499 matches
-
degetul mare îndoit, aprox. 40 cm.; prăjină și măsură, și instrument la bătaie; răpăguș derdeluș (răcuș); sărbușcă hrana săracului, zer + făină; sâială sfială; stânjen măsură, aprox. 220 m.; tinchește suferă (boală); a zâghiri a tulbura, a ameți; a zgândări a întărâta; zgherăt, a zghera a răcni, plângând. b) PORECLE: aguridă, atacatu, basocel, bleotu, brișcan, brutariu, bulău, bulichi, buric, buriu, buruiană, cacea, căpreanu, cârtiță, chiruc, chelicică, cherpedin, chiorcea, cioabă, ciotcă, ciulică, clău, clisoi, corpaci, crăciun, cucu, drumea, fesoi, fluture, gârmăcioaia, gât strâmb
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
bătăi, a urmat, printre lovituri de ciomege, o gimnastică istovitoare. Obișnuit să încaseze lovituri de la box, sport pe care îl practicase în libertate, Plapșa și-a fixat bătăușii cu privirea pentru a le observa reacțiile: unii plecau capul, alții erau întărâtați și îl loveau mai cu sete. Dintre torturile la care a fost supus amintește: statul în picioare în fața priciului zile și nopți la rând (erau ridicați cu lovituri de ciomag dacă se prăbușeau), statul în poziția de „demascare” (statul în
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
îi tremura între degete, obrajii sublocotenentului de sub ștreang se umplură de viață, iar în ochii lui rotunzi se aprinse o strălucire mîndră, învăpăiată, care parcă pătrundea pînă în lumea cealaltă... Pe Bologa, la început, privirea aceasta îl înfricoșă și îl întărîtă. Mai pe urmă însă simți limpede că flacăra din ochii condamnatului i se prelinge în inimă ca o imputare dureroasă...Încercă să întoarne capul și să se uite aiurea, dar ochii omului osîndit parcă îl fascinaseră cu privirea lor disprețuitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ai realizat și sensul renumelui pe care-l acreditează zvonul par asemănătoare, dar trebuie să luăm seama și să nu le confundăm. Zvonul este un flaut în care suflă bă-nuielile, invidiile, conjuncturile. Este un instrument atât de simplu, încât monstrul întărâtat cu nenumărate capete, discordanța și nehotărâta gloată pot să-l mânuiască cu ușurință (Henric al IVlea). Bârfa nu este departe de zvon. Ea asigură o eficiență în spiritul colectivității, este elementul central al sănătății noastre sociale. Ca vocea ecoului, zvonul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
turc vor sta în Țările Române pentru a supraveghea situația de aici. ei trebuind să ofere, „în comun”, domnilor părerile și sfaturile lor, „ori de câte ori vor remarca unele abuzuri grave sau vreo măsură dăunătoare liniștei țarii*0J.Asemenea prevederi i-au întărâtat și mai tare pe locuitorii Principatelor, nu numai împotriva puterii protectoare, ci și împotriva turcilor, în care nu mai puteau avea bază. Din acest moment, ei „trebuiau să caute aiurea sprijinirea drepturilor lor, împotriva încălcărilor rusești'*34. Poarta a reacționat
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
în primul rând ce urât ești cu floacele alea? Dă-o, dracu’, jos. Mai devenea enervant și că toți profesorii îl dădeau pe Șăfu exemplu pentru comportament ireproșabil și alte bazaconii. Bine, îl mai dădeau și la plesneală, să ne întărâte, pentru că nu trebuie să credeți că tuturor le era simpatic. Cred că nimănui pe de-a-ntregul. Dar având el performanțe pe la olimpiade, puteau raporta depășiri de plan. Șubi avea dreptate, în fond. El era mai mare ca noi cu vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cu câțiva, afară de câțiva nefrecventabili, dar care pentru Farmacistu erau niște autorități literare. Dau fiecăruia cartea și le explic că nu e nimic jignitor. Fac pe apostolul. Asta au făcut cei din sat, au venit la Farmacist și l-au întărâtat să mă dea în judecată. Aveau boală pe mine, că nu le dau bună ziua. Au încercat să se folosească de el, în loc să mă aștepte la cotitură, hai ne frigem, coaie! Dar nici unul din sat nu citise cartea. Doar popa, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dar când un Nicolae Iorga, ignorând și falșificând, vine și compară pe Chira cu... "Ghiță Cătănuță", iaca, vedeți, îmi cam sare muștarul în nas și încep să cred că prostia locuiește deseori în Academii". Această impertinență a avut darul să întărâte, cu bună dreptate, spiritele. Și gâlceava de presă a izbucnit. Replicile care i se dau lui Panait Istrati și insistenților săi elogiatori, în speță H. Sanielevici care publică în Adevărul literar și artistic (septembrie 1924) un amplu studiu de analiză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
prea deocheate și mai fără perdea, dezlănțuite prin pădurea Pele șului, unde rătăceam cu toții Într-o vară, și asta numai și numai din pricină că masculul sau faunul, sau silenul, sau sati rul - ge niile silvestre personificând forțele sălbatice ale naturii - era Întărâtat pe atunci de carnea albă și ațâțătoare, prin farmecul ei lenevos și lasciv, a prietenei și colaboratoarei noastre; eu mai păstrând și astăzi aci, În fața mea, ca un presse-papier În aten ția musafirilor mei de treabă, o piatră lunguiață și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aduce pe acești pașnici și fideli cetățeni ai României eterne, dedicați prin profesie Păcii și Binelui, în postura de „bandiți”, de „criminali”, de „uneltitori”, așa cum pretindeau procesele verbale de anchetă și sentințele tribunalelor militare? Răspunsul este unul singur: ceea ce îi întărâta pe torționari era mărturisirea lor candidă, nedezmințită, de ostași ai lui Hristos și de frați peste veacuri ai seraficului Francesco d’Assisi. Comportarea normală într-o lume a urii patologice, a „luptei de clasă”, dragostea față de semenii năpăstuiți, cărora dictatura
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a cerut pentru el, că doar i-i frate... Și... și m-ai dat?! M-ai dat?! țipă ea revoltată. Cred că trebuia să fiu și eu întrebată! Nu-s roabă! Poți să te pui de-a curmezișul dragostei? o întărâtă Ștefan cu zâmbetul lui ascuns în mustață. Va să zică, m-ai dat!! M-ai dat!! Sigur!! Mă alungi!! strigă ea în culmea disperării. Voichiță! Lasă! O să plec singură! Plec la mănăstire!! Voichițo!! La mănăstire!! Ștefan îi șterge lacrimile și râsul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mă convinge să o las mai ușor. Sincer, acum pot să îți spun că uneori o făceam ca să te provoc, să văd la ce argumente mai poți apela. În sinea mea te admiram, dar simțeam și plăcerea de a te întărâta. Am să te invit la o masă cu mai mulți prieteni, ambasadori bine informați, cu care este bine să te cunoști și să conversezi. Voi veni cu cea mai mare plăcere, dar numai cu ambasadorul meu. Niciodată, această persoană nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
dimineața, bate vânt rece. Vâjâie prin arborii mari de la margine, fâșâie prin câțiva stejari cu frunza uscată rămasă pe ramuri. Depărtările se pierd în ceață, întăiu ușoară ca un fum, apoi tot mai deasă. Din sat de la Oprișeni vin lătrături întărâtate de câni; țărci în crâng se chiamă cu țipete aspre. Clopotul de la biserică sună un timp. Și cum vântul crește, se umflă prin copaci și prin crâng, zgomotele împrejurimilor parcă tac, și rămâne numai sunetul de ape în răscoală a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
față, după un deal și o vale în care „GAZ”-ul redacției parcă zbura, îl ruga să zăbovească atît cît să-și scoată ochelarii. „De-acum, barem nu văd!”, zicea de-a dreptul înfricoșat, vorbe care în loc să-l descurajeze, îl întărîtau pe E.N. să conducă mașina în stilul său agresiv. * Ori de cîte ori fac cîte o pauză de lectură, jos la bufetul Bibliotecii Academiei, îl văd pe șerban Cioculescu șuetînd cu vervă inlasabilă și contagioasă. Am ajuns să cred că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe acoperișul unui autobuz deteriorat. O mulțime apărută de nu știu unde încerca să oprească „hardughia”. Cînd a reușit, șoferul și alți cîțiva inși au fost extrași de la locurile lor și maltratați. Nu-mi era frică, dimpotrivă, agresiunea celor de jos mă întărîtase. Am aruncat o frînghie înnodată (de unde o aveam?) în jurul unui soldat din mulțime pentru a-l imobiliza. Am început să-l trag spre mine; voiam pur și simplu să-l bat. Înainte de a reuși, m-am trezit din nou. *„De la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-au părut încurcate, Filioreanu adună firele discuției și le împletește cum vrea el: „Unii tovarăși se întreabă «cum s-a ajuns în această situație?» S-ajunge, domnule, s-ajunge... Uitați-vă în istoria civilizațiilor celor mai perfecte!” Vorbind, se întărîtă, duce mîna la buzunarul interior al hainei, o scoate, strînge pumnul, amenință: „Dacă trebuie, punem mîna și pe pușcă!” în fine, ca să nu plecăm cu gîndul că doar alții sînt vinovați, ne trîntește în față „adevărul”: „Ni s-a tocit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bătăi, a urmat, printre lovituri de ciomege, o gimnastică istovitoare. Obișnuit să încaseze lovituri de la box, sport pe care îl practicase în libertate, Plapșa și-a fixat bătăușii cu privirea pentru a le observa reacțiile: unii plecau capul, alții erau întărâtați și îl loveau mai cu sete. Dintre torturile la care a fost supus amintește: statul în picioare în fața priciului zile și nopți la rând (erau ridicați cu lovituri de ciomag dacă se prăbușeau), statul în poziția de 'demascare' (statul în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
felul lui de a se lua în serios îi face pe cei doi militari libanezi din fața lui să izbucnească în râs). Steaguri galbene în Libanul de Sud, alb-albastre în nordul Israelului. Cele două șiruri de drapele se sfidează și se întărâtă reciproc la o sută de metri distanță unul de celălalt. Tot așa cum mult mai la sud, pumnii se ridică tot mai amenințători pe măsură ce te apropii de fosta linie verde care-i separa pe palestinieni de israelieni. Gush Emunmim contra Hamas
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ucis întreaga populație, a aprins clădirile, lăsându-le să ardă până la mistuire. Distrugerea Caffei și Sudacului, cele mai mari centre comerciale ale Hoardei de Aur la Marea Neagră și masacrarea a mii de locuitori nevinovați din toate orașele Crimeii, l-a întărâtat pe Toctai la culme. Adunându-și toate rezervele sale de oameni, el a ordonat intrarea în campanie contra lui Nogai, în preajma iernii. În decembrie 1299, când Nogai se afla încă la Sudak, marele han apăru cu oștile sale pe Nipru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Alexandra n-o să-și petreacă următoarea sîmbătă cu el pentru că are meditație. Din momentul acela, toți par niște nebuni : Tavi cu amocul lui pur masculin (a cărui obscenitate e perfect redată de Pavlu), Iulia cu plăcerea ei de a-l întărîta, noul ei partener cu pretențiile lui de raisonneur, pînă și bunica pentru că trăiește printre ei. Imaginea lor strînși în jurul fetiței, punînd-o să arate care-i tata și care-i mama ca să stingă conflictul, e un tablou de familie horror cu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nici nu ar putea fi, clarviziunea ducând în genere la îndoială și inacțiune. Conducătorii de mulțimi se recrutează mai ales dintre nevrotici, dintre anxioși, dintre semialienații ce se află în pragul nebuniei. Disprețul și persecuțiile nu fac decât să îi întărâte și mai mult. Interes personal, familie, totul este sacrificat. [...] Mulțimea ascultă totdeauna de omul înzestrat cu o voință puternică. Indivizii reuniți în mulțime, pierzându-și orice voință, ei se îndreaptă din instinct spre acela care are una. Nu nevoia de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și pe produse. Domnitorul Alexandru Ioan Mavrocordat a răspuns la 2 aprilie 1785, reglementând obligațiile târgoveților față de Episcopie după vechile prevederi. O atmosferă de încordare și de revoltă se înregistra la Huși în 1824, când unii locuitori erau acuzați că „întărîtau obștea târgoveților de a nu recunoaște episcopiei drepturile acordate ei asupra târgului”. Abia în 1834 s-a pus capăt acestei situații, dar Episcopia va exercita o mare influență asupra orașului până în 1858. Un centru de frământări și răzvrătiri, care a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cavalerie a fost, pot zice, desființat, căci caii, neputând avansa decât foarte încet printre grămezile de pietre cubice scoase din pavaj, erau loviți cu ciomege la picioare și cădeau împreună cu călăreții care erau imediat dezarmați. Iar mulțimea, amețită de succes, întărâtată de conducătorii ce încurageau lupta din balconul caselor Roznovanu, devenea din ce în ce mai furioasă și mai compactă și înaintă spre palat învârtind în vârful ciomegelor coifurile cucerite de la soldați ca trofee de război. Atunci un regiment de infanterie se prezintă în fața răzvrătitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aer, îmi zise el; simt că mă înăduș. Ne-am suit într-o trăsură și am mers la Copou. Acolo, priveliștea frumoasă, verdeața care înviese spornic după o lungă iarnă, aerul, lumina, soarele încălzitor, toate aceste, în loc să-l liniștească, îl întărâtară și mai tare. Hai la Maiorescu. El e filosof, om, de sfat, poate m-a învața ce să fac, suspină amicul meu. Ne-am întors la Maiorescu, însă, când să pun mâna pe clopot ca să sun, mă uit la el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un discurs trăznet la Chișinău, pe 6 ianuarie, de Bobotează: făgăduise să nu cedeze nicio palmă din teritoriu, fie ce-o fi. Peste câteva zile, față de prietenii adunați la el, șeful de gară își mărturisi neliniștea: "De ce să-l mai întărâtăm oleacă pe Marele Urs? În vremurile astea nenorocite, drepturile noastre ar putea să nu atârne cine știe ce față de dreptul celui mai puternic." Locotenentul nădăjduia că insațiabilul vecin era deja destul de ocupat în nord, unde finlandezii îi dădeau de furcă, ca să se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]