25,460 matches
-
actuale și la deșteptarea poporului în a conștientiza corect realitatea care îi determină. Important este ca accentul forte să fie pus pe unitatea și identitatea națională, pe conștiința natională a întregii societăți care trebuie neapărat să conștientizeze corect problema identitară întemeiată pe originea neamului românesc. Dacă aceste subiecte nu vor fi soluționate în timpul apropiat, atunci situația socială din țară se va destabiliza și mai profund, atrăgând în sine tot mai mulți factori negativi. Actualmente, fiind la o etapă crucială a destinului
Unitatea naţională – substanţă în salvarea societăţii basarabene [Corola-blog/BlogPost/94037_a_95329]
-
secretar științific al Institutului A. D. Xenopol și apoi de Director al Centrului de Istorie și Civilizație Europeană din cadrul Academiei Române, filiala Iași, de profesor universitar și de conducător de doctorat, Gheorghe Buzatu a adus o contribuție majoră la promovarea istoriei autentice, întemeiată pe documente de arhivă și susținerea cu curaj a unor noi interpretări, chiar dacă acestea nu se înscriau pe linia unor «directive politice» mai vechi sau mai noi. A desfășurat o bogată activitate în cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România, mărturie
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
o operă impresionantă, privind o tematică variată: istoria petrolului, istoria marilor spioni, cel de-al Doilea Război Mondial, monografii dedicate lui Nicolae Titulescu și Mareșalului Antonescu, lui Nicolae Iorga, Nicolae Ceaușescu și I. V. Stalin etc., etc. Lucrările sale se întemeiază pe documente de arhivă din S.U.A., Federația Rusă, Marea Britanie și evident, din România, pe care le-a studiat cu osârdie de-a lungul a cinci decenii de activitate științifică. Gheorghe Buzatu a format o adevărată școală istoriografică, în calitate de profesor universitar
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
spunem că a nu-l înțelege pe Pinter e o mare bucurie. A vedea cât de alunecos este înțelesul lui înseamnă de fapt a te apropia de esență în ce-l privește". Poate se găsește un bun samaritean care să întemeieze o clinică și să-l trateze pe Pinter de dependența de critică. Cu puțin noroc, poate devine abstinent, învață să râdă iar și scrie chiar și o piesă bună'. Nu putem să nu ne amintim de reacțiile adverse stârnite de
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
spunem că a nu-l înțelege pe Pinter e o mare bucurie. A vedea cât de alunecos este înțelesul lui înseamnă de fapt a te apropia de esență în ce-l privește". Poate se găsește un bun samaritean care să întemeieze o clinică și să-l trateze pe Pinter de dependența de critică. Cu puțin noroc, poate devine abstinent, învață să râdă iar și scrie chiar și o piesă bună'. Nu putem să nu ne amintim de reacțiile adverse stârnite de
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
dărîmă. Un sentiment de-o infinită melancolie, o suferință grea, apăsătoare. O milă sfîșiată pentru munca zadarnică a omului, de secole. Nimic nu va mai fi: desigur pentru că a fost greșit întemeiat totul; dar totul era ursit să nu fie întemeiat altfel decît greșit. O părere de rău profundă ca pentru propria mea moarte. (Eu însumi cît voi mai trăi?). Clipe din ce-a fost: curtea lui Ludovic XIV; cruciadele; Beethoven; Napoleon I; romantismul german; amorul courtois; Henric IV: "Paris vaut
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
doua imagine care traversează secolele este aceea a ferestrei prin care, după spusele lui Algarotti, "la Russie regarde en Europe" și, prin care, după părerea lui Serghei Bulgakov, "pătrunde la noi aerul occidental, vital și otrăvitor totodată". Petru, prin urbea întemeiată la 1703, a divizat pentru totdeauna Rusia în "occidentaliști", cei care vor să mențină fereastra deschisă, prin ea având acces la progresul european și tot ceea ce înseamnă el, și "slavofili", cei care sunt pentru conservarea tradiției și ferirea străvechiului spirit
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
epicii”, o “lirizare a ideilor”, specifice “romanului analitic sau subiectiv”, în perioada interbelică acesta fiind considerat superior celui epic. Vladimir Streinu distinge între epicul pur, mai exact, romanul de acțiune în care “evenimentele, gonite trepidant, nu au răgazul să se întemeieze psihologic” și romanul modern, unde autorul “ține în loc năvala faptelor prin felul acesta de dispozitiv au relenti al analizei.” Odată cu Proust, romancierul intercalează în opera sa eseul, nu se mai mulțumește cu expunerea stărilor de conștiință, ci le aprofundează printr-
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
un condei românesc n-a înțepat colțuri sufletești mai ferite de lumina inteligenței, mai întunecate și totodată mai vii”. În Logodnicul, ca expresie a morbidității și a unei “cumplite violențe morale”, ajunge să identifice un adevărat paradox pe care-și întemeiază cam exagerata apreciere: “Căci în definitiv, cine a mai scris la noi un roman ca Logdnicul, atât de imoral fără a fi revoltător, atât de neconstruit, fără să fie haotic, și cu ființe omenești atât de neunitare și totuși vii
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
că E. Lovinescu a aplicat principiul sincronismului nu doar la configurața și evoluța societăți noastre, ci și la tendințele manifestate în cîmpul literar. Astfel, Istoria literaturii române contemporane este lucrarea în care autorul propune o teorie a "mutaței valorilor estetice", întemeiată pe observațile sistematice făcute în legătură cu fenomenul literar autohton, fatalmente dependent, ca și cel universal, de criteriul temporal. Receptarea operelor literare cunoaște, în privința interesului și a gustului estetic, momente de "corsi e ricorsi", astfel încît un scriitor, o operă și, am
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
pomului de Crăciun binevestesc o nouă poveste pentru antologia durerii. (de ce ne mai potrivim aritmetic zilele absurde ascultînd «Imperialul»?) refuzi ochii mistici prin cristalul nenumit fug iluminări, electrice sensuri, degetele ard noaptea pînă i se închide cercul. să nu mai întemeiezi focul zilnic de fiecare dată pierzi cîte puțin din mîinile scriitoare cîte un fragment, cîte un capitol din istoriile limbilor nevorbite; ce voi face cu-atîta revelat aur peste prosternatul meu cap încoronat de bucuria sfîrșită?! minuscule sicrie de zăpadă sunt
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]
-
emisarii muncitorimii, "acei oameni drepți, care nu se simțeau aliați cu cei care obijduiau norodul". Ceea ce prezentul confirmă ca imperativ politic, deceniile revizitate oferă ca anticipație profetică. Manifest închinat noii libertăți regăsite, textul lui Sadoveanu deconstruiește miturile pe care se întemeiază lumea veche, a cărei dispariție definitivă proiectul constituțional de la 1952 o consfințește, dincolo de orice ambiguitate. Iluziile timpului sunt raportate la claritatea crezului comunist. Modernizării deceptive îi corespunde un tipar educațional care profită "copiilor chiaburilor și funcționarilor de la sate", singurii care
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
la sfîrșitul secolului al XIX-lea, cel mai înfloritor și mai important oraș al țării. Dar, în fond, ce înseamnă asta? Noua Zeelandă a fost percepută de civilizația vestică numai la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Corăbiile coloniștilor scoțieni care au întemeiat Dunedinul (este vechiul nume galic al orașului Edinburgh ) au acostat la țărmul insulei în 1848. O cultură foarte tînără, așadar, din perspectiva albilor, a europenilor. Dar și dacă vrem să fim corecți politic constatarea rămîne adevărată: doar cu cîteva secole
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
zisă "feminină", care alunecă mai ușor în exces de sentiment și de rafinament. De altfel cînd încearcă acest registru, al înduioșării, el sună strident și singurele pagini care nu-i reușesc sînt cele în care e patetică, chiar dacă motivele sînt întemeiate: moartea celei mai bune prietene. (în paranteză fie zis: contrar a ceea ce se crede, patetismul nu are nimic condamnabil în sine, dimpotrivă, este o performanță literară dintre cele mai greu de atins). Totul, în Femeia din fotografie, ca și în
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
veniți la Iași după revoluția din 1821. Bunicul era gorjan și se numea chiar . Tatăl (Alexandru) învățase la Academia Mihăileană și avusese dintr-o căsătorie anterioară un fiu ajuns colonel, devenit soțul Izabelei Sadoveanu, prolificul publicist și critic literar. Alexandru întemeiase gospodărie la Pașcani, fiind bun cunoscător în ale pomiculturii și agriculturii. Era, îl caracterizează fiul, "un boiernaș voltairian și sceptic". Nu-i simpatiza pe țărani și nici "formele" religiei. Voia să facă din copil un cărturar, drept care i-a și
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
propriu-ți destin, pus la murat de grijuliile ursitoare muieratice, hieratice... Nu strecura întrebări inutile: cînd?... cum?... unde?... de ce?... Obișnuiește-te, e tărăboanța ta pe veci. Cu ochii inflamați, cu încheieturile dureroase, cu inima cîrcel. Muncește, muncește! Cară pietroaie prețioase. Întemeiază-ți fiece zi. Și gîndește-te, gîndește-te neîntrerupt la hachițele iubitei ideale, la boiul ei cu șolduri electromagnetice și sîni transalpini. Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei!
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
auctorial, încălcând limitele verosimilului." Este vorba de dimensiunea morală a discursului literar, una dintre trăsăturile accentuate ale romantismului Biedermeier, autohtonizată într-o asumare critică a modernității ca reflex al epocii pașoptiste. Șapte teme ale romanului pașoptist este un studiu plăcut, întemeiat pe o reconsiderare obiectivă a textelor. Caracterul polemic reformează prejudecățile estetice și, fără a fi ostentativ în inovare, se materializează într-o reușită care poate fi citată alături de titlurile marilor critici care s-au ocupat cu această perioadă. Are avantajul
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
aceeași calea Pacienții cu-a Sapienții / și numai răbdătorii-s înțelepți." Jocul propus de Șerban Foarță, joc ce reușește să păstreze și în același timp să creeze o atmosferă, ține de tehnică și de stil. Diferitele porțiuni de vers își întemeiază existența în poezie pe o implicită convenție de simetrie cu textul de la care se revendică, fapt datorat alăturării de construcții și de cuvinte caragialiene aflate în original la distanță, într-un fel ce lasă senzația unui efort de rezumare a
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
fiind numiți "cei trei stâlpi de la Nestor" pentru că se întâlneau zilnic la această cafenea, "punând ordine în regatul poeziei și al imaginației". Alt frate, Nelu sau Neluș este poetul Ion Ciorănescu, mort de tuberculoză la 21 de ani. El a întemeiat la liceul "Spiru Haret" revista Vlăstarul, unde au colaborat și au fost directori pe rând Mircea Eliade, C. Noica, Barbu Brezianu, Haig și Arșavir Acterian. Avea anume ușurință a limbilor străine, memorialistul considerându-se într-un fel discipolul lui. Multe
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
mă bucur să-l avem printre noi, mă simțeam ca un urmaș îndepărtat al unor Bonaventura, Duns Scott sau Toma de Aquino, în serile în care le vorbeam pe teme pe care le pregăteam, le structuram în urma unor îndelungate meditații, întemeindu-mă exclusiv pe memorie. Atunci când mulți ani mai târziu mi-a fost dat să predau, timp de patrusprezece ani, ca profesor de literatură comparată în amfiteatrele unor mari universități din Germania și Franța, la Ludwig-Maximilian Universität din München, la François-Rabelais
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
nici un cetățean al Brașovului n-o să-și mai pună pirostriile fără să fi pus înainte mâna pe sapă), dar i-a găsit și alte valente decât cele ecologice: “Vreau în felul ăsta să-i responsabilizez pe toți cei care își întemeiază o familie, atât față de protecția mediului, cât și față de instituția căsătoriei, ca să reducem numărul divorțurilor, în creștere de la an la an”. Nu v-ați prins ce legătură are plantatul de pomișori cu scăderea numărului de divorțuri, nu? Va explic eu
Daca azi plantezi un pom, nu mai divortezi de-un om! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21183_a_22508]
-
ține câteva conferințe și apoi de a deveni profesor titular al universității din Chicago. Această decizie i-a deschis drumul spre o construcție academică de notorietate mondială. Pe Noica teroarea din anii ’50 l-a izolat la Câmpulung unde a întemeiat prima sa școală filosofica șui generis, la care s-a format, între alții, Alexandru Paleologu. A fost și el prins în malaxorul implacabil al noului regim, dar a scăpat viu din pușcărie, iar în următoarele două decenii a pus bazele
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
l-a votat pe iliescu de 3 ori, pe băsescu de 2 ori (și geoana ce stătea în umbră lui iliescu acum ultima dată aproape a câștigat) își MERITĂ soarta. Ete na, si de când ar trebui Curtea Constituțională să-și întemeieze raționamentele pe motive economice? Înțeleg de la nea caisa să facă o asemenea confuzie, dar la case mai mari parcă nu se face
Adânc omagiu judecătorilor iubiţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82608_a_83933]
-
septembrie 1852 când, la inițiativa profesorului transilvănean Friedrich Walter, circa douăzeci de iubitori de muzică din mai multe colțuri ale Germaniei (încă divizată, sfâșiată într-o mulțime de stătulețe), Austriei și Transilvaniei și-au dat întâlnire la București spre a întemeia o fundație care să cultive îndeosebi muzica, dar și alte valori ale spiritului. în scurt timp numărul membrilor a sporit la 100 care, tot în același an, au aniversat, de pildă, Centenarul nașterii lui Friedrich Schiller. Iar programele, manifestările, cât
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
domenii. în 1934, de pildă, un prestigios ansamblu de la Josephstädter Theater din Viena a prezentat cu mare succes celebra "Liebelei" a lui Arthur Schnitzler, aflat atunci în mare vogă. în 1936 a funcționat acolo, e adevărat scurt timp teatrul "Renașterea" întemeiat de câțiva tineri actori: Toma Dimitriu, N. Făgădaru, Iliada Munteanu, Marga Hagiescu - cu versiunea românească a piesei lui Schnitzler. Iar în anul imediat următor, sala Liedertafel și-a putut sărbători, cu mare fast, a 85-a aniversare. Ilustrată, printre altele
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]