3,412 matches
-
pe ele se poate Întemeia ideea de . Capitolul I Lecția lui Kant 1. Teoria universală a Dreptului Între filosofii moderni, contemporani Revoluției franceze de la 1789, Immanuel Kant a construit cea mai riguroasă filosofie a Dreptului din toate timpurile. În lucrările Întemeierea metafizicii moravurilor și Critica Rațiunii practice gânditorul de la Königsberg Întemeia, cu adevărat, Metafizica vieții practice a socialității, Metafizica moravurilor, al cărei ax este, Îl reprezintă Teoria universală a Dreptului. Morala kantiană Își are fundamentele sale proprii, nefiind o derivare din
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fenomenologic, pentru a rămâne numai subiectivitatea transcendentală capabilă de a furniza principiile și normele etern valabile și universale ale moralei. Procesul suspendării ego ului empiric este concretizat În eliminarea rațiunii comune și a filosofiei populare În primele două secțiuni ale Întemeierii metafizicii moravurilor, intitulate expresiv: „Trecerea de la cunoașterea morală a rațiunii comune la cunoașterea filosofică” și „Trecerea de la filosofia morală populară la metafizica moravurilor”. De altfel, În concepția kantiană, conștiința noastră se află la intersecția a două lumi eterogene: prin impulsurile
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
principiul suprem este reprezentat de libertatea voinței. Este aceeași distincție fundamentală, ontologică și totodată axiologică Între ceeea ce este (Sein), și ceea ce trebuie să fie (Sollen), din punct de vedere moral. Această deosebire presupune implicit o altă distincție fundamentală pentru Întemeierea moralității, dintre autonomia voinței - ca principiu suprem al moralității, și eteronomia voinței - ca izvor al tuturor opiniilor false ale moralității. În explicarea autonomiei voinței, conceptul-cheie este libertatea. Autonomia voinței nu este decât proprietatea voinței prin care ea Își este sieși
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
distinge două tipuri de imperative: imperativul categoric și imperativul ipotetic. Cel dintâi exprimă o exigență necondiționată prin care rațiunea detemină nemijlocit voința. Acest imperativ aparține autonomiei voinței, deoarece respectarea și realizarea lui efectivă nu depinde de nici un factor exterior. În Întemeierea metafizicii moravurilor, filosoful german formulează mai multe exprimări ale imperativului categoric, ce reprezintă universalitatea acestuia. Legea pe care Immanuel Kant o consideră fundamentală, din care derivă celelalte, este următoarea: „acționează conform acelei maxime prin care poți avea totodată ca ea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Întemeiază pe sentimente, impulsuri, Înclinații, ci pe raportul ființelor raționale Între ele, În care voința unei ființe raționale trebuie Întotdeauna considerată În același timp ca legislatoare, adică drept scop În sine. Immanuel Kant accentuează fapul că doar moralitatea este fundamentul Întemeierii ființei raționale drept scop În sine, putând astfel, participa la legislația universală, fiind liberă de toate legile cauzale ale naturii, fiind supusă doar legilor pe care și le dă doar ea Însăși sieși. Ceea ce aduce nou filosofia practică, față de cea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
său nu este o deficiență a intelectului, ci o lipsă de hotărâre și curaj În a face uz de el fără conducerea altuia”. „Sapere aude! Să ai curaj În folosirea propriului tău intelect! Este deci deviza Iluminismului (Ă)”. Așa cum În Întemeierea metafizicii moravurilor Kant ridicase la nivelul transcendental cel mai Înalt, autonomia voinței, coordonată Îngroșată cu titlu de permanență sau perpetuitate În Critica Rațiunii Practice, tot astfel el va scrie inconfundabil, pe urmele lui Voltaire și mai ales Rousseau, următoarele: „ĂCăci
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
că din simpla speranță, Kant a Înscris posibilitatea păcii eterne ca pe o determinare necesară a ceea ce este logic și rațional În omul Însuși. Proiectul kantian al păcii eterne este un demers teoretic, desigur el vizează mai ales eșafodajul unei Întemeieri raționale, mai mult decât empirismul fiecărui timp istoric - neignorat nici el. Proiectul teoretic al păcii eterne se deschide prin formularea prohibitivă - a articolelor preliminare. 1. „Nici o Încheiere de pace nu poate fi considerată ca atare, dacă s-a făcut cu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și de psihologul Fechner. Nu este Întâmplătoare atitudinea hipercritică a lui Paulsen Împotriva naturalistului Ernst Haeckel, coautorul expresiei pertinente: „ontogeneza repetă filogeneza!” Paulsen și-a centrat efortul filosofico-axiologic pe o metafizică idealistă a voinței, am spune: pe lucrările maestrului Kant Întemeierea metafizicii moravurilor și Critica Rațiunii Practice. Unii interpreți ai filosofiei gânditorului neokantian, au identificat accente de influență, provenind din Spinoza și Schopenhauer - desăvârșite sub influența lui Fechner. Se mai simte puternica influență a lui Wilhelm Wundt. Premisa majoră a concepției
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de etică, Paulsen abordează și problemele social-politice. Astfel, după studiul datoriilor și al virtuților (domeniul deontologiei), el analizează „formele vieții sociale”, Îndeosebi familia și societatea. 3. Deontologia neokantiană Deontologia lui Fr. Paulsen pornește, În mod firesc, de la Imm. Kant, de la Întemeierea metafizicii moravurilor, precum și de la Critica Rațiunii practice. Conform eticii kantiene, suprema menire a rațiunii constă În Întemeierea unei voințe bune, iar supraordonată acesteia este problema datoriei. Referindu-se la valoarea datoriei, Kant socotea că dacă o acțiune a cuiva este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
analizează „formele vieții sociale”, Îndeosebi familia și societatea. 3. Deontologia neokantiană Deontologia lui Fr. Paulsen pornește, În mod firesc, de la Imm. Kant, de la Întemeierea metafizicii moravurilor, precum și de la Critica Rațiunii practice. Conform eticii kantiene, suprema menire a rațiunii constă În Întemeierea unei voințe bune, iar supraordonată acesteia este problema datoriei. Referindu-se la valoarea datoriei, Kant socotea că dacă o acțiune a cuiva este conformă datoriei, și nu unui interes Îngust sau „scopurilor Înclinației”, ea arată că Însăși „valoarea caracterului, care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În oameni”. Tot astfel stau lucrurile dacă ne referim la modestie și stăpânire de sine, față de exces, desfrâu și dezmăț - care Înjosesc, distrug viața individuală, influențează nefast viața altora și provoacă degenerarea urmașilor. În aceeași tendință teoretică de formulare, de Întemeiere a eticii teleologice, Paulsen ia În considerație succesiv recunoașterea subiectivă a meritelor persoanei cât și aprecierea obiectivă a acțiunii. După filosoful neokantian tocmai În aceasta constă sarcina eticii: de a defini acțiunea justă! Împotriva eticii formaliste kantiene, Paulsen apără concretețea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care și-a păstrat Însemnătatea până În prezent. Morala formalistă a legii Își are originea În morala religioasă; pentru domeniul nostru de cultură În decalogul mozaic. Prezentarea sistematică a filosofiei În morală cea mai eficientă a fost dată de Kant În Întemeierea metafizicii moravurilor și În Critica rațiunii Practice. De aceea, pentru a obține claritatea În legătură cu principiile eticii, nu există nici până astăzi o cale mai scurtă decât studiul filosofiei morale la Aristotel și la Kant”. Remarcabila contribuție axiologică În domeniul moralei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trecea pe acolo l-a luat cu ea și i-a dat să mănânce un terci din orez cleios și nuci. Întremat, Sakyamuni s-a așezat sub un tei pentru a medita și acest episod ar fi, potrivit legendei, momentul întemeierii budismului. În amintirea acestui eveniment, credincioșii gătesc anual acest fel special cunoscut ca Laba Zhou. 2. Obiceiuri populare Solstițiul de iarnă Astronomii chinezi din antichitate au împărțit anul calendaristic în 24 de termene solare, în funcție de sezoane. Există un termen la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
socialist) și în România s-a încadrat într-o anumită mișcare socială mondială: „În 1921 existau partide comuniste în aproape toate statele europene, precum și în mai multe țări de pe alte continente(Argentina, Mexic, Indonezia, China etc.), astfel că mișcarea de întemeiere a unui asemenea partid și în România se înscria într-un larg curent internațional.” Însă, ascensiunea comuniștilor spre putere nu s-a produs rapid și fără opoziție. Fără sprijin extern (sovietic), comuniștii români ar fi rămas în continuare pierduți în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
membru în conducerea „Solidarității”, vede în lupta împotriva minciunii și în reconstrucția societății civile obiectivele centrale ale luptei împotriva comunismului. Lupta împotriva comunismului nu putea fi lupta pentru puterea politică pur și simplu, ci lupta pentru refacerea legăturilor sociale, pentru întemeierea unor instituții publice independente de stat sau chiar împotriva lui, dar, mai ales, lupta pentru adevăr. În opinia mea, religia ortodoxă și cea catolică au contribuit la demascarea și prăbușirea comunismului. Nu întâmplător, poate Revoluția din decembrie 1989 a avut
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
am zis că o astfel de carte concepută Într‑o formă rigidă n‑ar putea fi citită de francezi. Atunci am căutat o modalitate de a retopi materialul pentru a‑i da o formă afină spiritului nostru caustic care, de la Întemeierea Imperiului, a fost constrâns să‑și disimuleze atacurile... Brusc mi‑am amintit de o carte care mi‑a lăsat o impresie de neșters, carte de care au cunoștință doar inițiații și care poartă titlul Dialog despre grâu, de abatele Galliani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
partea lor tinerețea și dragostea, daruri de care ar trebui să profite din plin, fiind mai presus de toate celelalte daruri. Într-un fel, Sidonia voia să-și demonstreze sieși că de fapt are mână bună atunci când e vorba de întemeierea unui cuplu și se străduia să-și mențină faima. Firește, se mai întâmpla ca toate insistențele ei împăciuitoare să nu contribuie de fel la supraviețuirea în bună înțelegere a unui cuplu și atunci când considera că toate metodele sale au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de filmare înconjurată de actori amatori ce implementează o civilizație îmbrăcată în uniforme albe, unde trebuie să-ți intri încet în rol și tu, să participi la construcția acestei lumi ficționale. Să crezi că în acest mod poți contribui la întemeierea unui moment estetic veritabil. Nimic din ce se întâmplă aici nu-ți pare verosimil, nu pare să aibă o justificare logică, spiritele sunt de mucava, bolnavii sunt închipuiți, vindecările miraculoase sunt probe de prestidigitație. Fiecare, prins în acest joc, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
după lectura lui Machiavelli (Principele și Discorsi) l-a declarat: "legislator nemuritor", știind că, cel puțin sub Ludovic XIV, filosofii l-au folosit contra regalității. Conținutul Principelui, în toate ideile sale, e subsumat intenției generale de a sugera soluții de întemeiere sau reîntemeiere a unui stat și de păstrare a puterii asupra lui, vizînd în special unitatea și prosperitatea Italiei. Mai mult decît atît, Principele e o carte de modelare comportamentală, în funcție de interes și context, a conducătorilor de state, în baza
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
precum Papini, Borges, Mario Brelich etc. Secole de-a rândul, participarea lui Iuda la Cina de Taină și împărtășirea sa cu trupul și sângele Domnului a provocat oroare în lumea teologilor creștini. Oroare stârnită de faptul că, încă din momentul întemeierii, banchetul pascal va fi fost întinat de prezența unui trădător. Aici mă declar întru totul de acord cu poziția lui Klauck. De vreme ce grupul celor doisprezece s-a constituit din timpul vieții lui Isus, nefiind o inovație tardivă a evangheliștilor, era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nou, Grigore din Nazianz; Maxim Mărturisitorul, aproape omniprezent, revine și în capitolul despre participarea omului la atributele lui Dumnezeu; pentru cristologie ne sunt oferite învățăturile lui Chiril al Alexandriei, Leonțiu al Bizanțului și Nicolae Cabasila; semnificația Cincizecimii, ca episod al întemeierii Bisericii, este explicată prin invocarea unui fragment din Ioan Hrisostom; pentru eshatologie sunt citate mai multe nume, printre care Maxim, Evagrie, Ioan Damaschin, Ioan Hrisostom, Simeon Noul Teolog etc. Regăsim un scenariu teologico-patristic identic, parcurgând celelalte lucrări de căpătâi ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
vede înlocuită prin formula, consacrată de Vatican II, „Biserica în lume” și ferment al istoriei. 10 decembrie 1942. „Mă bucur enorm pentru apariția primului volum din «Sources chrétiennes» și sunt nerăbdător să-l văd”, îi scrie Jean Daniélou editorului său. Întemeierea la Lyon, în timpul ocupației germane a acestei colecții de scrieri din Sfinții Părinți marchează o dată în istoria teologiei catolice a secolului XX240. Coordonatorii sunt doi iezuiți, Henri de Lubac și Jean Daniélou, iar colaboratorii se recrutează în toate mediile ecleziastice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a acordat binecuvântarea), succesorii săi, care vor avea mai mult noroc, nu vor uita lecția profesorului. „Sources” (așa se numea la origine colecția) se dorește un fel de „Budé” creștină, altfel spus, o colecție de „înaltă vulgarizare”. Ce argumente justifică întemeierea unei asemenea colecții? Le regăsim în primul proiect, redactat de Fontoynont 241: 1. Părinții „ne oferă exemplul unic al unor spirite remarcabile, care doresc să câștige la credința lor o lume cu totul păgână”. De ce istoria nu s-ar repeta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
din alte localități, cu toții rude, prieteni, cunoștințe, colaboratori din rândul dăscălimii rurale nu au aflat chiar nimic din intențiile Berecheților. Casa lor nu era nici pe departe cea mai arătoasă din localitatea suburbană în care s-au sălășluit definitiv odată cu întemeierea familiei, chiar în al doilea an de la repartiție. Și nici gospodăria nu era prea mare pentru că întreaga lor atenție a fost orientată către pregătirea pentru viață a nu mai puțin de douăsprezece generații de școlari fiecare. Așa că n-au ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu poate înțelege cu adevărat resorturile intime ale unui popor străin, cu atât mai puțin ale unei rase diferite. Putem însă afirma că, deși nu s-au confruntat cu restricțiile sexuale impuse de autoritara religie creștină europeană (de la 1549, anul întemeierii, de către părintele Xavier, a primei misiuni catolice la Kagoshima, și până la 1633, anul emiterii primului edict sakoku, proclamând izolarea Japoniei de restul lumii, creștinismul nu a avut timp să prindă rădăcini), niponii și-au inventat propriile obstacole în calea realizării
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]