor spre Însurătoare. Zița e rușinoasă și rușinată („Zița vine rușinoasă”) de situație, la modul simulant, din moment ce - după lăsarea Întunericului - colindă ulița ambetată (Își lasă mătușa dormind acasă) și-l așteaptă pe Rică, noaptea, În iatacul ei. Or, Rică e un necunoscut: au
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
gândul la suferințele altora dintre amantele mele mă lasă indiferent, ba uneori mă și agasează. O singură dată, în tinerețe, am vrut să mă căsătoresc, dar fata a zburat. De atunci încoace, niciodată nu m-am mai gândit serios la însurătoare. Observațiile mele asupra statutului de om căsătorit m-au determinat să alung asemenea gând. Singurele căsnicii fericite pe care le-am cunoscut au fost cea a prietenilor mei Victor și Julia Bandstead din Cambridge, iar în teatru, cea a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
începutul jurnalului este sunt o c....-. Al doilea, că locuiește în Londra, un oraș scump în care, după absolvirea universității și-a căutat o slujbă, dacă nu bine plătită, măcar una interesantă sau populată cu bărbați chipeși și buni de însurătoare. Autoarea relatează că, un timp a studiat ofertele de serviciu, a trimis scrisori de autoprezentare, fără să fie chemată la interviuri. Așa încât a luat calea amorului liber, satisfăcând altora fanteziile sexuale, surprinzându-și clienții cu propriile-i fantezii. Prostituția, spune
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
despre mine și chiar de bine. Dintr-una-ntr-alta am ajuns și la povestea și împrejurările căsătoriei. E drept că după toate cele petrecute nici măcar n-o întrebasem cum o cheamă. Madelon era numele ei. Se născuse în timpul războiului. Planul lor de însurătoare la o adică îmi convenea. Madelon era un nume ușor de ținut minte. Cu siguranță că știa ce face măritându-se cu Robinson... Că el, chiar dacă i-ar fi mai bine, tot infirm avea să rămână... Ba încă fata credea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ani. Sub acest aspect, ne sincronizam cu Franța. Acolo - arăta Léon Blum (Du Mariage), ei o făceau la 35 de ani, după ce duceau o viață de poligamie. Intervenind în dezbaterile asupra acestei chestiuni, criticul Émile Faguet propunea ca vîrsta pentru însurătoare să coboare, obligatoriu, la 20 de ani! (Cf. Viața Romînească, 2, vol.4, nr. 11, 1907, p. 312) 3. Opere, p. 88. 4. Ibidem, p. 95 5. „Pe maidan”, în Opere, p. 361. 6. Ibidem. 7. „Se mărită fetele”, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
substanțialitate de M. Preda în Cel mai iubit dintre pământeni ? în romanul Moromeții există două perspective asupra modului de constituire a familiei, ambele având ca substrat mitul fericirii prin iubire. Una dintre acestea aparține lui Birică, flăcăul lipsit de speranța însurătorii și cu atât mai mult de speranța de a putea trăi acest mit, deoarece satul, surprins istoricește în al doilea deceniu al secolului al XX-lea, este încă bântuit de fantomatice mentalități: Tocmai pentru el, cel lipsit de speranță, mitul
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
m-am șaezat pe o brână înerbată din marginea drumului și ... cred că am adormit cam vreo oră. La trezire, i-am mulțumit în gând domnișoarei Terente că mi-a dat "numai un pahar" și că m-a săturat de însurătoare. Ajuns la primărie ca să mă cazeze la camera oficială ... mi se spune că nu au așa ceva ... dar văzând că delegația mea este din partea Universității ... după o consfătuire între cei de față ... mi se indică "o familie înstărită" ... a fostului primar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Anglia. Trimis în "perfidul Albion" de unchiul său, care vrea să-l smulgă din starea de trândăvie și moliciune în care se afla, tânărul, departe de a profita de șederea pe meleagurile străine, se pomenește prins în "hidoasa capcană a însurătorii". Primit cu brațele deschise de gazda sa, Mister Tupman un fost negustor, tată a treisprezece fiice, pe care tare i-ar mai surâde să le "căpătuiască" fără a fi nevoit să spargă pușculița ca să plătească în treisprezece rânduri câte-o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fată, pentru lovitură cu vânătăi, pentru lovitură sângeroasă, pentru osluh (nesupunere). Vornicii de târguri vegheau la ordinea și respectarea legilor (obiceiurilor). Pentru răpirea de fată erau prevăzute pedepse foarte aspre, dar călătorii străini constatau că era un procedeu obișnuit de însurătoare, părțile căzând până la urmă la învoială. Se percepeau amenzi mari pentru omor săvârșit în hotarul unui sat, locuitorii acestuia fiind datori să vegheze la siguranța consătenilor, dar și a străinilor, care treceau prin sat. Locuitori din satul Orțești au plătit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fixe ca ale unei incantații, și traseului complet pe care îl parcurge calul în actul său recuperator. Colinda cântă doar despre ultima etapă și cea mai spectaculoasă a procesului inițiatic prin care a trebuit să treacă flăcăul ajuns la vârsta însurătorii. Anterior, el a ieșit din spațiul uman pentru a-și cunoaște strămoșul și a afla de la el marile mistere ale lumii. Ființa istorică a voinicului s-a topit prin imersiunea lui în sacru și fiecare gest al său va arăta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
voinici s-au dus,/ Dar câți mi s-au dus/ Toți mi s-au răpus./ Dintr-atâți voinici,/ De cinci mii ori cinci,/ Iovan Iorgovan,/ Fecior de râmlean,/ Frumos se gătea,/ Bine se-narma/ Și singur pleca/ Pentru vânătoare,/ Pentru-nsurătoare”. Traseul inițiatic este ascendent, atât prin urcarea de la câmpie spre munte, adică în Centrul Lumii, unde va avea loc confruntarea, cât și printr-o „elevație” către izvoarele Cernei și deci către preistoric și Strămoși. Iovan își intuiește destinul și nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Vârsta este a saltului ontologic, iar criza aparține cosmosului care „Strigă azi, și strigă mâine,/ Și poimâine pân’ la prânz” (RobeștiVâlcea)326, pentru a fi auzit de cel care-i imită pe zei. Două sunt aspectele care decurg din finalitatea însurătorii regale: inițierea constituie o condiție sine qua non a succesiunii la coroana ființei, iar tatăl eroului, care pare a-l nesocoti pe mezin (de fapt îi testează puterile morale, ceea ce îl face în mod implicit un maestru inițiator), a fost
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
gest fast ce anticipează reordonarea universului: eroul transformă moartea în viață și de aceea poate accede mai departe, în munte. Scopul declarat al mișcării dinspre social spre neant decodează alegoria bine cunoscută a vânătorii: „După vânătoare/ De păsări ușoare,/ După-nsurătoare/ De mândre fecioare”. Atunci când pregătirile sunt intensive, după traversarea Cernei, confruntarea nu se va mai limita la dobândirea fetei sălbatice, va fi una de gradul zero: „Unde să ducea?/ În târg, în Sibiu/ Își lua paloș demischiu;/ ’Napoi să-ntorcea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
creației cu nunta rezidă în echivalența lor mistică, printr-o substituție holomorfică a întemeierii. Lecția inițiatică venită de la planta cu puteri magice are, în același timp, valoare de descântec de dragoste, prin inducerea jubilării festive și provocarea gândurilor masculine de însurătoare. Cununa pe care i-o sugerează ruja fetei, în varianta citată din colecția Viciu, „semnaliza calitatea de fată mare”, iar în textul colindelor „reprezintă un substitut al fetei și se înscrie într-un cod al relațiilor erotice”. In colinda tip
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]